Manoela Popescu
Criza de sănătate a bulversat economia în anul 2020 pe întreg mapamondul. După un oarecare blocaj, Uniunea Europeană a luat măsuri excepționale care au dus la adoptarea unui plan de redresare fără precedent de 750 miliarde de EUR (Next Generation EU), prin intermediul căruia aceasta este autorizată, pentru prima dată, să împrumute. Planul excepțional de redresare de 750 de miliarde de EUR destinat devansării consecințelor crizei pandemice de COVID-19 a fost aprobat de șefii de stat și de guvern la 21 iulie 2020. Astfel că, la 14 aprilie 2021, Comisia Europeană a anunțat că dorește să strângă o sumă de 800 miliarde de EUR până în 2026 de pe piețele financiare. Comisia intenționează să facă acest lucru printr-un mix de emisiuni de obligațiuni pe termen mediu și lung (inclusiv 30% obligațiuni verzi) și titluri de creanță pe termen scurt pentru a asigura o anumită flexibilitate în procesul de rambursare. Iar plățile către statele membre vor fi introduse treptat după verificări semestriale ale conformității cu obiectivele de performanță.
Se cunoaște deja că planul european de redresare va fi activat de îndată ce cele 27 de state membre UE vor adopta noul mecanism de resurse proprii. Douăzeci dintre statele membre au făcut deja acest lucru. În același timp, statele membre trebuie să prezinte Comisiei planul lor național de redresare, care trebuie să fie motivat și justificat în mod corespunzător. De fapt, planul de redresare și reziliență ar trebui să stabilească setul detaliat de măsuri pentru monitorizarea și implementarea sa, inclusiv ținte și jaloane și costuri estimate, precum și impactul preconizat asupra potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale. In cadrul planului de redresare și reziliență trebuie inclus impactul preconizat asupra atenuării efectelor crizei provocate de pandemia de COVID-19, contribuind astfel la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, consolidând coeziunea economică, socială și teritorială și convergența în cadrul Uniunii (ec.europa.eu). Comisia recomandând, în acest sens, un cadru determinat de șase piloni: „tranziția verde” (renovarea energiei etc.) în valoare de 37% din pachetul financiar, investițiile „digitale” (îmbunătățirea infrastructurii, securitatea cibernetică etc.) la 20% din valoarea pachetului financiar, ”coeziunea socială și teritorială” (formare), “coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea” (cercetare și dezvoltare), “sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională” și “politica pentru generația următoare” (educație). De asemenea, Comisia preciza că planurile naționale „trebuie să ofere o explicație detaliată a modului în care sunt luate în considerare recomandările pe țări”. Se cunoaște faptul că, parte a semestrului european, recomandările pentru fiecare stat membru UE, oferă îndrumări cu privire la reformele structurale, politicile fiscale și prevenirea dezechilibrelor macroeconomice (ec.europa.eu). In perioada 1 ianuarie 2021-30 aprilie 2021 toate statele membre UE au avut drept termen să își trimită planurile finale către Comisia Europeană în conformitate cu cerințele concluziilor Consiliului European din 21 iulie 2020.
Next Generation EU este un instrument temporar de redresare a UE în valoare de 750 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de COVIND-19. Astfel că, după pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. Se știe că din cele 750 de miliarde de EUR ale planului european de redresare, 390 de miliarde de EUR vor fi distribuite direct sub formă de subvenții către statele membre.
Însă, pentru ca statele membre UE să primească aceste fonduri sunt necesare o serie de măsuri politice, legislative și administrative. Elementul central al Instrumentului Next Generation EU este Mecanismul European de Reziliență și Redresare, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de EUR, disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările Uniunii Europene. Scopul pentru care a fost creat este de a atenua impactul economic și social al pandemiei și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Respectivul Mecanism va avea 6 direcții prioritare de finanțare: Tranziția verde, inclusiv biodiversitatea; Transformarea digitală; Coeziunea economică și competitivitatea; Coeziunea socială și teritorială; Reacția la criză instituțională și pregătirea pentru criză; Politici pentru următoarea generație, copii și tineri, inclusiv educație și abilități.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic, elaborat în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, parte a pachetului de relansare economică Next Generation EU.
Toate planurile vor fi aprobate de Comisie (proces aflat acum în curs), iar apoi vor trece și prin Consiliu. Pe 27 aprilie, cuplul franco-german a cerut Comisiei Europene să studieze planurile naționale de redresare „cât mai curând posibil” pentru a împiedica UE (slăbită de eșecurile vaccinului), să fie lăsată în urmă de China și Statele Unite în cursa de redresare globală. Parisul și Berlinul, potrivit declarației ministrului francez al finanțelor, Bruno Le Maire, la conferința de presă comună cu omologul său german Olaf Scholz, își doresc ca aceste planuri naționale să fie aprobate de Consiliu până cel târziu în luna iulie 2021, ceea ce va permite ca banii să fie plătiți statelor membre înainte de sfârșitul verii” (www.france24.com). Franța și Germania considerând că s-a pierdut timp prețios în cursa spre redresare în fața Chinei (care este într-o continuă dezvoltare) și a Statele Unite aflate în plină expansiune. Aceasta deși președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, afirma că guvernele țărilor UE își finalizează planurile naționale de redresare și Comisia lucrează la aceste planuri, 24 de ore pe zi (ec.europa.eu).
Guvernul francez și-a prezentat pe 27 aprilie planul național de redresare, care detaliază modul în care intenționează să utilizeze subvențiile de 40 de miliarde de EUR de la Uniunea Europeană (UE) și reformele întreprinse pentru a respecta foaia de parcurs europeană. Această sumă fiind repartizată astfel: mai mult de jumătate corespunde cheltuielilor în favoarea tranziției ecologice, inclusiv planul de 5,8 miliarde de EUR pentru renovarea energiei, 6,5 miliarde de EUR sunt dedicate infrastructurii de transport și mobilitate ecologică, iar 5,1 miliarde de EUR pentru a fi utilizate pentru dezvoltarea energiilor verzi și tehnologiilor adecvate. Un sfert din cheltuieli trebuie să fie destinat digitalizării economiei, de aceea planul francez include 2,4 miliarde de EUR drept investiții pentru dezvoltarea suveranității tehnologice a Franței și 2,9 miliarde de EUR pentru digitalizarea instruirii și investițiilor în competențele digitale. Cu o astfel de structură a planului de redresare național Franța se află în unghiurile criteriilor stabilite de Bruxelles. De asemenea, planul francez de redresare conține ca prioritate eforturi financiare de 7,7 miliarde de EUR în ceea ce privește coeziunea socială, educația și eficiența instituțională. Cum, pe lângă investiții, statele membre au trebuit să includă o componentă de reformă în planul lor național, Franța a trebuit să își arate în special intenția de a efectua reforme structurale, solicitate deja de mult timp de Bruxelles. Ca atare, în planul său, guvernul francez a preluat o mare parte din reformele adoptate începând cu 2017: politica privind locuințele, legea climatică sau legea pentru simplificarea acțiunii publice și a vieții de afaceri. Mai mult decât atât, două reforme majore viitoare sunt dezvoltate pe scară largă în documentul francez. În primul rând, reforma criticată a asigurărilor pentru șomaj, a cărei intrare în vigoare a fost suspendată în timpul crizei și este programată acum pentru luna iulie. În al doilea rând, executivul francez dorește, de asemenea, să revizuiască gestionarea finanțelor sale publice cu scopul de a “reveni la o politică bugetară prudentă”. Însă guvernul francez nu oferă un calendar precis, limitându-se la sublinierea faptului că dialogul social pe acest proiect ar trebui relansat „de îndată ce îmbunătățirea situației economice și de sănătate o va permite” (www.france24.com).
Planul țării noastre urmărește 3 obiective strategice: Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice; Consolidarea capacității de reziliență; Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung. Planul României reprezintă un plan strategic complementar cu măsurile și politicile de coeziune socială (educație și ocupare, incluziune și demnitate socială), promovează investițiile în infrastructură și în mediul de afaceri, respectă viziunea de tranziție verde și digitalizare și alocă investiții în capacitatea de reziliență la criză. Cu un total alocat de 30,44 miliarde de EUR (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de EUR (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și pe 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.
Ca urmare a termenului limită de 30 aprilie 2021 pentru prezentarea planurilor naționale, după primul plan depus de Portugalia, care a intenționat să dea un exemplu în acest sens, în calitate pe care o deține la acest moment, a venit rândul Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei să-și trimită planurile naționale de recuperare și reziliență Comisiei Europene, miercuri, 28 aprilie 2021. Dacă proiectele Franței sunt „organizate în jurul a trei priorități: ecologie, competitivitate și coeziune socială și teritorială”, guvernul german „intenționează să utilizeze 90% din cei 25,6 miliarde de EUR alocați de fondul european de redresare pentru protecția climei și digitalizarea economiei sale”. Planul de redresare și reziliență al Italiei conține un prim post bugetar dedicat „revoluției verzi și tranziției ecologice, cu un pachet de 68,6 miliarde de EUR”, din care aproximativ 50 de miliarde de EUR sunt alocate „digitalizării, inovației, competitivității și culturii”. În ceea ce privește Spania, ministrul economiei Nadia Calviño a stabilit patru priorități ale planului național: „tranziția ecologică, transformarea digitală, egalitatea de gen și coeziunea socială și teritorială” (www.la-croix.com).
Deși Valdis Dombrovskis, unul dintre vicepreședinții Comisiei, se aștepta ca nu toate statele membre să-și depună până pe 30 aprilie planurile lor naționale, focusat mai degrabă pe calitate decât pe data limită, țările care au suferit consecințele crizei de sănătate își doresc un proces alert de evaluare și aprobare pentru a dispune de banii necesari redresării economiilor lor. Vestea bună este că, odată depuse planurile, statele membre UE respective vor putea solicita un avans de 13% din fonduri. Întârzierile în depunerea planurilor naționale sunt de ordin politic și intern pentru multe din statele membre. De asemenea, toate țările încă trebuie să valideze principiul fără precedent al datoriei comune, înregistrat de Consiliul European în iulie 2020, deoarece o singură țară poate bloca împrumutul și, prin urmare, planul european de redresare și reziliență. Aceasta deoarece până în prezent, doar parlamentele naționale din 19 state membre au ratificat acordul (www.touteleurope.eu).
Pe data de 3 mai, Comisia Europeană primise planuri naționale de recuperare și reziliență (PRR) de la 13 țări (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Portugalia, Slovacia și Slovenia) pentru a accesa fondul de recuperare al UE de 750 miliarde de EUR, deci 14 din cele 27 de state membre ale UE încă nu erau pe listă (www.euractiv.fr). Ungaria a decis să folosească numai granturile ce-i revin din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) cuprins în fondul european de relansare, nu și creditele, întrucât aceste împrumuturi nu sunt adecvate obiectivelor naționale ale acestei țări (www.adev.ro). Ungaria nu dorește să acceseze împrumuturile din cadrul Mecanismului deoarece orientarea sectorială şi termenul pentru utilizarea lor nu este conformă atingerii obiectivelor guvernului. Conform guvernului ungur, majoritatea celor 27 de state membre ale UE au în această chestiune o poziție similară cu cea a Ungariei, precizând că numai cinci dintre aceste state intenționează să folosească total sau parțial împrumuturile din planul european de relansare. Astfel că Ungaria a transmis săptămâna trecută Comisiei Europene planul său naţional de redresare și reziliență (PNRR) pentru suma de 7,2 miliarde de EUR, care corespunde numai granturilor ce revin Ungariei din fondul european de relansare Next Generation EU (www.adev.ro).
În prezent, Comisia se află în proces de evaluare a planurilor naționale de redresare și reziliență ale statelor membre, iar Parlamentul European dorește să fie informat cu privire la acest proces. De aceea, pe 20 mai a.c. Manfred Weber, Esther de Lange, Siegfried Mureșan, Markus Ferber, José Manuel Fernandes, în numele Grupului PPE au semnat Rezoluția Parlamentului European referitoare la dreptul Parlamentului de a fi informat cu privire la evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență. Potrivit Rezoluție, Parlamentul solicită să i se pună la dispoziție constatările preliminare privind îndeplinirea obiectivelor de etapă și atingerea țintelor, așa cum se prevede la articolul 25 alineatul (4) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Mai ales că, potrivit articolului 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să conțină „un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, precum și al modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în planul de redresare și reziliență” (www.europarl.europa.eu). Conform acestui deziderat, grupul PPE invită Comisia să încurajeze statele membre să consulte toate părțile interesate de la nivel național și să asigure implicarea societății civile și a autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a planurilor și, în special, în monitorizarea acestora. În acest context, speranța că lunile de vară vor aduce resursele financiare necesare demarării procesului de redresare a economiilor naționale este mare. Gîndurile tuturor se îndreaptă spre vacanța de vară și spre resursele financiare atât de mult așteptate de la UE.
