Manoela Popescu
În prezent, toate statele membre, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Este cunoscut faptul că deputații europeni au cerut în repetate rânduri integrarea Bulgariei și a României în spațiul Schengen, în special printr-o rezoluție din 2018 pe această temă, o rezoluție din 2020 privind starea spațiului Schengen în contextul pandemiei și un raport din 2021 privind funcționarea spațiului Schengen.
În contextul în care cele două state europene au depus eforturi substanțiale de a îndeplini condițiile necesare aderării la spațiul Schengen, miercuri, 5 octombrie, într-o dezbatere pe tema spațiului Schengen a Consiliului și Comisiei Europene în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, deputații europeni au solicitat extinderea zonei care permite călătoriile fără pașapoarte (spațiul Schengen) la toate statele membre care doresc să adere. De asemenea, au existat discuții despre starea actuală a spațiului Schengen și despre propunerile recente de reformare a regulilor și a guvernării spațiului Schengen.
Ca urmare a raportului privind funcționarea spațiului Schengen, în decembrie 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere de modificare a Codului frontierelor Schengen, care stabilește regulile care reglementează controalele la frontierele interne și externe ale UE. Aceasta deoarece raportul a relevat faptul că atât controalele masive și în mare parte necoordonate la frontierele interne cât și alte restricții referitoare la libertatea de circulație impuse la începutul pandemiei de COVID-19 au dezvăluit mai multe deficiențe în sistemul Schengen. Aceste deficiențe se referă la cadrul normativ Schengen (lacunele din cadrul legal), implementarea și aplicarea (la frontierele interne și în gestionarea frontierelor externe) și guvernanța (inclusiv evaluarea și direcția strategică). Pe baza încercărilor anterioare de reformare a sistemului Schengen și ca răspuns la solicitările reînnoite de reformă, Comisia Europeană a prezentat în decembrie 2021 o nouă strategie Schengen. Strategia Schengen a fost însoțită de mai multe propuneri și măsuri care vizează revizuirea regulilor Schengen, consolidarea cooperării polițienești, consolidarea gestionării frontierelor externe și consolidarea guvernanței generale a Schengen.
La 24 mai 2022, Comisia Europeană a publicat un alt raport privind situația din spațiul Schengen, care urmează strategia Schengen, prezentată în 2021 și face parte din inițiativa de consolidare a guvernanței Schengen prin intermediul unui raport anual care prezintă starea spațiului Schengen. Raportul menționează o serie de acțiuni prioritare care trebuie întreprinse în ceea ce privește spațiul Schengen: implementarea noii arhitecturi IT și interoperabilitate pentru managementul frontierelor; utilizarea instrumentelor de cooperare transfrontalieră; efectuarea de controale sistematice la frontierele externe asupra tuturor călătorilor; asigurarea că Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă (Frontex) utilizează toate posibilitățile permise de mandatul său; ridicarea tuturor controalelor la frontierele interne; adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit. De asemenea, raportul prezintă prioritățile care decurg din evaluările Schengen. Evaluările Schengen acoperind gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, randamentele, Sistemul de informații Schengen, politici de vize și protejarea datelor. Potrivit raportului, statele membre pun în aplicare corect regulile Schengen, dar există loc de îmbunătățiri. Mecanismul de evaluare este eficient, dar sunt necesare eforturi în domeniul politicii de returnare și al Sistemului de informații Schengen (https://www.vie-publique.fr).
Acest raport privind situația din spațiul Schengen de anul acesta reamintește în special importanța finalizării spațiului Schengen. Ca atare, Comisia invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, României și Bulgariei să facă parte oficial din acesta, deoarece aceste țări au finalizat procesul de evaluare Schengen. Această invitație se aplică și Ciprului odată ce țara a finalizat această evaluare (https://www.vie-publique.fr).
Se știe că dezbaterile privind reforma Schengen au loc de ceva vreme, însă provocările recente legate de pandemia de COVID-19, precum și de încercările de a instrumentaliza migranții ca o modalitate de a exercita presiune asupra frontierelor externe ale UE au creat un nou impuls pentru această reformă. În acest context, propunerea Comisiei vine să îmbunătățească rezistența sistemului Schengen la amenințările grave cu care se confruntă și să-l adapteze la noile provocări. Prin respectiva propunere este vizată introducerea unui nou mecanism de coordonare pentru a face față amenințărilor asupra sănătății la frontierele externe și un nou mecanism de salvgardare Schengen pentru a oferi un răspuns comun la frontierele interne în situațiile de amenințări care afectează statele membre (https://www.europarl.europa.eu).
În cadrul dezbaterilor din Parlamentul European de pe 5 octombrie, Comisia UE, reprezentată de vicepreședintele european Margaritis Schinas, a lăudat România și Bulgaria pentru gestionarea crizei refugiaților, ca o consecință a invadării Ucrainei de către Rusia în 24 februarie a.c. În același context, comisarul pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a amintit că România și Bulgaria îndeplinesc de mult criteriile tehnice necesare pentru aderarea la zona de liberă circulație. De altfel, încă din 2011 Comisia recomanda Consiliului aderarea Bulgariei și României la Schengen. Însă aprobarea finală pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen poate fi dată doar după un vot unanim în cadrul Consiliului European. Se preconizează că, după mai bine de 11 ani de întârziere, cei 27 să voteze în decembrie 2022 dacă vor acorda aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Iar PE se va pronunța printr-un vot oficial asupra unei rezoluții pe această temă în a doua plenară a lunii octombrie (în sesiunea plenară din 17-20 octombrie) și va informa Consiliul UE cu privire la poziția sa cu privire la extinderea spațiului Schengen. Aceasta deși, la dezbaterea din PE, o majoritate clară a europarlamentarilor susțin apartenența României și Bulgariei la spațiul Schengen și că o opinie similară este acum dominantă în Consiliul European.
De altfel, Manfred Weber, liderul grupului PPE, a spus că România, alături de Bulgaria, aparține Schengen, mai ales acum când UE se confruntă cu noi provocări la granițele sale. Iar așteptarea fără nici un progres de peste 11 ani este inacceptabilă. Președintele grupului PPE, Manfred Weber, precizând: „Avem două state membre UE care îndeplinesc toate condițiile pentru a adera la acest domeniu. Sunt pregătiți pentru Schengen, dar încă așteaptă undă verde a Consiliului din 2011”. Potrivit președintelui grupului PPE nu există motive pentru a le refuza accesului în Schengen celor două state; România și Bulgaria, deoarece „au făcut toți pașii necesari”, asigurându-i pe „prietenii noștri din Sofia și București, aveți sprijinul nostru, locul vostru este în Schengen”. De asemenea, Sophie in’t Veld, europarlamentar olandez, a spus că i-a fost rușine de poziția guvernului său în această problemă și i-a cerut public premierului Mark Rutte să susțină aderarea celor două țări la Schengen (https://www.euractiv.com).
Susținerea de către președintele grupului PPE a aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen nu este surprinzătoare dat fiind faptul că „PPE este, din 2011, campionul aderării Bulgariei și României la Schengen”. Potrivit vicepreședintelui grupului PPE, responsabil cu funcționarea spațiului Schengen în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Paulo Rangel, cele două state europene sunt mai mult decât pregătite să se alăture pe deplin Schengen, deoarece s-au confruntat cu crizele migrației, restricțiile pandemice și acum cu sosirea a milioane de refugiați de război într-un mod exemplar și sub o presiune imensă. Întrebarea firească a grupului PPE este: De ce statele membre continuă să le întoarcă spatele? (https://www.eppgroup.eu).
Ca atare, președintele grupului PPE, Manfred Weber, a solicitat Consiliului să acorde în sfârșit Bulgariei și României accesul pe care îl merită. Subliniind totodată faptul că grupul PPE sprijină ferm Bulgaria și România să devină membre Schengen, deziderat pentru care a luptat întotdeauna. De asemenea, Manfred Weber a afirmat că „Anii de așteptare trebuie să se încheie. Avem nevoie de acțiune, nu de mai multe scuze!”. Mai mult decât atât, președintele grupului PPE consideră că trebuie continuată povestea de succes a spațiului Schengen prin aducerea Bulgaria și România „la bord”, deoarece odată cu aderarea Bulgaria și România la Schengen, „ne putem proteja mai bine frontierele externe și ne putem consolida întreg spațiul Schengen” (https://www.eppgroup.eu).
La aceeași dezbatere din PE, conform ministrului ceh al Afacerilor UE, Mikuláš Bek, președinția cehă „s-a angajat să facă progrese pentru a permite Bulgariei și României să fie pe deplin parte a spațiului Schengen”. Pentru a-și onora angajamentul, Mikuláš Bek a precizat că președinția cehă va facilita vizitele de experți în Bulgaria și România de săptămâna aceasta, așa cum au fost stabilite de Comisie. Reprezentanții Comisiei care vor vizita în această săptămână cele două țări vor evalua dacă ele îndeplinesc criteriile cerute de legislația Schengen. De asemenea, ministrului ceh al Afacerilor UE va pregăti terenul pentru o discuție de fond privind ridicarea controalelor la frontierele interne cu Bulgaria și România, în vederea asigurării unanimității necesare în Consiliu. De ce toate aceste demersuri după mai bine de 11 ani ? Potrivit ministrului ceh pentru Afaceri Europene, Mikuláą Bek, o astfel de extindere a spațiului Schengen ar fi un pas important în funcționarea spațiului de liberă circulație (https://www.europarl.europa.eu).
Cu toate aceste voci pentru aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen, în dezbaterile din plenul PE au fost și voci minoritare care s-au ridicat împotriva aderării României la spațiul Schengen. Astfel, Guido Reil, un europarlamentar german din grupul eurosceptic Identitate și democrație (ID), a spus că România și Bulgaria nu ar fi trebuit să fie primite în UE de la început din cauza infrastructurii lor slabe. Iar Gunnar Beck, un alt europarlamentar german din grupul ID, a declarat că președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, „dorește să creeze rute mai sigure pentru migranți și de aceea Germania și Franța acceptă acum aderarea României, Bulgariei și Croației, trei state corupte care au nu a făcut nici un progres [în acest domeniu] în ultimii ani (https://lepetitjournal.com). Identitate și democrație (ID) este un nou grup, care este al cincilea ca mărime din actualul Parlament European cu 65 de membri. De asemenea, unii europarlamentari italieni, din grupurile parlamentare de extremă dreapta, se opun extinderii în continuare a spațiului Schengen, temându-se de un nou val de imigrație. Cu toate acestea, majoritatea europarlamentarilor s-au exprimat în favoarea apartenenței celor două țări.
Nu este prima dată când deputații europeni își exprimă acordul cu privire la acest subiect. Același lucru este valabil și pentru Comisia Europeană. Dar Consiliul UE este cel care va avea ultimul cuvânt. În cadrul dezbaterii, președinția cehă a UE a asigurat că va lucra pentru ca summitul anual din decembrie, astfel încât acesta să conducă la o decizie favorabilă aderării României și Bulgariei.
În prezent, din blocul de 27 de membri, Bulgaria, Croația, Cipru, Irlanda și România rămân în afara zonei fără frontiere, din care Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt și ele membre, deși nu se află în UE. Președinția cehă susține pe deplin aderarea Croației.
Retrospectiv, referitor la aderarea Bulgariei și României la Schengen, Comisia a dat undă verde celor două state europene să adere la spațiul Schengen în iunie 2011, dar Olanda și Finlanda le-au blocat aderarea. Cum aderarea la zona de călătorie fără pașapoarte Schengen necesită unanimitate, Bulgaria și Români au așteptat 10 ani pentru a fi în Schengen. În prezent, Bulgaria și România aplică parțial acquis-ul Schengen și se efectuează controale la frontierele lor. De altfel, pandemia de COVID-19 a impus din 2020 reintroducerea temporară a controalelor la frontieră de către anumite state membre, cu unele restricții în vigoare până luna viitoare (https://seenews.com).
Despre spațiul Schengen președintele grupului PPE afirma că „este o mare poveste de succes pentru Europa. A dărâmat barierele, a apropiat cetățenii europeni și a consolidat economia noastră europeană” (https://www.eppgroup.eu).
De altfel, Parlamentul European nu a încetat să solicite extinderea spațiului Schengen, care se află chiar în centrul proiectului UE. Aceasta deoarece a putea călători fără a fi nevoie să-ți arăți pașaportul, să trăiești, să lucrezi, să studiezi sau chiar să te retragi în oricare dintre cele 26 de țări care formează spațiul Schengen este, fără îndoială, una dintre principalele realizări ale integrării. Libera circulație a persoanelor, apărută în urma Tratatului de la Maastricht în 1992, recunoaște dreptul cetățenilor de a circula și de a locui liber în Uniunea Europeană. Însă, libera circulație a devenit concretă în 1995, ca o consecință a nașterii spațiului Schengen și a abolirii frontierelor interne. Astfel, semnat Acordul Schengen la 14 iunie 1985 și implementate în 1995, acordurile Schengen autorizează libera circulație a persoanelor și armonizează controalele călătorilor în aria constituită de aceste state. Din cele 26 de țări membre, 22 țări sunt membre ale Uniunii Europene: Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Islanda (în afara UE), Italia, Letonia, Liechtenstein (în afara UE). UE ), Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia (în afara UE), Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția (în afara UE) (https://www.touteleurope.eu).
Cert este că, deși îndeplinesc toate criteriile necesare și chiar Uniunea Europeană le-a cerut în repetate rânduri să adere la Schengen, Bulgaria și România nu fac încă parte din acesta, deoarece guvernele naționale din UE trebuie să decidă în unanimitate dacă lasă sau nu noi țări în spațiu. În prezent, procesul de extinderea spațiului Schengen la Croația este în desfășurare, iar Ciprul beneficiază de o derogare temporară pentru a adera la spațiul Schengen. Întrebarea firească este: Acest an va fi anul în care Bulgaria și România vor intra în Schengen? Sau va fi o altă amânare, deși sunt tot mai multe voci care susțin faptul că acum este cel mai potrivit moment ca cele două state, care se confruntă cu provocări majore și presiuni la granițele lor, să facă parte din spațiul Schengen.