Manoela Popescu
Pe 17 și 18 aprilie a avut loc un summit european special pentru a aborda problemele legate de competitivitate și de relațiile UE cu Turcia. Purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru industrie, Christian Ehlerm, declarând cu această ocazie: “Competitivitatea se află în sfârșit pe primul loc pe ordinea de zi. Acum este momentul să acționăm. Consiliul European trebuie să trimită un semnal clar că înțelege urgența. Creșterea competitivității noastre trebuie să devină leit motivul UE pentru următorii ani”. De asemenea, grupul PPE insistă ca liderii să înceapă să ia măsuri concrete pentru a-și respecta promisiunile de a ajuta Ucraina. Conform vicepreședintei grupului PPE responsabilă pentru afaceri externe, Rasa Juknevičienė “Este rușinos că, în acest moment crucial pentru Ucraina, liderii noștri întorc spatele problemei. Amenințarea rusă este reală și nu doar viitorul Ucrainei este în joc, ci și viitorul nostru. Dacă sunteți serioși în ceea ce privește protejarea cetățenilor, acționați acum”. Rasa Juknevičienė subliniind că UE are nevoie de un plan pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război (https://www.eppgroup.eu).
Se pare că era de așteptat ca șefii de stat și de guvern din UE reuniți la Bruxelles miercuri și joi (17-18 aprilie) să solicite stimularea competitivității UE, în principal prin relaxarea cerințelor de reglementare și prin valorificarea puterii capitalului privat, potrivit ultimului proiect de concluzii ale summit-ului (https://www.euractiv.fr).
Astfel, în ceea ce privește Ucraina, reamintind concluziile sale din martie 2024, Consiliul European își reafirmă sprijinul deplin și neclintit pentru Ucraina și poporul său, precum și independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. În mod evident, Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile aeriene și cu rachete continue ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și critice din Ucraina, inclusiv intensificarea recentă a atacurilor care vizează sectorul energetic. Ca atare, Uniunea Europeană și statele sale membre vor intensifica acordarea de asistență umanitară și de protecție civilă, inclusiv echipamente precum generatoare și transformatoare electrice.
În plus, Consiliul European subliniază necesitatea de a asigura de urgență apărare aeriană Ucrainei și de a accelera și intensifica furnizarea întregii asistențe militare necesare, inclusiv obuze și rachete de artilerie.
Referitor la Orientul Mijlociu, Consiliul European condamnă ferm și fără echivoc atacul efectuat de Iran împotriva Israelului și reafirmă solidaritatea sa deplină cu populația israeliană și angajamentul său față de securitatea și stabilitatea regională israeliană. Consiliul European solicită Iranului și împuterniciților săi să înceteze toate atacurile și îndeamnă toate părțile să exercite o reținere maximă și să se abțină de la orice acțiuni care ar putea exacerba tensiunile în regiune. Consiliul European își reafirmă hotărârea de a lucra cu partenerii pentru a pune capăt crizei din Gaza fără întârziere și pentru a pune în aplicare Rezoluția 2728 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inclusiv prin realizarea unei încetări imediate a focului și eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor, precum și asigurarea accesului complet, rapid, sigur și nestingherit la asistență umanitară pe scară largă pentru palestinienii aflați în nevoie.
În ceea ce privește relațiile UE- Turcia, Consiliul European a organizat o dezbatere strategică, luând act de comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei privind starea relațiilor dintre UE și Turcia în domeniile politic, economic și comercial. Aceasta deoarece, un mediu stabil și sigur în estul Mediteranei și stabilirea de relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia sunt în interesul strategic al Uniunii Europene. În acest sens, Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită reluării discuțiilor menite să rezolve problema Ciprului și progreselor înregistrate în aceste discuții în vederea consolidării în continuare a cooperării dintre UE și Turcia. În acest sens, Consiliul European salută numirea María Ángela Holguín Cuéllar în calitate de trimis personal al Secretarului General al ONU pentru Cipru.
Confruntată cu o nouă realitate geopolitică și cu provocări din ce în ce mai complexe, Uniunea Europeană este hotărâtă să acționeze cu hotărâre pentru a-și asigura competitivitatea pe termen lung, precum și prosperitatea și rolul său de lider pe scena mondială și pentru a-și consolida suveranitatea strategică. Astfel, pornind de la concluziile sale din martie 2023 și iunie 2023, Consiliul European va asigura o abordare integrată în toate domeniile de politică pentru a stimula productivitatea și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii în Europa, pentru a pune în aplicare construirea unei economii puternice, inovatoare și rezistente și pentru a promova model social și economic european unic care va accelera tranziția competitivă a Uniunii către suveranitatea digitală într-un mod autonom și deschis și către neutralitatea climatică.
Se știe că, în ultimii treizeci de ani, piața unică și cele patru libertăți ale sale au constituit un motor puternic de convergență și creștere în Uniunea Europeană și statele sale membre, promovând o economie socială de piață extrem de competitivă, economică, socială și teritorială, precum și condiții echitabile de concurență. bazat, printre altele, pe un cadru eficient de ajutor de stat și concurență. Având în vedere tensiunile geopolitice și măsurile mai asertive luate de partenerii și concurenții internaționali, în special în ceea ce privește subvențiile, precum și productivitatea pe termen lung și tendințele tehnologice și demografice, Europa are nevoie de o schimbare de politică, bazându-se pe forțele sale competitive.
Așteptând cu interes prezentarea următorului raport privind competitivitatea Europei, Consiliul European salută prezentarea de către Enrico Letta a raportului său la nivel înalt intitulat „Mult mai mult decât o piață”. Categoric, în actualul context geopolitic și socio-economic, este necesar un nou pact pentru competitivitatea europeană, ancorat într-o piață unică pe deplin integrată. Însă, acest lucru va necesita eforturi atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre și în toate domeniile de politică pentru a elimina decalajele de creștere, productivitate și inovare dintre UE și partenerii săi și principalii concurenți la nivel internațional. În acest scop, acțiunile întreprinse trebuie să fie mai bine utilizate pentru a consolida baza economică, de producție, industrială și tehnologică a Europei. În acest fel se va asigura nu doar rezistența economică și reînnoirea industrială a Uniunii, ci și competitivitatea sa globală. Iar Europa trebuie să își reducă dependențele strategice în sectoarele sensibile identificate la Versailles – energie, materii prime critice, semiconductori, sănătate, digital, alimentație și tehnologii critice – și în alte sectoare precum chimia, biotehnologia și spațiul. În plus, este necesară crearea condițiilor pentru ca operatorii europeni să profite de oportunitățile oferite de o economie neutră din punct de vedere climatic, digital și circular.
Investițiile în sectoare strategice cheie și în infrastructură necesită o combinație complementară de finanțare publică și privată. Iar aprofundarea uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea capitalului privat. Acest lucru va permite companiilor europene să aibă acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor naționale și va mobiliza volumul considerabil de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special cele legate de tranzițiile ecologice și digitale. Accesul la capital, inclusiv capitalul de risc și capitalul de creștere, ar trebui, de asemenea, facilitat și simplificat, în special pentru IMM-uri și start-up-uri.
În vederea punerii în aplicare a Noului Pact pentru Competitivitate Europeană, Consiliul European solicită progrese decisive și rapide cu privire la următorii factori cheie ai competitivității: piața unică, uniunea piețelor de capital, industrie, cercetare și inovare, energie, digitalizare, social, economie circulară, comerț..
Referitor la piața unică, se are în vedere aprofundarea ei prin eliminarea barierelor rămase (în conformitate cu Raportul privind barierele din 2020, Comunicarea privind piața unică la 30 de ani și cu Raportul anual privind piața unică și competitivitate), punerea în aplicare și aplicarea pe deplin a normelor privind libera circulație; îmbunătățirea legăturile de transport și mobilitatea în cadrul Uniunii; combaterea practicilor comerciale neloiale; dezvoltarea unei noi strategii orizontale până în iunie 2025 pentru o piață unică modernizată.
Competitivitatea globala a UE solicită o uniune a piețelor de capital, cu adevărat integrate, care să fie accesibile tuturor cetățenilor și întreprinderilor din întreaga Uniune, în beneficiul tuturor statelor membre. De asemenea, este necesară o politică industrială eficientă, implementată prin dialogul părților interesate, care decarbonizează în mod competitiv industria europenă, care amplifică avantajul competitiv al Uniunii în tehnologiile digitale și curate, care diversifică și asigură lanțurile de aprovizionare strategice și consolidează baza industrială și tehnologică europeană de apărare. Întotdeauna, cercetarea și inovarea va contribui la creșterea competitivității UE prin promovarea unui mediu mai propice pentru inovare, care se bazează pe știință excelentă și accelerează adoptarea pe piață și extinderea industrială și comercială a inovației, sporind în același timp investițiile în cercetare și dezvoltare pentru a atinge obiectivul de cheltuieli de 3% din PIB. Realizarea unei adevărate uniuni energetice, asigurând furnizarea de energie abundentă, accesibilă și curată, servind obiectivelor duble de asigurare a suveranității energetice și a neutralității climatice la nivel european va asigura o competitivitate ridicată la nivelul UE. În plus, creșterea circularității și eficienței utilizării resurselor, inclusiv prin exploatarea potențialului bioeconomiei și, astfel, reducerea dependenței de resursele primare, în special în ceea ce privește materiile prime critice, precum și sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor, a autorităților publice și a societății va contribui la realizarea unei competitivități globale a UE. Consiliul European subliniază în continuare necesitatea de a consolida rolul de lider al UE în afacerile digitale globale.
De asemenea, promovarea de locuri de muncă de calitate în întreaga Europă, prin dublarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor majore pentru 2030, printr-un dialog social consolidat, în ceea ce privește participarea sporită pe piața muncii, recalificarea și perfecționarea profesională și ucenicia pe tot parcursul vieții, precum și abordarea deficitului de competențe și forță de muncă în contextul tendințelor demografice mai largi, inclusiv mobilitatea talentelor către și în cadrul Uniunii Europene și asigurarea egalității de șanse reprezintă progrese necesare pentru asigurarea unui grad ridicat de competitivitate în UE.
În plus, o competitivitate globală ridicată a UE solicită o politică comercială ambițioasă, robustă, deschisă și durabilă, care să permită acorduri comerciale echitabile, să deschidă piețele țărilor terțe pentru întreprinderile din UE, să apere interesele UE, să permită dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare rezistente și fiabile, să asigure condiții de concurență cu adevărat echitabile și să creeze oportunități de reciprocitate în ceea ce privește accesul pe piață.
În mod evident, un sector agricol competitiv, durabil și rezistent prezintă un interes strategic major pentru UE. Fermierii au nevoie de un cadru stabil și previzibil, în special pentru a-i ajuta să facă față provocărilor de mediu și climatice. În conformitate cu concluziile sale anterioare, Consiliul European solicită adoptarea rapidă a modificării la Regulamentul PAC și încurajează Consiliul și Comisia să își continue activitatea.
La toate acestea se adaugă necesitatea unui cadru de reglementare îmbunătățit și mai inteligent care să asigure securitatea juridică și predictibilitatea, să fie mai bine integrat, consecvent în toate domeniile de politică, deschis către abordări inovatoare și digital în mod implicit, reducând în același timp povara administrativă asupra întreprinderilor. Luând în considerare structura economică a UE, Comisia ar trebui să aplice principiul „Întâi IMM-urile” atunci când elaborează o nouă legislație.
Urmează ca PE să tragă concluziile summit-ului UE de pe 17-18 aprilie, care s-a axat pe competitivitatea europeană, în sesiunea plenară de săptămâna viitoare de la Strasbourg. Grupul PPE fiind convins că finalizarea pieței unice a UE în toate dimensiunile sale este mai importantă acum decât oricând. Purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru piața internă, Andreas Schwab afirmând că, “Putem stăpâni tranziția ecologică și digitală doar dacă eliminăm rapid toate barierele rămase și extindem piața internă la alte sectoare, acordând prioritate energiei, telecomunicațiilor și pieței de capital” (https://www.eppgroup.eu). Este evident că avem nevoie de un plan coerent pentru investiții, cercetare și dezvoltare, inovare, îmbunătățirea mediului de reglementare, iar instituțiile trebuie să înceapă să lucreze la o agendă serioasă de politică industrială. Însă, toate aceste eforturi vor cădea în sarcina tuturor instituțiilor UE în următorul mandat.
