Manoela Popescu
Entitățile europene așteaptă cu mult interes momentul în care vor fi efectiv mobilizate resursele financiare necesare redresării economiilor statelor membre. Este cunoscut faptul că, pentru a finanța Next Generation EU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital până la 750 de miliarde de EUR la prețurile din 2018 sau până la aproximativ 800 de miliarde de EUR în prețuri curente. În mod concret, aceasta va însemna că vor putea fi împrumutate, în medie, circa 150 de miliarde de EUR anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro. Și iată că pe 15 iunie 2021, Comisia Europeană a mobilizat, în cadrul primei sale tranzacții Next Generation EU, 20 de miliarde de EUR prin intermediul unei obligațiuni pe zece ani, cu scadența la 4 iulie 2031. Respectivele resurse fiind necesare pentru finanțarea redresării Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a consecințelor acesteia. La nivelul UE aceasta este cea mai mare emisiune de obligațiuni instituționale, cea mai mare tranzacție instituțională efectuată într-o singură tranșă de până acum și cea mai mare sumă pe care UE a mobilizat-o într-o singură tranzacție. Acestea nu sunt (încă) „euroobligațiuni”, deoarece nu există o integrare bugetară completă sau o Trezorerie europeană, dar este un pas istoric înainte, „un embrion al unei Trezorieri europene” așa cum afirmă cei mai optimiști observatori (www.lecho.be).
La fel ca în cazul emisiunilor succesive reușite din cadrul programului SURE, cum această obligațiune s-a bucurat de un interes foarte mare din partea investitorilor din întreaga Europă și din lume, Comisia a putut obține condiții de stabilire a prețurilor foarte favorabile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat cel puțin mulțumită de această realizare, dat fiind faptul că este o investiție în viitorul UE (ec.europa.eu). Astfel, președinta Comisiei afirma faptul că fondurile pot fi acum direcționate pentru a contribui la remodelarea continentului, pentru a construi o Europă mai verde, mai digitală și mai rezilientă. În perioada următoare Ursula von der Leyen are în plan să viziteze fiecare stat membru pentru a vedea impactul Next Generation EU pe teren. Ca atare, fondurile vor fi utilizate pentru primele plăți din cadrul Next Generation EU, al Mecanismului de redresare și reziliență și al diverselor programe finanțate din bugetul UE.
De asemenea, până la sfârșitul anului 2021, Comisia se așteaptă să mobilizeze obligațiuni în valoare de aproximativ 80 de miliarde de EUR, care vor fi completate cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), conform planului de finanțare anunțat și publicat în iunie 2021. Valoarea exactă atât a obligațiunilor UE, cât și a EU-Bills va depinde de nevoile exacte de finanțare, iar Comisia va revizui evaluarea sa inițială în septembrie 2021.
În acest fel, Comisia va fi în măsură să finanțeze, pe parcursul celei de a doua jumătăți a anului 2021, toate granturile și împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și totodată să acopere nevoile politicilor UE care beneficiază de finanțare din instrumentul Next Generation EU. Planul de finanțare este unul dintre elementele strategiei de finanțare diversificate a Comisiei, care va permite Comisiei să strângă finanțare pentru Next Generation EU în cele mai bune condiții posibile, în volumele necesare. Prin intermediul Planului de finanțare sunt anunțate volumele de împrumuturi care trebuie întreprinse, care trebuie să rămână în limitele stabilite prin decizia anuală de împrumut. Scopul planului de finanțare este de a se asigura că fondurile necesare sunt disponibile pentru a acoperi nevoile de plată relevante atunci când este necesar. Comisia va publica în mod regulat elemente cheie ale Planului de finanțare pentru a oferi predictibilitatea necesară: sumele vizate care urmează să fie finanțate prin obligațiuni; datele țintă de licitație pentru emisiuni de obligațiuni și facturi; indicații privind numărul preconizat și volumele agregate de operațiuni sindicate.
Primul plan de finanțare al Comisiei acoperă perioada dintre iunie și decembrie 2021 și prezintă modul în care Comisia va aborda piața financiar-bancară pentru a strânge fondurile de necesare statelor membre pentru redresarea economiilor lor. Acest plan de finanțare se bazează pe estimările inițiale ale subvențiilor și nevoilor de împrumut acordate statelor membre. Astfel, conform estimărilor, Comisia intenționează să emită în jur de 80 de miliarde de EUR obligațiuni pe termen lung în 2021, care vor fi completate cu alte zeci de miliarde de EUR EU-Bills pentru a finanța recuperarea Europei prin Next Generation EU. Comisia va utiliza EU-Bills pentru a strânge fondurile suplimentare rapid, atunci când este necesar, în vederea completării sumelor din emiterea de obligațiuni pe termen lung. Suma exactă atât a obligațiunilor UE, cât și a EU-Bills va depinde de necesitățile precise de finanțare, iar Comisia va revizui evaluarea făcută în iunie atunci când va avea o imagine de ansamblu mai precisă asupra nevoilor de finanțare ale statelor membre ale UE pentru ultimele luni ale anului 2021. În conformitate cu practica standard a pieței, Comisia va emite EU-Bills exclusiv prin licitații. Emiterea de EU-Bills va începe în septembrie, odată ce platforma de licitații Next Generation EU (administrată de Banque de France, așa cum a fost anunțată anterior în luna mai), este operațională. Detalii suplimentare cu privire la structura programului EU-Bill și datele licitației vor fi comunicate înainte de începerea licitației.
Planul de finanțare următor, care acoperă perioada din ianuarie-iunie 2022, va fi publicat la timp pentru a servi drept bază pentru comunicarea deschisă în timp util cu participanții la piață înainte de începerea operațiunilor de împrumut în prima jumătate a anului 2022.
În timp ce emisiile în cadrul Next Generation EU încep să curgă, Comisia va continua să își desfășoare celelalte programe de asistență financiară. Astfel, în 2021, Comisia intenționează să emită 5 miliarde de EUR în cadrul Mecanismului european de stabilizare financiară (EFSM) și 1,8 miliarde de EUR în cadrul programului de asistență macrofinanciară. Tranzacția în cadrul EFSM este în prezent programată pentru luna iulie 2021.
Grupul PPE crede cu tărie referitor la cheltuielile UE că acestea ar trebui să fie avantajoase din punct de vedere economic și că bugetul ar trebui mai degrabă să reflecte prioritățile UE decât să fie orientat de interesele naționale. În acest scop, sprijină un sistem de resurse proprii pentru UE, reducând dezbaterile privind ponderea contribuțiilor naționale în cadrul Consiliului. În plus, grupul PPE consideră, de asemenea, că bugetul UE ar trebui să fie utilizat pentru a restabili încrederea și a consolida dialogul cu cetățenii, precum și pentru a crea sinergii mai mari cu parlamentele naționale și regionale.
În virtutea începutului verii astronomice, Ziua Mondială a Soarelui, celebrată în fiecare an pe 21 iunie, aduce speranța tuturor pentru o redresare rapidă pe toate planurile post- COVID-19. Astfel, Comisia Europeană a anunțat adoptarea programul principal de lucru Orizont Europa, pentru perioada 2021-2022. În cadrul programului principal de lucru al programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2022 sunt prezentate obiectivele și domeniile tematice specifice care vor beneficia de o finanțare totală în valoare de 14,7 miliarde de EUR. Aceste investiții vor contribui la accelerarea dublei tranziții verzi și digitale, la redresarea sustenabilă în urma pandemiei de COVID-19 și la consolidarea rezilienței UE față de crizele viitoare. De asemenea, investițiile îi vor sprijini pe cercetătorii europeni prin burse, formare și schimburi, vor pune bazele unor ecosisteme de inovare europene mai conectate și mai eficiente și vor crea infrastructuri de cercetare de talie mondială. În plus, prin încurajarea participării la nivel european și mondial a cercetătorilor se va consolida Spațiul european de cercetare. Astfel, potrivit grupului PPE, „Europa poate deveni un centru global care să atragă cele mai sclipitoare minți ale lumii în cadrul unor clustere de succes legând firme și universități regionale”. Programul Orizont 2020 joacă un rol-cheie pentru succesul în acest domeniu, datorită Fondul pentru cercetare și inovare în valoare de 70,2 miliarde de EUR, cel mai mare din lume. Programul acoperă întregul ciclu al inovării – de la cercetarea de bază până la lansarea pe piață a produselor și serviciilor – oferind acces mai facil la finanțarea de risc și sprijin permanent IMM-urilor. Liderii grupului PPE consideră că „utilizarea și dezvoltarea tehnologiilor de vârf vor face sectoarele industriale europene mai competitive și vor contribui la îmbunătățirea vieții cotidiene a oamenilor în contextul trecerii la o economie bazată pe cunoaștere și cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (www.eppgroup.eu).
Aceasta deoarece se cunoaște faptul că Orizont Europa promovează neutralitatea climatică și poziția de lider digital. Ca atare, mai mult de patru din zece euro, adică aproximativ 5,8 miliarde de EUR în total, vor fi investiți în cercetare și inovare, pentru a sprijini atât Pactul verde european, cât și angajamentul Uniunii de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050. Astfel că fondurile din Orizont Europa vor sprijini proiecte care fac să progreseze cercetarea științifică în domeniul schimbărilor climatice și care dezvoltă soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la evoluțiile climatice. Activitățile desfășurate în cadrul diferitelor proiecte vor accelera astfel, într-un mod sustenabil și echitabil, tranziția către o energie și o mobilitate curate, vor contribui la adaptarea sistemelor alimentare, vor sprijini economia circulară și bioeconomia, vor contribui la menținerea și consolidarea absorbanților naturali de carbon din ecosisteme și vor promova adaptarea la schimbările climatice (ec.europa.eu).
De asemenea, Orizont Europa va contribui la utilizarea la maximum a întregului potențial al instrumentelor digitale și al cercetării și inovării bazate pe date în domeniul sănătății, al mass-mediei, al patrimoniului cultural și al economiei creative, al energiei, al mobilității și al producției alimentare, sprijinind modernizarea modelelor industriale și promovând poziția de lider a industriei europene. Aproximativ 4 miliarde de EUR vor fi utilizate în perioada 2021-2022 pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale de bază.
În plus, acest program de lucru va direcționa investiții totale în valoare de aproximativ 1,9 miliarde de EUR pentru a contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19. Aceasta inclusiv prin modernizarea sistemelor de sănătate și de consolidarea capacităților de cercetare, în special pentru dezvoltarea de vaccinuri.
În conformitate cu strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare, prin Orizont Europa, UE urmărește astfel să găsească soluții și să faciliteze răspunsurile globale la provocările globale, pe baza multilateralismului, a deschiderii și a reciprocității. Aceasta deoarece cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării este esențială pentru abordarea provocărilor globale și pentru a permite Europei să acceseze resurse, cunoștințe, excelență științifică, lanțuri valorice și piețe care se dezvoltă în alte regiuni ale lumii. Ca atare, programul de lucru al programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2022 include acțiuni speciale de sprijinire și de consolidare a cooperării prin intermediul unor inițiative multilaterale în domenii precum protecția biodiversității și a climei, observațiile de mediu, cercetarea oceanelor sau sănătatea mondială. De altfel, programul Orizont Europa este deschis către lume prin natura sa, iar asocierea țărilor din afara UE la Orizont Europa va lărgi domeniul de aplicare geografic al întregului program și va oferi oportunități suplimentare cercetătorilor, savanților, companiilor, instituțiilor sau altor entități interesate să participe, în condiții în general identice cu cele din statele membre.
