Scarlat I.
La mijlocul lunii iunie, Statele Unite ale Americii au adoptat ”Resolve Tibet Act”, un document cu rolul de a încuraja dialogul dintre China și Tibet, prin care se solicită identificare unor soluții pașnice privind statutul statului asiatic în relația cu China.
Tibetul este un teritoriu revendicat de Beijing, sub denumirea de Xizang, în ciuda multiplelor încercări ale acestuia de a-și câștiga autonomia, începând cu 1959. Trebuie precizat că Tibetul nu a declarat că dorește obținea independenței politice și recunoașterea ca stat de sine stătător, recunoscut în arena internațională, ci doar obținerea unui anumit grad de autonomie.
Resolve Tibet Act este un document ce sporește sprijinul acordat de SUA pentru Tibet, scopul final fiind atingerea unui acord negociat între Beijing și Dalai Lama (liderul spiritual aflându-se în exil, în India). În acest sens, SUA urmează să susțină financiar o serie de organizații non-guvernamentale din Tibet cu rolul de a ajuta la dezvoltarea durabilă și conservarea culturii tibetane dar și de a contracara tentativele de dezinformare din partea guvernului de la Beijing[1].
Așa cum era de așteptat, reacția Chinei nu a fost una pozitivă, SUA fiind acuzate că încearcă să se implice în problemele interne chineze, iar orice tentativă de a obține autonomia va fi contrată de autoritățile chineze.
Situația este complicată și de poziția Indiei, care deși în mod oficial recunoaște Regiunea Autonomă Tibet ca fiind parte a Chinei, continuă să ofere azil și protecție atât tibetanilor care trăiesc în exil pe teritoriul indian cât și în mod direct liderului spiritual tibetan.
Deși ”Resolve Tibet Act” se dorește a fi o declarație clară de susținere a dialogului între Dalai Lama și Beijing, în esență, este doar o altă etapă a stării conflictuale existente între SUA și China. Acest document, pe lângă implicațiile financiare pe care le conține, este o metodă de a atrage atenția internațională asupra Beijingului și a tentativelor expansioniste pe care statul asiatic le-a adoptat în ultimele decenii, o cale de a deschide un nou ”front” diplomatic.
Este aproape imposibil de crezut că această acțiune va avea un efect clar, ținând cont că Taiwanul este un subiect mult mai important și mai volatil, în care Statele Unite joacă pentru o miză considerabil mai mare.
”Resolve Tibet Act” mai mult ca sigur că nu va avea nici un impact semnificativ la nivel regional, în special deoarece nu subliniază dorința Washingtonului de a se implica direct în această problemă, dar obligă diplomația chineză să contracareze un alt aspect care până în prezent a fost ignorat aproape în totalitate pe scena internațională. În acest moment, aproape toți vecinii Beijingului au anumite divergențe cu statul chinez, fie că vorbim de Taiwan, Filipine, Vietnam sau India, problemele diplomatice cu care se confruntă Beijingul continuă să fie expuse pe scena diplomatică cu scopul de a identifica la un moment dat o slăbiciune, o ”crăpătură” în apărarea colosului asiatic.
