Manoela Popescu
Fundamentat și aprobat în context pandemic, incluzând și componenta Planului de redresare după pandemia de COVID-19, bugetul pe termen lung al UE (CFM) 2021-2027 se pare că nu mai este potrivit actualului context în care statele membre se confruntă cu multiple crize, ale căror efecte sunt conjugate și multiplicate. De aceea, Parlamentul European (PE) insistă ca o revizuirea a bugetului pe termen lung al UE să fie anticipată pentru începutul anului 2023, conform unui nou raport privind extinderea cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, care a fost votat pe 17 noiembrie de Comisia pentru bugete a PE.
Potrivit grupului PPE, o revizuirea solidă este necesară în mod urgent. Mai ales că UE se află într-o situație excepțional de dificilă: creșterea inflației, crizele energetice și ale costului vieții, impactul războiului din Ucraina și consecințele pandemiei de COVID-19. Ceea ce propune grupul PPE este creșterea și reproiectarea flexibilității bugetare pentru a mobiliza toate sursele posibile de finanțare în buget (https://www.eppgroup.eu).
Acest demers intervine în contextul în care o revizuire a CFM 2021-2027 a fost propusă de Comisia Europeană pentru al doilea trimestru al anului 2023. Comisia declarând în luna mai a.c. că „nevoile neprevăzute generate de războiul din Europa depășesc cu mult mijloacele disponibile în cadrul financiar multianual actual. Prin urmare, vor trebui identificate noi surse de finanțare” (https://ec.europa.eu). Însă, grupul PPE insistă că revizuirea ar trebui să aibă loc în prima jumătate a anului viitor, deoarece abordarea Comisiei nu va fi suficientă. Mai ales că o revizuire a bugetului nu este ușoară și va necesita un proces complex. Iar o consolidare bugetară este necesară pentru o mai mare rezistență a UE în fața provocărilor (https://www.eppgroup.eu).
Se cunoaște faptul că bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, împreună cu instrumentul de redresare Next Generation EU, se ridică la 2,018 mii de miliarde de EUR în prețuri curente (1,8 mii de miliarde de EUR în prețurile din 2018). Așa cum a fost creat, acest buget va contribui la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19 și va contribui la tranziția către o Europă modernă și durabilă. Ca atare, pachetul constă în bugetul pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1,211 mii de miliarde EUR în prețuri curente (1,074 de mii de miliarde în prețurile din 2018) și instrumentul temporar de redresare Next Generation EU în valoare de 806,9 miliarde EUR (750 de miliarde EUR în prețurile din 2018). Este adevărat că, peste 50% din totalul reprezentat de bugetul pe termen lung și instrumentul Next Generation EU va sprijini modernizarea Uniunii Europene prin cercetare și inovare, prin tranziții climatice și digitale echitabile, prin pregătire, redresare și reziliență. De asemenea, 30% din bugetul UE este destinat pentru combaterea schimbărilor climatice, cu accent pe protecția biodiversității și pe aspectele legate de gen. În același timp, în anii 2026 și 2027, 10% din cheltuielile anuale din cadrul bugetului pe termen lung vor contribui la stoparea și inversarea declinului biodiversității. Iar transformarea digitală atât de necesară va beneficia de 20% din instrumentul Next Generation EU (https://ec.europa.eu).
Categoric, la nivelul UE s-au schimbat multe de la adoptarea bugetului în 2020, iar CFM 2021-2027 nu mai are capacitatea de a răspunde eficient la crizele multiple cu care ne confruntăm. În acest sens, deputații europeni solicită Comisiei să propună o revizuire urgentă a cadrului financiar multianual (CFM) pentru a răspunde noilor nevoi, a îmbunătăți finanțarea, a crește flexibilitatea și capacitatea de răspuns la efectele contextului actual. Ca atare, pe 17 noiembrie, Comisia pentru bugete a adoptat o Rezoluție privind „actualizarea CFM 2021-2027: un buget UE rezistent, adaptat la noile provocări”, cu 26 de voturi pentru, 2 împotrivă și 2 abțineri. Potrivit Rezoluției, actualul cadru financiar multianual (CFM) și-a „atins deja limitele”, la mai puțin de doi ani de la adoptare, situație agravată de evenimentele imprevizibile din 2022, precum războiul din Ucraina. Concluzia este că bugetul actual 2021-2027 nu este echipat, din punctul de vedere al dimensiunii, structurii sau regulilor pentru a răspunde rapid și eficient la o multitudinea de crize” cu care UE se confruntă acum și eurodeputații sunt „foarte îngrijorați de faptul că actualul CFM nu permite UE să răspundă corespunzător și suficient la posibile crize și nevoi viitoare și nici să-și îndeplinească rolul strategic pe scena internațională”. Ce se dorește ? Evident, un buget mai mare, mai transparent, mai flexibil și un instrument comun de criză. Astfel, în respectiva Rezoluție se precizează faptul că revizuirea trebuie să ofere noi finanțări pentru noile priorități politice și să asigure un buget UE mai mare și mai flexibil, care „îndeplinește cele mai înalte standarde de transparență și responsabilitate democratică” (https://www.europarl.europa.eu).
Un punct important din Rezoluție se referă la faptul că rambursarea împrumuturilor din planul de redresare nu trebuie să pericliteze programele UE. Cu alte cuvinte, solicitarea deputaților este ca rambursarea datoriei și a dobânzilor aferente să fie plasate în afara CFM 2021-2027. În caz contrar, respectivele costuri, mai ales în contextul creșterii ratelor dobânzilor, ar putea duce la o finanțare mai mică pentru programe precum Erasmus+, EU4Health, Europa Creativă, programul Citizens, Equality, Rights and Values.
Categoric, bugetul actual pe termen lung al UE nu este corespunzător ajutorului oferit Ucrainei. Se știe că, UE și-a intensificat considerabil sprijinul pentru Ucraina, încă din primele momente ale invaziei Rusiei, mobilizând aproximativ 4,1 miliarde de EUR, sub formă de asistență macrofinanciară de urgență, sprijin bugetar, asistență de urgență și ajutor umanitar, în vederea susținerii consolidării rezilienței generale economice, sociale și financiare a Ucrainei. De asemenea, au fost luate măsuri de asistență militară în cadrul Instrumentului european pentru pace, în valoare de 1,5 miliarde de EUR, bani care sunt utilizați pentru a le rambursa statelor membre UE ajutorul militar în natură oferit Ucrainei.
De asemenea, UE are în vedere un efort financiar major pentru a reconstrui Ucraina în urma daunelor cauzate de război, pentru a pune bazele unei națiuni libere și prospere, ancorate în valorile europene, bine integrată în economia europeană și mondială și pentru a o sprijini de-a lungul parcursului său european. Desigur, la acest moment nu se poate ști valoarea totală a nevoilor de reconstrucție a Ucrainei și, atâta timp cât agresiunea Rusiei continuă, nici nu se va cunoaște precis, mai ales datorită efectelor multiplicate ale acestor pierderi și distrugeri. Categoric, nevoile de reconstrucție ale Ucrainei vor fi pe termen mediu și lung, iar UE va colabora în acest sens cu autoritățile ucrainene (care vor conduce reconstrucția) în strânsă colaborare cu alți parteneri esențiali, precum cei din grupurile G7 și G20 și alte țări terțe, dar și cu instituțiile financiare internaționale și cu organizațiile internaționale. De asemenea, parteneriatele dintre orașele și regiunile din Uniunea Europeană și cele din Ucraina vor îmbogăți și vor accelera reconstrucția.
În vederea susținerii planului de reconstrucție, Comisia a propus în luna mai instituirea Mecanismului „RebuildUkraine” ca principal instrument juridic pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii Europene, prin intermediul unei combinații de granturi și împrumuturi. Inițiativă care ar urma să fie integrată în bugetul UE, ceea ce îi va garanta transparența, răspunderea și buna gestiune financiară, cu o legătură clară către investiții și reforme. Mecanismului „RebuildUkraine” s-ar baza pe experiența dobândită de UE în contextul aplicării Mecanismului de redresare și reziliență, însă ar fi adaptată la provocările legate de reconstrucția Ucrainei, pe de o parte, și, pe de altă parte de susținerea acesteia de-a lungul parcursului său european. Mecanismul în sine ar urma să aibă o structură de guvernanță specifică, care i-ar permite Ucrainei să devină parte cu drepturi depline a UE. În acest context, accentul se va pune mai ales pe reformele privind statul de drept și lupta anticorupție, în timp ce investițiile, realizate în conformitate cu politicile și standardele climatice, de mediu și digitale ale UE, vor ajuta Ucraina să devină mai rezilientă și durabilă.
Însă, toate aceste nevoi ale UE generate de necesitatea ajutorului Ucrainei (inclusiv ajutorul necesare reconstrucției și susținerii pentru a deveni membru cu drepturi depline în UE) depășesc cu mult mijloacele disponibile în actualul cadru financiar multianual 2021-2027. Ca atare, Comisia a subliniat că vor trebui găsite noi surse de finanțare, considerând că structura existentă a CFM 2021-2027 este suficient de flexibilă pentru a integra aceste noi surse de finanțare. Astfel, granturile suplimentare care urmează să fie puse la dispoziția Ucrainei ar putea să fie finanțate prin contribuții suplimentare din partea statelor membre (și a țărilor terțe care doresc să participe) la mecanism și la programele existente ale Uniunii. În acest fel, vor fi valorificate mecanismele financiare ale Uniunii și garanțiile sale privind utilizarea corectă a fondurilor. În planul pentru un răspuns imediat al UE care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen lung, Comisia precizează că respectivele granturi suplimentare care urmează să fie puse la dispoziția Ucrainei ar putea fi finanțate printr-o revizuire specifică a cadrului financiar multianual. Dată fiind amploarea împrumuturilor care ar putea fi necesare, opțiunile includ strângerea de fonduri pentru împrumuturi în numele UE sau cu garanții naționale din partea statelor membre.
În mod evident, pe lângă criza umanitară generată de invasia rusă în Ucraina, criza climatică și cea energetică solicită imperios necesară revizuirea bugetului UE pe termen lung. Mai ales că pe 14 noiembrie 2022, negociatorii din Parlamentul European și din Consiliu au ajuns la un acord provizoriu privind bugetul UE 2023. Respectivul acord stabilește un nivel global al creditelor de 186.616,7 milioane de EUR în angajamente și 168.648,7 milioane de EUR în plăți. Proiectul de buget 2023 prezentat de Comisia Europeană a fost elaborat într-un context de criză fără precedent, în urma invaziei ruse a Ucrainei din 24 februarie. Acest proiect de buget se ridica la 185,59 miliarde de EUR în credite de angajament, adică +2,1% față de bugetul 2022 și 166,28 miliarde de EUR în credite de plată, adică -2,6% față de 202 (https://www.budget.gouv.fr).
În plus față de proiectul de buget al Comisiei, Acordul adaugă 687,3 milioane de EUR în credite de angajament (așa cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă) pentru a finanța prioritățile solicitate de Parlament, inclusiv NDICI-Global Europe, Facilitatea Conectarea Europei, LIFE, Erasmus+, AMIF, Mobilitatea militară, EU4Health, Europa Creativă și programul Drepturi și Valori.
În actualul context, instituțiile europene trebuie în continuare să reacționeze prin reconcilierea atât a constrângerilor impuse de bugetul comunitar, cât și a necesității de a interveni rapid și eficient la nivel european pentru a face față crizelor existente și viitoare. Iar pentru perioada 2021-2027, se cunoaște, intervenția publică comunitară se caracterizează prin instrumente inovatoare de intervenție publică care completează cadrul financiar multianual, însă este firesc ca un cadru financiar pe termen lung să suporte revizuiri, mai ales în contextul în care apar noi provocări majore.
