Manoela Popescu
Vladimir Putin își păstrează puterea în Rusia pentru un nou mandat de șase ani în urma alegerilor prezidențiale încheiate duminică seara, 17 martie, după trei zile de vot. Cifrele aproape finale de luni dimineața (18 martie 2024) au atribuit un scor excepțional de mare de 87,32% din voturi președintelui în funcție, în vârstă de 71 de ani, pe care televiziunea națională l-a redenumit duminică seară drept „lider național”. Cu acest rezultat, Vladimir Putin bate recordul său anterior din 2018 (76%) și trece de la categoria rezultatelor „în stil belarus” la cele practicate în dictatura barocă turkmenă. Duminică, 17 martie 2024, la ora 21.00, ora Moscovei, Comisia Electorală Rusă anunțase deja victoria lui Vladimir Putin pe baza rezultatelor preliminare. De altfel, două sondaje de exit-poll efectuate de institutele VTsIOM și FOM arătau că președintele în funcție este câștigătorul alegerilor prezidențiale din Rusia, cu un scor estimat de aproximativ 87%. Aceste două estimări erau în deplin acord cu anunțul comisiei electorale, care comunica un rezultat de 87,97% din voturi în favoarea președintelui în funcție după numărarea a 24,40% din buletinele de vot. Potrivit sondajului VTsIOM, locul doi va fi ocupat de candidatul Partidului Comunist al Federației Ruse Nikolai Kharitonov (4,6%), locul trei va fi ocupat de Vladislav Davankov de la Partidul Poporul Nou (4,2%) și al patrulea de liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia, Leonid Slutsky (3%). Tot conform acestui sondaj, rata de participare ar fi cea mai mare din istoria Federației Ruse, în ansamblu și în ceea ce privește votul electronic (https://www.lemonde.fr).
În mod evident, televiziunea rusă a salutat „sprijinul colosal” din partea alegătorilor, „consolidare incredibilă” a societății pentru a descrie victoria șefului statului. Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Ruse, a afirmat că „Rusia și-a făcut alegerea”, salutând o participare record de 74,22%. Această participarea record la vot s-a datorat faptului că autoritățile ruse au dorit ca prin această rată de participare ridicată să garanteze legitimitatea președintelui Vladimir Putin în timpul acestor alegeri. Pentru a face acest lucru, membrii Comisiei Electorale au mers chiar din ușă în ușă pentru a le permite rușilor să voteze de acasă. Iar în orașele mari, în special Moscova, în secțiile de votare a fost organizată o mare tombolă pentru a încuraja oamenii să vină să voteze, de la tichete câștigătoare în supermarketuri până la mașini noi-nouțe.
În mod evident, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, a salutat duminică, 17 martie, „victoria răsunătoare” a lui Vladimir Putin la alegerile prezidențiale din Rusia. Dmitri Medvedev, numărul doi al Consiliului de Securitate al Rusiei, deținuse președinția din 2008 până în 2012, cu Vladimir Putin prim-ministru, deoarece Constituția Federației Ruse nu îi permitea acestuia din urmă să servească mai mult de două mandate (https://www.lemonde.fr).
Fără nicio surpriză, votul a avut loc și în teritoriile ucrainene ocupate de ruși. Ca atare, autoritățile ruse au anunțat duminică seara și o victorie copleșitoare pentru Vladimir Putin în teritoriile ucrainene ocupate: 88% în regiunea Herson, 93% în Zaporizhia, 94% la Lugansk și 95% la Donețk, pe care Rusia spune că le controlează de anul trecut, dar și în Crimeea, anexată în 2014.
Echipa adversarului rus Alexeï Navalnîi, care a murit în închisoare, a denunțat duminică, 17 martie, scorul de peste 87% la alegerile prezidențiale ale lui Vladimir Putin, după o numărătoare parțială, că nu are „nicio legătură cu realitatea”. Leonid Volkov, fost mâna dreaptă în exil al regretatului Alexeï Navalny, a precizat pe rețelele de socializare, la câteva minute după anunțul numărării voturilor de la un sfert din secțiile de votare. că „Procentele inventate pentru Putin evident nu au nicio legătură cu realitatea. Nu merită să vorbim despre asta”.
De altfel, mai toate reacțiile statelor lumii la câștigarea alegerilor prezidențiale din Rusia de Vladimir Putin sunt referitoare la absența unor alegeri „libere și corecte” în Rusia.
Ministrul de Externe al Marii Britanii, David Cameron, a deplâns duminică, 17 martie, absența unor alegeri „libere și corecte” în Rusia, unde Vladimir Putin a câștigat cu 87% din voturi alegeri prezidențiale calibrate pentru a-și garanta triumful conform datelor inițiale (https://www.24heures.ch). Iar într-un mesaj postat pe independent de OSCE, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Washingtonul denunță alegerile „nici libere, nici corecte”. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe precizând că „Aceste alegeri nu sunt în mod clar nici libere, nici corecte, având în vedere modul în care Vladimir Putin și-a închis oponenții politici și i-a împiedicat pe alții să candideze împotriva lui”. În același timp, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, a declarat reporterilor despre realegerea președintelui rus Vladimir Putin că „A fost un proces incredibil de nedemocratic” și că probabil nu va exista un apel de felicitare din partea Statelor Unite.
Polonia a considerat că alegerile prezidențiale din Rusia „nu sunt legale”, în timp ce lui Vladimir Putin i se atribuie peste 87% din voturi. Ministerul polonez de Externe a spus într-un comunicat că „Alegerile prezidențiale din Rusia nu sunt legale, libere și corecte”, adăugând că votul a avut loc „într-un context de represiune severă” și în regiunile ocupate Ucraina, încălcând dreptul internațional.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat luni, 18 martie, la Bruxelles, cu puțin timp înaintea unei reuniuni ai miniștrilor de externe ai UE că realegerea lui Vladimir Putin la președinția rusă se bazează pe „represiune și intimidare” (https://www.france24.com).
De asemenea, guvernul de la Kiev a declarat că organizarea votului în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia este ilegală și nulă, îndemnând partenerii internaționali să nu recunoască rezultatele. Președintele ucrainean afirmând duminică, într-un mesaj pe rețelele de socializare, că Vladimir Putin este „beat de putere” și vrea „să guverneze pentru totdeauna”. În plus, președintele ucrainean a declarat că alegerile prezidențiale din Rusia nu au „nicio legitimitate” (https://www.lemonde.fr). Referitor la faptul că Vladimir Putin ar putea guverna pentru totdeauna, puțin probabil, dar o poate face până în 2036, atunci când va avea 84 de ani. De ce? Se știe că, în mod normal ar trebui să renunțe în 2024, dar o lege, adoptată în 2020, îi oferă ocupantul Kremlinului posibilitatea de a domni suprem până în 2036. Până în 2020, Constituția Rusiei a interzis deținerea a mai mult de două mandate consecutive. Motiv pentru care Vladimir Putin a demisionat în favoarea premierului său, Dmitri Medvedev, în 2008, când acesta își încheia al doilea mandat, de patru ani la acea vreme. Până în 2012, însă, Vladimir Putin a păstrat un control semnificativ asupra destinului țării sale, în calitatea sa de președinte al guvernului. La acea vreme, Navalny a criticat referendumul ca fiind o „uriașă minciună”. Dar din 2008, un amendament constituțional prefigura deja dorința de a susține acțiunea ocupantului fotoliului Kremlinului. În acel an, durata mandatului prezidențial a crescut de la patru la șase ani, iar Vladimir Putin, larg ales în 2012, a încheiat, în 2018, al 14-lea an la conducerea unei țări pe care ar urma să o conducă încă șase ani, până în 2024. O reformă constituțională, supusă referendumului, și aprobată cu 78% în 2021, resetează contorul numărului de mandate prezidențiale trecute sau actuale. Prin acest mijloc, Vladimir Putin își acordă dreptul de a candida pentru două mandate noi începând cu anul 2024. În realitate, limitarea la două mandate succesive rămâne în vigoare dar „nu se aplică celor care au ocupat funcția de șef al Statului înainte, la intrarea în vigoare a modificărilor Constituție”. Din 2021, așadar, nimic nu stă în cale ca stăpânul Kremlinului să rămână la putere până în 2036. Alexeï Navalny, cel mai înverșunat adversar al Kremlinului, care a murit în detenție luna trecută, a descris acest referendum drept o „minciună uriașă”. La acea vreme, Vladimir Putin a justificat această acțiune prin necesitatea de a garanta „stabilitatea, securitatea și prosperitatea” Rusiei. Și a adăugat că, datorită acestei reforme, țara nu va mai avea nevoie să se piardă într-o „căutare a potențialilor succesori” (https://www.europe1.fr).
În Franța, mii de oameni s-au aliniat în fața ambasadei Rusiei la Paris duminică la prânz, moment în care opoziția a chemat să onoreze memoria regretatului oponent Alexeï Navalny și să denunțe alegerile prezidențiale personalizate pentru Vladimir Putin. Luni, 18 martie, Ministerul francez de Externe într-o declarație a afirmat că Franța ia act de rezultatul așteptat al alegerilor prezidențiale, precizând că „Procesul electoral din Rusia a avut loc în contextul unei represiuni sporite împotriva societății civile și a oricărei forme de opoziție față de regim. restricții din ce în ce mai mari ale libertății de exprimare și interzicerea funcționării mass-media independente” (https://www.france24.com).
În Rusia, cel puțin 74 de persoane au fost arestate pentru că au desfășurat diverse acțiuni de protest în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia, a declarat duminică ONG-ul OVD-Info, organizație specializată în monitorizarea represiunii. ONG-ul afirmă că arestările au avut loc în principal în Kazan, în centrul Rusiei, și în Moscova, capitală Rusiei (https://www.bfmtv.com).
Ca atare, în timp ce Berlin, Londra, Paris și șeful diplomației europene au criticat, dimpotrivă, un vot sub constrângere, fără opoziție și în plină represiune, majoritatea cancelariilor occidentale s-au abținut de la orice comentarii laudative.
În schimb, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan l-a „felicitat” luni pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru realegerea sa și s-a oferit din nou să medieze în conflictul cu Ucraina. Într-un apel telefonic, „Președintele Erdogan a evaluat că dezvoltarea pozitivă a relațiilor dintre Turcia și Rusia va continua și a declarat că Turcia este pregătită să joace un rol facilitator în aducerea Rusiei la masa de negociere cu Ucraina”. De asemenea, mai mulți lideri internaționali, printre care Xi Jinping din China și Narendra Modi din India, liderul nord-coreean Kim Jong Un și președinții Honduras, Nicaragua și Venezuelei, precum și alți lideri ai țărilor ex-sovietice din Asia Centrală, Tadjikistan și Uzbekistan și-au transmis felicitările lui Vladimir Putin pentru alegerea în fruntea statului rus (https://www.latribune.fr).
După ce le-a mulțumit alegătorilor ruși duminică seara, într-un discurs televizat, Vladimir Putin a asigurat poporul rus că acțiunile de protest convocate de opoziție nu au avut niciun impact asupra alegerilor prezidențiale, amenințând în același timp cu urmărirea penală a celor care au stricat buletinele de vot. „Aceasta este o infracțiune și autoritățile noastre de aplicare a legii și judiciare vor acționa în conformitate cu legea”, a avertizat domnul Putin. „În realitate, nu a avut niciun efect”. În mod neobișnuit, Vladimir Putin s-a referit la Alexei Navalny pentru prima dată în ultimii ani în timpul conferinței de presă. El a spus că a fost informat despre un plan de eliberare a liderului opoziției din închisoare cu câteva zile înainte de moartea sa. Vladimir Putin a spus că a acceptat ideea, cu condiția ca Navalnîi să nu se întoarcă în Rusia (https://www.rfi.fr). În ceea ce privește noul său mandat, Vladimir Putin a spus că are “multe sarcini concrete și importante de îndeplinit. Rezultatele alegerilor mărturisesc încrederea cetățenilor țării și speranța lor că vom face tot ce este planificat”. În primul rând, Vladimir Putin a mai amintit că țara sa nu și-ar lăsa „intimidată” sau „zdrobită”, după doi ani de conflict în Ucraina și criză cu occidentalii. “Nu contează cine vrea să ne intimideze sau cât de mult, indiferent cine vrea să ne zdrobească sau cât de mult, voința noastră sau conștiința noastră. Nimeni nu a reușit vreodată să facă așa ceva în istorie. Acest lucru nu a funcționat. astăzi și nu va funcționa în viitor” (https://fr.euronews.com).
În discursul său de duminică seara, Vladimir Putin se referă la acele promisiuni făcute la sfârșitul lunii februarie, în discursul său anual către națiune, unde a promis miliarde de ruble pentru modernizarea infrastructurii, combaterea sărăciei și a unui declin demografic pronunțat, sau chiar digitalizarea țării. Mai ales că, mulți ruși sunt îngrijorați de creșterea prețurilor și, în general, de destabilizarea cauzată de campania militară din Ucraina, chiar dacă economia Rusiei s-a dovedit mai rezistentă decât se aștepta la multiplele sancțiuni occidentale, precum și de problema resursei umane.
