Scarlat I
Între 1-5 aprilie 2024, Secretarul de Stat Antony Blinken are programată o călătorie în Europa (Paris și Leuven).
Prima întâlnire o va avea cu Președintele francez Macron cu care va discuta în principal situația situația din Ucraina și Fâșia Gaza. Deși în mod normal o astfel de discuție nu ar însemna ceva special, poziția abordată de Președintele Macron în ultima vreme în ceea ce privește conflictul din Ucraina, poate avea un impact mai important.
După începerea ”operațiunii militare speciale” din Ucraina, Macron a fost președintele european care a încercat să ajute la rezolvarea conflictului pe cale diplomatică, afirmând chiar că este important ca Moscova să nu fie umilită în Ucraina și că este necesar crearea unui sistem de securitate în Europa din care Rusia să facă parte[1], în ciuda presiunilor statelor baltice și a unor state est europene care nu credeau că o negociere diplomatică ar putea să ajute la rezolvarea situației.
Cu toate că pe tot parcursul anului 2022 și chiar o bună parte din 2023, Macron a fost susținătorul declarat al rezolvării diplomatice, treptat pare să fi renunțat la aceasta, iar în urma unei întoarceri de 180° chiar a declarat în 2024 că este posibil ca trupe europene să fie trimise pe frontul din Ucraina pentru a ajuta la respingerea invaziei ruse[2].
Deși este bine-cunoscută viziunea Președintelui Macron pentru dezvoltarea unei armate europene care să garanteze independența strategică și logistică față de Washington, aceste declarații agresive au luat prin surprindere atât alte capitale europene cât și Washington. Opțiunea de a trimite trupe NATO pentru a învinge Rusia, nu a fost niciodată luată în calcul, cel puțin nu la nivel oficial, așa că este ușor de înțeles de ce SUA, Germania și Marea Britanie s-au grăbit să afirme că un asemenea scenariu este respins din start.
Este greu de înțeles de ce asemenea schimbare radicală în ce privește situația din Ucraina, Macron continuând să susțină această intervenție militară chiar și când era criticată nu doar de aliații NATO, dar când și oficiali francezi au încercat să minimizeze puterea acestor declarații afirmând că poate se referea la activități de deminare sau chiar de producție de armament, dar nu de conflict direct între trupe NATO și soldați ruși.
Este posibilă o strategie pe termen lung, care să nu fie neapărat îndreptată către Moscova, ci o repunere pe masă a conceptului de armată europeană în contextul în care o eventuală revenire a lui Donald Trump ar putea avea efecte negative în NATO, sau chiar un plan pentru o candidatură în 2032 pentru o a treia rundă la Palatul Elysee (conform legilor franceze, Macron nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv la Președinția franceză, dar este posibilă o reîntoarcere a acestuia în 2032).
Oricare ar fi planul avut în vedere de Președintele francez, moment o implicare a NATO în Ucraina nu este o opțiune validă, în ciuda declarațiilor agresive ale acestuia.
[1] Macron: Putin shouldn’t be humiliated over ‘historic’ mistake – POLITICO
[2] Macron stands by remarks about sending troops to Ukraine – POLITICO
