Manoela Popescu
Liderii G20 s-au reunit pentru un summit de două zile găzduit de Președinția G20 a Indoneziei la Bali, cu tema „Recuperarea împreună, recuperarea mai puternică”. Uniunea Europeană a fost reprezentată de Charles Michel, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Trebuie spus că Summitul G20 a avut loc într-o lume foarte diferită de cea de anul trecut de la Roma. Ce este diferit? Faptul că Rusia, stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și membru al G20, atacă încă națiunea liberă și suverană a Ucrainei. De aceea, înainte de începerea Summitului G20 de la Bali, grupul PPE și-a exprimat dezaprobarea puternică față de prezența Rusiei în discuțiile liderilor G20. Mai ales că liderii G20 au discutat despre impactul războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei globale. Însă, Vladimir Putin, ca și omologul său chinez Xi Jinping au fost într-adevăr invitați să participe la întâlnirea celor 20, în ciuda presiunilor internaționale primite de Indonezia de a exclude Rusia și a restricțiilor privind călătoria președintelui chinez din cauza COVID-19. Liderii reafirmându-și pozițiile naționale pe care și le-au exprimat în alte foruri, în special în Consiliul de Securitate al ONU, precum și în rezoluția Adunării Generale a ONU care deplânge în cei mai fermi termeni agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și cere retragerea sa totală și necondiționată din teritoriul Ucrainei.
Vicepreședintele pentru afaceri externe al grupului PPE, Rasa Juknevičienė, și-a manifestat nemulțumirea față de această stare de fapt, precizând că nu trebuie să fie permisă participarea unui stat terorist la discuția despre viitorul lumii. Subliniind faptul că Parlamentul va vota o rezoluție prin care Federația Rusă va fi calificată drept stat terorist. Potrivit grupului PPE, care a condamnat agresiv agresiunea nejustificată, neprovocată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei de la anexarea Crimeei în 2014, Vladimir Putin și cei care îl ajută în acest demers, inclusiv Alexander Lukașenko, ar trebui numiți criminali de război (https://www.eppgroup.eu). Deși președintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis să nu participe la Summitul G20 de la Bali, Indonezia, Rusia a fost prezentă, iar responsabil de reprezentarea delegației de la Moscova a fost șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov (https://www.cnews.fr).
Într-un context de tensiuni internaționale puternice, marcat de agresiunea rusă în Ucraina, G20 și-a menținut unitatea și a transmis un mesaj clar pentru pace și pentru detensionare, marea majoritate a membrilor condamnând ferm agresiunea rusă și cerând retragerea trupelor de pe teritoriul ucrainean. Reamintind natura esențial economică a G20, liderii și-au afirmat atașamentul comun față de valorile și principiile dreptului internațional precum Carta Națiunilor Unite și condamnarea fermă a oricărei utilizări sau amenințări cu utilizarea armelor nucleare. Președintele Franței afirmând clar în discursul său că „G20 este înainte de toate un organism de cooperare economică, toți membrii săi afirmă că se bazează și pe respectarea dreptului internațional” (https://www.elysee.fr). Potrivit site-ului oficial, G20 este un „for internațional” care reunește principalele economii mondiale. În total, acestea din urmă reprezintă 80% din PIB-ul mondial, 75% din comerțul global și 60% din populația planetei. Scopul G20 este de a reuni aceste puteri pentru un dialog concertat în jurul problemelor economice și sociale majore. Ca atare, la fiecare summit se întâlnesc șefii de stat și de guvern, dar și miniștrii de finanțe din fiecare țară, iar țara care prezidează stabilește liniile de discuție și obiectivele respectivului summit. Astfel că, în 2022, Indonezia a dorit ca G20 să lucreze în special în jurul tranziției energetice și digitale a economiei, precum și în eforturile de redresare după criza pandemică de COVID-19. De asemenea, pe ordinea de zi se află o secțiune despre sănătatea globală (https://www.rtbf.be).
La Summitul G20 de la Bali, liderii și-au manifestat profund îngrijorările privind provocările la adresa securității alimentare globale, exacerbate de conflictele și tensiunile în curs. În absența președintelui Federației Ruse, G20 a reamintit, de asemenea, impactul războiului din Ucraina asupra economiei globale și s-a angajat să abordeze insecuritatea alimentară și energetică. De fapt, Franța a adus la summit subiectul securității alimentare, puternic afectată de consecințele războiului din Ucraina. În acest sens, liderii au salutat eforturile Uniunii Europene care au făcut posibilă, prin „coridoarele de solidaritate”, exportul a aproape 15 milioane de tone de cereale din Ucraina începând din aprilie (https://jp.ambafrance.org).
De aceea, liderii G20 au susținut eforturile de menținere a lanțurilor de aprovizionare în funcțiune în circumstanțe dificile și au salutat Inițiativa privind cerealele de la Marea Neagră, intermediată prin ONU și Turcia, pentru a deschide un coridor umanitar sigur de transport maritim în Marea Neagră. Iar pe fondul crizei climatice și energetice, liderii au subliniat urgența de a transforma și diversifica sistemele energetice cât mai curând posibil, precum și de promovarea securității energetice și a rezilienței și a stabilității pieței. De asemenea, liderii G20 au subliniat importanța asigurării faptului că o aprovizionare cu energie accesibilă satisface cererea globală de energie.
Privind retrospectiv, prima întâlnire a liderilor G20 a fost în urmă cu 14 ani, când lumea se confrunta cu cea mai gravă criză financiară din secolul nostru. La acel moment, marile economii globale au recunoscut că, în mod colectiv, ele poartă responsabilități și că o cooperare este necesară pentru redresarea economică globală, pentru a aborda provocările globale și pentru a pune bazele unei creșteri puternice, durabile, echilibrate și favorabile incluziunii. Desemnarea G20 ca forum principal pentru cooperarea economică globală a condus la soluții viabile pentru provocările globale, iar prezentul vine să reafirme angajamentul marilor economii de a coopera, în timp ce, încă o dată, lumea întreagă se confruntă cu provocări economice globale serioase.
Întâlnirea G20 de la Bali (15-16 noiembrie 2022) s-a desfășurat într-o perioadă de crize multidimensionale fără precedent. Respectiv, în contextul haosului provocat mai întâi de pandemia de COVID-19, apoi de efectele schimbărilor climatice și, mai ales, de criza umanitară din Ucraina generată de agresiunea Rusiei, care au cauzat declinul economic, creșterea sărăciei, încetinirea redresării globale și au împiedicat atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Ca atare, majoritatea membrilor G20 au condamnat ferm războiul din Ucraina și au subliniat că provoacă suferințe umane imense și exacerbează imperfecțiunile sistemelor existente în economia globală (constrângerea creșterii, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea inflației, creșterea insecurității energetice și alimentare și creșterea riscurilor pentru stabilitatea financiară). Însă au existat alte puncte de vedere și diferite evaluări ale situației și sancțiunilor (https://www.consilium.europa.eu).
Cu toate că G20 nu este un forum pentru rezolvarea problemelor de securitate, cei 20 de lideri recunosc că problemele de securitate pot avea consecințe semnificative pentru economia globală. De aceea, este esențial să fie susținut dreptul internațional și sistemul multilateral care apără pacea și stabilitatea. Evident, utilizarea sau amenințarea cu folosirea armelor nucleare este inadmisibilă. Pe calea diplomației și a dialogului trebuie să fie rezolvate toate conflictele, iar statele lumii trebuie să depună toate eforturile necesare de abordare a crizelor. Categoric, era digitalizării nu trebuie să fie o eră a războiului și a confruntărilor fizice sau online.
În Declarația de la Bali, se precizează faptul că liderii sunt profund îngrijorați de provocările la adresa securității alimentare globale, exacerbate de conflictele și tensiunile actuale. Ca atare, aceștia s-au angajat să acționeze urgente pentru a salva vieți, a preveni foamea și malnutriția și, în special, pentru a aborda vulnerabilitățile țărilor în curs de dezvoltare. În acest sens, liderii G20 au făcut apel la o transformare accelerată către sisteme agricole și alimentare și lanțuri de aprovizionare durabile și rezistente. În vederea protejării celor mai vulnerabili de foame, folosind toate instrumentele disponibile pentru a aborda criza alimentară globală, liderii G20 s-au angajat să întreprindă acțiuni coordonate suplimentare pentru a aborda provocările legate de securitatea alimentară, inclusiv creșterea prețurilor și penuria de produse alimentare și îngrășăminte la nivel global. De altfel, eforturile G20 în această direcție s-au materializat în Programul global pentru agricultură și securitate alimentară. Salutând inițiativele globale, regionale și naționale în sprijinul securității alimentare și, în special, cele ale Grupului global de răspuns la criză al Secretarului General al ONU privind Alimentația, Energie și Finanțe, precum și ale Grupului Băncii Mondiale și ale FMI în materie de securitate alimentară, G20 subliniază importanța de a construi pe baza Declarației G20 de la Matera. Aceasta înseamnă a lucra împreună pentru a produce și distribui alimente în mod durabil, pentru a ne asigura că sistemele alimentare contribuie mai bine la adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice și pentru a opri și inversa pierderea biodiversității, a diversifica sursele de alimente, a promova alimente nutritive pentru toate. În același timp să consolideze lanțurile valorice alimentare globale, regionale și locale și să accelereze eforturile de reducere a pierderilor și a risipei de alimente.
Summitul G20 din Bali a făcut progrese în ceea ce privește clima și biodiversitatea, deoarece liderii G20 și-au reafirmat angajamentul de a pune în aplicare acordurile de la Paris prin revizuirea strategiilor naționale (NDC) și urmărirea neutralității carbonului până la jumătatea secolului, pentru a ajuta la menținerea încălzirii globale sub pragul de 1,5°C. Pentru prima dată, G20 și-a asumat, de asemenea, un angajament clar de a elimina treptat cărbunele, făcând auzit acordul încheiat la COP26 de la Glasgow pe această temă. De asemenea, Summitul de la Bali a făcut posibilă și lansarea unui parteneriat pentru o tranziție energetică justă cu Indonezia, pe modelul inițiat cu Africa de Sud, și care va face posibilă mobilizarea a 20 de miliarde de dolari pe 3-5 ani pentru a spori ambiția indoneziană în ceea ce privește eliminarea treptată a cărbunelui și dezvoltarea energiilor regenerabile. Indonezia angajându-se în special să atingă un vârf al emisiilor din sectorul electricității până în 2030 (https://jp.ambafrance.org).
De asemenea, liderii G20 s-au angajat că vor implementa abordarea One Health, vor intensifica cercetarea în domeniul științei și tehnologiei alimentelor și vor îmbunătăți capacitatea părților interesate de-a lungul lanțurilor de aprovizionare cu alimente, în special femeile, tinerii, fermierii mici și marginali, precum și pescarii.
Problema solidarității față de statele în dezvoltare din sud a fost și ea în centrul discuției șefilor de stat și de guvern, într-un context în care eforturile de redresare post-pandemică ale țărilor în curs de dezvoltare sunt îngreunate din nou de către consecințele războiului din Ucraina. Inițiat de Franța în cadrul Summitului de la Paris privind finanțarea economiilor africane din mai 2021, G20 a reafirmat acordarea a 100 de miliarde de dolari celor mai vulnerabile țări. Așa cum sublinia în discursul său, președintele Franței, „G20 a făcut posibil să se înregistreze progrese în ceea ce privește restructurarea datoriilor celor mai fragile țări, care este un element cheie de solidaritate”. Acest lucru este posibil prin realocarea de către țările dezvoltate a drepturilor lor speciale de tragere (DST) de la FMI sau măsuri echivalente. În această etapă, 81,6 miliarde de dolari drepturi speciale de tragere au fost deja realocate. Franța a apărat această ambiție solicitând țărilor să realoce cel puțin 20% din alocarea lor DST și să urce până la 30% pentru acele țări care pot face asta (https://www.elysee.fr).
Alte teme abordate la G20 și incluse în Declarația de la Bali au fost despre promovarea dezvoltării durabile a capacității umane, a piețelor muncii și a productivității, inclusiv prin educație și formare profesională la nivel comunitar, promovarea antreprenoriatului, creșterea puterii IMM-urilor, protecția muncii pentru toți lucrătorii, inclusiv cei din sectorul informal, migranții și abordarea problematicii centrată pe om, incluzivă, echitabilă și durabilă, care să ducă la o mai mare justiție socială, muncă decentă și protecție socială pentru toți.
Cert este că acesta a fost primul summit care a avut loc la aproape nouă luni de la începutul unui război mortal cu consecințe economice grele pentru planetă și cu amenințarea nucleară care planează și, ca atare, umbra războiului din Ucraina a persistat asupra agendei întâlnirii.
