Manoela Popescu
Acest an a fost marcat de consecințele pandemiei de COVID-19, care a dus la o creștere dramatică a violenței, în special a violenței domestice, descrisă de Secretarul General al Națiunilor Unite drept „pandemie din umbră”. În acest context, pe măsură ce drepturile femeilor și fetelor sunt contestate de reapariția conservatorismului în întreaga lume, este tot mai evident că trebuie să luptăm cu acest flagel mai mult ca niciodată, mai ales datorită faptului că amploarea problemei devine tot mai alarmantă.
Violența împotriva femeilor, înrădăcinată în inegalitățile dintre bărbați și femei, ia multiple forme. Mai mult decât atât, ar trebui subliniat faptul că o astfel de violență are un impact major asupra victimelor și impune un cost semnificativ asupra societății. Instrumentele puse în aplicare de Națiunile Unite și Consiliul Europei, inclusiv „Convenția de la Istanbul”, la care UE intenționează să adere, reprezintă repere în eforturile de combatere a violenței împotriva femeilor (onu.delegfrance.org).
Trebuie precizat faptul că UE abordează problema în diferite moduri, dar nu are nici un instrument obligatoriu conceput special pentru a proteja femeile împotriva violenței. Deși există similitudini între politicile naționale de combatere a violenței împotriva femeilor, statele membre au adoptat abordări diferite.
De aceea, eforturile Parlamentului s-au concentrat, în principal, pe consolidarea politicii UE în domeniu. Ca atare, Parlamentul a solicitat în repetate rânduri o strategie a Uniunii Europene de combatere a violenței împotriva femeilor, inclusiv un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic. De asemenea, actorii interesați și-au exprimat o serie de preocupări, inclusiv cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 și nevoia aferentă de a extinde și adapta sprijinul pentru victime și au subliniat necesitatea unui cadru politic cuprinzător al UE pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. De asemenea, au lansat noi inițiative proprii în acest domeniu. În principal, este vorba despre adăugarea violenței împotriva femeilor pe lista crimelor UE, o directivă a UE pentru a contracara fenomenul în creștere al violenței împotriva femeilor și despre aderarea UE la Convenția de la Istanbul.
În acest sens, grupul PPE din Parlamentul European a solicitat urgent aceste intervenții cheie cu ocazia celei de-a 30-a zile internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Potrivit grupului PPE, femeile și fetele nu trebuie să aștepte încă 30 de ani pentru a fi scutite de violență în casă, la locul de muncă și în societate (www.eppgroup.eu).
Ziua de 25 noiembrie a fost stabilită ca fiind Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția Adunării Generale a ONU. Prin respectiva rezoluție (Rezoluția 54/134 din 7 februarie 2000), Adunarea Generală a Națiunilor Unite a invitat guvernele, agențiile Națiunilor Unite, organizațiile internaționale și neguvernamentale să organizeze evenimente în această zi pentru a atrage atenția publicului asupra problemei violenței împotriva femeilor. De aceea, Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor este marcată în toată lumea prin manifestații și acte de condamnare a diverselor forme de violență îndreptate asupra femeilor. Se știe că Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor a fost înființată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2000, data fiind aleasă pentru a comemora asasinarea violentă a trei dintre surorile Mirabal, care au fost ucise în Republica Dominicană la 25 noiembrie 1970, în timpul dictaturii lui Rafael Trujillo (www.un.org).
Violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc acasă, pe stradă, la scoală, la locul de muncă, în tabere de refugiați, în spitale. În măsura mai mare sau mai mică, se petrece în toate țările din lume, indiferent de etnie, rasă, vârstă, mediul de proveniență, venit sau nivelul de educație. Secretarul General al ONU în mesajele sale afirma că violența împotriva femeilor este extrem de răspândită, inerentă tuturor culturilor și afectează femeile, indiferent de rasă, bogăție, origine (www.un.org).
Iată de ce, pe măsură ce este celebrată Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor, grupul PPE reafirmă că violența împotriva femeilor și fetelor, sub toate formele sale, este o crimă pentru care avem toleranță zero. Ca atare, grupul PPE a făcut apel la Comisia Europeană să folosească toate instrumentele și politicile disponibile pentru a combate această crimă îngrozitoare. În opinia grupului PPE este esențial ca, în viitorul apropiat, Comisia să își prezinte propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Potrivit grupului PPE, violența împotriva femeilor este una dintre cele mai puțin urmărite și pedepsite crime din lume, iar acest lucru nu poate continua. De aceea, propunerea grupului PPE este ca statele membre să facă un pas în față, culegând date despre amploarea unei astfel de violențe și împărtășind cele mai bune practici, astfel încât să se poată lucra la nivelul UE pentru a construi o Europă fără violență împotriva femeilor și fetelor (www.eppgroup.eu).
Purtătoarea de cuvânt a Grupului PPE pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, Frances Fitzgerald, sublinia faptul că „Este nevoie de acțiuni puternice pentru a combate violența atât offline, cât și online împotriva femeilor și fetelor, inclusiv violența fizică, psihologică și sexuală, precum și controlul economic și coercitiv”. De asemenea, Frances Fitzgerald afirma faptul că violența împotriva femeilor trebuie definită legal și adăugată pe lista infracțiunilor UE, iar o directivă europeană este necesară pentru a contracara fenomenul în creștere al violenței online împotriva femeilor. În timpul blocării din cauza COVID-19, cazurilor de violență domestică au înregistrat o creștere cu 30% , iar acest lucru este inacceptabil pentru grupul PPE, care nu poate permite ca acest lucru să continue. De aceea, în opinia grupului PPE, educația copiilor de la o vârstă fragedă cu privire la violența împotriva femeilor și fetelor, care nu este niciodată justificată, este imperios necesară pentru a pune capăt acestei crime îngrozitoare (www.eppgroup.eu).
Potrivit statisticilor una din trei femei din UE suferă de violență în timpul vieții. În acest context, grupul PPE îndeamnă cu fermitate toate statele membre și Uniunea Europeană în ansamblu să ratifice Convenția de la Istanbul, care este un instrument important în lupta împotriva violenței. Convenția de la Istanbul este primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Așa cum afirma Arba Kokalari, raportorul Parlamentului European pentru Convenția de la Istanbul „Este timpul să nu mai vorbim și să începem să acționăm, țările care susțin drepturile femeilor trebuie să dea dovadă de leadership în cadrul Consiliului European pentru ca aderarea să aibă loc” (www.eppgroup.eu).
De aceea, grupul PPE este mândru să se alăture cetățenilor și organizațiilor de pe tot globul pentru „Orange the World” și să lucreze împreună pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor (epthinktank.eu).
Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor este o zi cu semnificație mai importantă, tocmai datorită situației pandemice în care ne aflăm. Violența împotriva femeilor este o încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare bazată pe gen. Din această perspectivă, la fel ca și în anii precedenți, Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor reprezintă începutul a 16 zile de activism global care se vor încheia pe 10 decembrie 2021, ziua de comemorare a Zilei Internaționale a drepturilor omului. Activitățile din aceste zile sunt necesare pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la această încălcare a drepturilor omului a femeilor și fetelor și pentru a împărtăși soluții promițătoare. Scopul final, simbolizat de culoarea portocalie, este acela de a crea o lume mai strălucitoare în care toate femeile să trăiască libere de numeroasele forme de violență comise împotriva lor, deoarece sunt femei, precum și de atitudinile și comportamentele care permit ca aceste violențe să continue. În legătură cu campania din acest an, Națiunile Unite (ONU) subliniază că violența de gen împotriva femeilor este omniprezentă, dar nu inevitabil și că există mijloace eficiente de prevenire și oprire. Mai multe evenimente publice sunt coordonate, iar clădirile și reperele emblematice vor fi „portocalii” din întreaga lume pentru a le aminti oamenilor nevoia unui viitor fără violență (www.republicworld.com).
Încă o dată, fundalul campaniei pentru eliminarea violenței împotriva femeilor din acest an este pandemia de COVID-19 care marchează al patrulea sau al cincilea val. La nivel mondial, pandemia a fost asociată cu o creștere a multor forme de violență împotriva femeilor și fetelor (VAWG), inclusiv violența domestică, violența cibernetică, mutilarea genitală feminină (MGF), căsătoria timpurie și traficul de persoane.
În cadrul UE, cel mai mare reflector a căzut pe creșterea violenței domestice, legată de blocaje și de impactul economic al pandemiei. În 2020, cercetările comparative ale Parlamentului European au concluzionat că pandemia a dus la o creștere a prevalenței și intensității violenței împotriva femeilor în unele țări ale UE. De asemenea, cercetarea și analiza impactului pandemiei asupra violenței partenerului intim a Institutului European pentru Egalitatea de Gen a constat că pandemia a creat provocări semnificative pentru organizațiile de sprijinire a victimelor, precum și în ceea ce privește lacune în furnizarea serviciilor de susținere. În perioada pandemică, multe forme de violență, inclusiv traficul de femei în scopul exploatării sexuale, s-au mutat online, făcând victimele și mai puțin vizibile și mai puțin capabile să ceară ajutor și protecție, precum și complicând eforturile de a aborda violența și exploatarea femeilor în mediul online (ec.europa.eu).
Însă, în același timp, pandemia a catalizat acțiunea și eforturile depuse pentru a contracara toate efectele pandemice, inclusiv violența de gen. Eforturile depuse în timpul pandemiei ilustrează ce se poate face cu voință și resurse politice. Sistemul de urmărire globală a răspunsului la COVID-19, lansat de ONU Femei și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în septembrie 2020, continuă să monitorizeze măsurile luate de guvernele din întreaga lume pentru a aborda violența împotriva femeilor și fetelor. Acesta arată că majoritatea țărilor UE au răspuns proactiv pentru a proteja femeile, pentru a menține serviciile existente și pentru a introduce modalități inovatoare de a oferi sprijin victimelor violenței. Statele membre ale UE au împărtășit măsuri promițătoare, iar unele dintre aceste state membre vor folosi fondurile UE pentru redresare și reziliență pentru a extinde sprijinul acordat femeilor care sunt victime ale violenței, inclusiv Belgia (pentru locuințe) și Spania (pentru liniile de asistență telefonică). Cu datele bune sunt esențiale pentru implementarea măsurilor de prevenire cu succes și pentru a oferi supraviețuitorilor sprijinul potrivit, în Italia, datele longitudinale privind apelurile către linia națională de asistență anti-violență au ajutat la direcționarea resurselor către servicii.
De asemenea, trebuie precizat faptul că, acele campanii de informare organizate în jurul Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor și în timpul pandemiei au fost eficiente în creșterea gradului de conștientizare a femeilor cu privire la instrumentele disponibile și capacitatea lor de a căuta ajutor. În Spania, politicile pentru eradicarea violenței împotriva femeilor se bazează pe un sondaj național. Încă din anul 2019, sondajul național a inclus întrebări detaliate pentru toate tipurile de violență despre agresor, numărul persoanelor implicate, locul unde a avut loc violența, frecvența actelor de violență, care au fost efectele actelor de violență, dacă și cum au fost raportate și impactul rezultatului asupra victimei. Un asemenea sondaj național a permis identificarea acelor categorii de femei susceptibile a fi mai vulnerabile la acte de violență. De exemplu, arată că femeile cu dizabilități sunt mai predispuse la a suferi violență fizică sau sexuală din partea unui partener și că pentru una din cinci (23,4 %) dizabilitățile lor sunt rezultate din violența partenerului lor. De asemenea, arată că femeile tinere cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani sunt mai susceptibile de a se confrunta cu urmărirea și hărțuirea sexuală, în timp ce femeile de peste 65 de ani sunt mai susceptibile de a suferi violență din partea partenerului intim decât femeile care au sub 65 de ani, dare care sunt mai puțin susceptibile de a utiliza serviciile și sunt mai predispuse să ascundă actele de violență. Violența partenerului intim este, de asemenea, mai mare pentru femeile născute în străinătate. Un sondaj similar este necesar și la nivelul UE în vederea oferirii unui nivel similar de informații forului politic. Însă, ultimul sondaj la nivelul UE privind violența împotriva femeilor a fost realizat în 2012. Eurostat va publica rezultatele urmăririi, acum în curs, abia în 2023 (www.eprs.ep.parl.union.eu).
Categoric, o altă pârghie importantă în lupta împotriva violenței asupra femeilor este un cadru cuprinzător de legislație pentru prevenirea violenței, sprijinirea victimelor și urmărirea penală a autorilor. Cercetările arată că ratificarea Convenției de la Istanbul, care stabilește standarde minime în toate aceste domenii, a contribuit direct la crearea de servicii pentru victime într-un număr de țări UE și a condus la îmbunătățiri în prevenirea și urmărirea penală. De aceea, aderarea UE la Convenție rămâne una dintre prioritățile UE pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, deoarece ar putea contribui la asigurarea unei protecție egală a femeilor din întreaga Europă împotriva tuturor formelor de violență bazată pe gen. Cu toate acestea, din 2017, când UE a semnat Convenția, procesul de aderare a fost blocat în Consiliu, unde statele membre trebuie să ajungă la un acord asupra propunerii. În octombrie 2021, Curtea Europeană de Justiție a clarificat că decizia ar trebui luată prin vot cu majoritate calificată, dar Consiliul poate dura mai mult timp pentru a construi sprijin înainte de a lua o decizie. Având în vedere întârzierea, Comisia Europeană urmează să propună măsuri legale alternative. În acest sens, la 12 noiembrie 2021, Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate, le-a explicat membrilor comisiilor Parlamentului pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) și libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) că directiva UE privind violența împotriva femeilor, care urmează să fie propusă de către Comisie va stabili standarde pentru prevenirea, protecția și accesul la justiție pentru victime și incriminarea formelor specifice de violență împotriva femeilor, în măsura competenței UE. Potrivit comisarului european, Helena Dalli, Directiva va adopta o abordare intersecțională și centrată pe victimă și va depăși Convenția de la Istanbul, abordând atât formele de violență online, cât și offline. Parlamentul European a considerat de mult timp că aderarea UE la Convenția de la Istanbul și o directivă a UE sunt ambele inițiative importante care ar trebui urmate în paralel (ec.europa.eu). O altă cerere de lungă durată a Parlamentului este ca violența împotriva femeilor să fie adăugată la domeniile de infracțiuni grave enumerate în tratate, ca recunoaștere a gravității acesteia în întreaga Uniune și ca bază juridică solidă pentru o directivă UE cuprinzătoare.
În septembrie 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție din proprie inițiativă legislativă cu recomandări către Comisie privind adăugarea violenței bazate pe gen în domeniile existente ale criminalității grave.
De aceea, în perioada celor 16 zile de activități dedicate eliminării violenței împotriva femeilor, Parlamentul va asculta o actualizare cu privire la progresele înregistrate în direcția aderării UE la Convenția de la Istanbul. De asemenea, a organizat o dezbatere privind violența împotriva femeilor în sesiunea sa plenară din 25 noiembrie 2021. Câțiva dintre membrii săi bărbați au fost ambasadori ai campaniei White Ribbon pentru aliații bărbați împotriva violenței bazată pe gen (www.europarl.europa.eu).
Pe lângă eforturile de obținerea a datelor privind violența împotriva femeilor și crearea unui cadru juridic adecvat, transformarea atitudinilor, comportamentelor și normelor sociale care stau la baza violenței împotriva femeilor și fetelor este la fel de importantă pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Organizația Mondială a Sănătății și UN Women, printre altele, subliniază că transformarea atitudinilor, comportamentelor și normelor sociale care stau la baza violenței împotriva femeilor și fetelor este un domeniu de intervenție fructuos și eficient, dar și provocator. Cadrul lor, RESPECT femeile: Prevenirea violenței împotriva femeilor, oferă orientări și exemple de bune practici pentru factorii de decizie politică pentru lucrul cu comunitățile și indivizii, inclusiv bărbații și băieții (www.un.org).
Dacă ne întrebăm care sunt atitudinile și normele în Europa cu privire la violența împotriva femeilor ar trebui să privim spre sondajele Eurobarometru ale Comisiei. În ultimii 20 de ani, Comisia Europeană a efectuat sondaje Eurobarometru în 1999, 2010 și 2016, unde numărul statelor membre ale UE și întrebările specifice au variat de-a lungul timpului. Cu toate acestea, toate sondajele au cerut opiniile oamenilor cu privire la cât de răspândite sunt diferitele tipuri de violență împotriva femeilor, dacă acestea sunt greșite în toate circumstanțele și dacă sunt sau ar trebui să fie împotriva legii. Sondajele naționale și europene ilustrează că există un decalaj între ceea ce cred europenii și realitate. Există, de asemenea, o diferență semnificativă de gen. În acest context, Strategia UE pentru egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025 recunoaște că există o muncă considerabilă de făcut pentru a aborda percepțiile sexiste despre violența de gen.
