gestioneze resursele de apă într-o manieră durabilă prin Programul Hidrologic Interguvernamental (IHP) (fr.unesco.org).
Mai mult decât atât, dacă nu îndeplinim ODD 6, nu putem atinge multe dintre celelalte obiective de dezvoltare durabilă, inclusiv cele referitoare la eradicarea sărăciei, alimentația și nutriția, sănătatea umană, „egalitatea de gen, energia, creșterea economică, orașele durabile și mediu înconjurător”. însă, pe de altă parte, s-ar putea spune că apa nu valorează nimic odată ce este irosită în fiecare zi. Conform teoriilor economice, valoarea unui bun depinde de caracterul lui limitat, adică cu cât este mai rar cu atât are o valoare mai mare. Apa, pentru umanitate, este în mod evident o resursă nelimitată, deoarece este tratată fără discernământ și considerație. Spre exemplu, conform estimărilor, aproximativ 80% din toate apele uzate industriale și municipale sunt returnate în mediu fără nici un tratament. Pe de altă parte, apa este într-adevăr o resursă limitată deoarece peste 2 miliarde de oameni locuiesc deja în zone sub stres hidric și aproximativ 3,4 miliarde de oameni, sau 45% din populația lumii, nu au acces la instalații de salubrizare suficient de fiabile. Studiile independente arată că până în 2030, omenirii îi va lipsi 40% din apa de care va avea nevoie (www.unesco.org). Situația fiind agravată de crizele majore manifestate la nivel mondial cum ar fi, spre exemplu, schimbările climatice și criza pandemică de COVID-19. Se cunoaște faptul că, apa are un rol crucial în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, spălatul mâinilor contribuind la limitarea răspândirii virusului. Din păcate, mai mult de trei miliarde de oameni din întreaga lume nu au cum să se spele pe mâini pentru a lupta împotriva COVID-19. Spălatul regulat al mâinilor cu apă și săpun de calitate îndepărtează bolile, asigurând sănătatea tuturor.
Trebuie precizat faptul că apa nu poate fi redusă la un bun economic, ea este mult mai importantă, fie și pentru simplu fapt că apa are și o valoare culturală, cel puțin la fel de importantă, dacă nu chiar mai mare, decât valoarea sa monetară. Multe popoare indigene, de exemplu, acordă un statut special apei și căilor navigabile. Acesta este cazul în Noua Zeelandă, unde legea Te Awa Tupua, adoptată în 2017, acordă râului Whanganui statutul de „entitate vie indivizibilă, de la munte până la mare”. În India, râurile Gange și Yamuna sunt, de asemenea, considerate entități vii, cu aceleași drepturi ca și ființele umane. Pentru locuitorii acestor regiuni, aceste râuri sunt considerate a fi persoane dragi și, prin urmare, au o valoare inestimabilă (www.un.org). In UE, pentru europeni, accesul la apă de calitate este major, valoarea apei fiind dată de calitatea și, implicit, siguranța acesteia. „Inițiativa cetățenească„ Right2Water ”a adunat peste 1,8 milioane de semnături în 2013. De aceea, în decembrie 2019, chiar când a apărut și virusul ucigaș grupul PPE și-a manifestat contribuția la noile norme care îmbunătățesc calitatea și accesul la apa potabilă, precum și furnizarea de informații mai bune consumatorilor. Grupul PPE luptând în mod permanent pentru a asigura apă potabilă sigură și ieftină pentru toată lumea, deoarece este inacceptabil ca șase până la opt milioane de persoane din UE să nu aibă acces sigur la instalații sanitare sau de apă. Grupul PPE a cerut statelor membre să răspundă mai ales nevoilor celor vulnerabili, precum romii și persoanele fără adăpost” (www.eppgroup.eu). Ceea ce înseamnă că grupul PPE a pregătit terenul de luptă împotriva pandemiei de COVID-19, prin asigurarea accesului facil al cetățenilor UE la apă de calitate.
In aceste condiții cum putem să evaluăm valoarea apei? Se poate spune că cei care controlează modul în care este evaluată apa controlează modul în care aceasta este utilizată. Valorile reprezentând un aspect central al puterii și echității în guvernarea resurselor de apă. Iar eșecul valorificării depline a apei în toate utilizările sale diferite este considerat o cauză fundamentală sau un simptom al neglijării politice a apei și a gestionării sale defectuoase. Este clar că în luarea deciziilor în ceea ce privește apa, nu predomină deloc valoarea sau întreaga sa serie de valori multiple. Astfel, în timp ce termenul „valoare” și procesul de „evaluare” sunt bine definite, există mai multe puncte de vedere și perspective diferite despre ceea ce înseamnă „valoare” în mod specific pentru diferitele grupuri de utilizatori și părți interesate. De asemenea, există metode diferite de calculare a valorii, precum și valori diferite pentru a o exprima. Iar diferențele în ceea ce privește evaluarea apei apar nu numai între grupurile de părți interesate, ci sunt răspândite în interiorul acestora. Aceste perspective divergente asupra valorii apei și cele mai bune modalități de a o calcula și exprima, împreună cu o cunoaștere limitată a resursei reale, prezintă un peisaj provocator și oportun pentru îmbunătățiri rapide în evaluarea apei. Cu alte cuvinte, este inutil să comparăm cantitativ valoarea apei pentru uz casnic, dreptul omului la apă, credințele obișnuite sau religioase și valoarea menținerii fluxurilor pentru conservarea biodiversității. Toate aceste perspective trebuie luate în considerare în realizarea de metodologii de evaluare și nu trebuie renunțat la nici o perspectivă de evaluare sau de valorizare a apei. Spre exemplu, perspectiva economică de evaluare apei nu este lipsită de importanță, deși nu există o relație directă între prețul și valoarea apei, prețul reflectând adesea încercările companiilor de recuperare a costurilor și nu valoarea livrată.
Este evident că toate valorile apei trebuie avute în vedere la evaluarea acestei resurse prețioase, iar compromisurile trebuie încorporate în procesele de planificare și luare a deciziilor sistematice și incluzive. Cu alte cuvinte vor fi dezvoltate atât abordări comune de evaluare acolo unde este posibil, dar și prioritizarea abordărilor îmbunătățite de comparare, contrast și fuzionare a diferitelor valori și încorporarea concluziilor corecte și echitabile într-o politică și o planificare îmbunătățite. In acest sens, ediția din acest an a Raportului Națiunilor Unite pentru Dezvoltarea Apei Mondiale (UN WWDR 2021) intitulată „Evaluarea apei” evaluează starea actuală și provocările evaluării apei în diferite sectoare și perspective și identifică modalități de promovare a evaluării ca instrument de realizare a sustenabilității. Dar ce este Raportul Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Apei Mondiale? Raportul Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Apelor Mondiale (UN WWDR) este raportul anual, emblematic al ONU privind apa, tematic, care se concentrează pe diferite probleme strategice ale apei și își propune să ofere factorilor de decizie instrumentele necesare implementării utilizării durabile a resurselor noastre de apă, conform unei abordări holistice a stării resurselor mondiale de apă dulce. De asemenea, include aspecte regionale, hotspoturi, exemple și povești, făcând raportul relevant pentru o gamă largă de cititori, la diferite niveluri și în diferite zone geografice. Inițial, UN WWDR a fost un raport trienal, iar primele patru ediții au fost lansate împreună cu Forumul Mondial al Apei în 2003, 2006, 2009 și 2012. Versiunea trienală a oferit o imagine de ansamblu asupra stării, utilizărilor și gestionării resurselor de apă dulce ale lumii. Însă, în 2012, a fost luată decizia de a se revizui domeniul de aplicare al raportului și de a-i îmbunătăți formatul pentru a satisface mai bine nevoile cititorilor săi, cu o publicație anuală, mai concisă, care se bazează din ce în ce mai mult pe fapte și are un accent tematic mai specific. Ca atare, Raportul UN WWDR din 2021 privind dezvoltarea apei mondiale privind „evaluarea apei” grupează metodologiile și abordările actuale ale evaluării apei în cinci perspective interdependente: evaluarea surselor de apă, a resurselor de apă in situri și a ecosistemelor; evaluarea infrastructurii de apă pentru stocarea, utilizarea, refolosirea sau extinderea alimentării cu apă; evaluarea serviciilor de apă, în principal apă potabilă, salubritate și aspectele conexe legate de sănătatea umană; evaluarea apei ca intrare în producție și activitate socio-economică, cum ar fi alimentația și agricultura, energia și industria, afacerile și ocuparea forței de muncă; și alte valori socioculturale ale apei, inclusiv atribute recreative, culturale și spirituale. Acestea sunt completate cu experiențe din diferite regiuni globale; oportunități de a concilia valorile multiple ale apei prin abordări mai integrate și mai holiste ale guvernanței; abordări de finanțare; și metode pentru a aborda nevoile de cunoaștere, cercetare și capacitate (www.un.org).
De aceea, Raportul Mondial al Dezvoltării Apei 2021 (WWDR) privind „Valoarea apei” va fi lansat cu ocazia Zilei Internaționale a Apei, pe 22 martie 2021. Evenimentul va fi organizat online de FAO la care vor participa reprezentanți la nivel înalt ai UNESCO, ONU-Apă și FAO și reprezentanți ai principalelor agenții care au contribuit la raport (events.unesco.org).
Astfel, s-ar putea spune că valoarea pe care o acordăm apei variază în funcție de cine o folosește și de ce. In acest context pandemic, valoarea apei este inestimabilă, dat fiind faptul că este esențială în lupta împotriva virusului ucigaș. Iar cei mulți, care nu au acces la apă, îi recunosc valoarea și o apreciază la adevărata ei importanță. In schimb, cei care au acces din abundență la apă de calitate nu îi apreciază valoarea, considerând-o un bun nelimitat. Insă, cu toții împărtășim convingerea că apa nu este doar un vector de dezvoltare, ci și un drept fundamental al omului. De aceea, este imperios necesar să lucrăm împreună pentru a putea găsi soluții care să ne ajute să construim o lume durabilă și prosperă, fără a lăsa pe nimeni pe drum, deoarece viitorul umanității este indisolubil legat de cel al apei.
Primul pas în această direcție este realizarea unei evaluării a valorii apei, deoarece aceasta ne poate ajuta să ne definim obiectivele, să identificăm acțiunile pe care trebuie să le întreprindem și să vizăm domeniile în care trebuie să investim. In teorie există mai multe abordări diferite pentru evaluarea valorii apei. Spre exemplu, valoarea apei poate fi analizată în contextul considerațiilor de mediu, fie din perspectiva infrastructurii hidraulice a serviciilor de alimentare cu apă, sau din perspectiva salubrizării și a igienei. De asemenea, evaluarea poate fi abordată din perspectiva domeniilor în care apa are un rol important: alimentelor și agriculturii, comerțului, industriei, energiei și finanțelor. În cele din urmă, evaluarea valorii apei poate fi realizată din perspectiva diferitelor sisteme de valori și culturi, precum și a considerațiilor sociale și de gen asociate acestora.
Importanța identificări valorii apei și a modului în care putem proteja această resursă vitală este evidențiată în acest an prin faptul că tema Zilei Internaționale a Apei este despre ceea ce înseamnă apa pentru oameni, adevărata ei valoare, locul apei în societățile noastre și cum trebuie să o protejăm. Valoarea apei depășește cu mult prețul ei: apa are o valoare incalculabilă și complexă, indiferent dacă este pentru casa noastră, cultura noastră, sănătatea noastră, educația noastră, economia noastră sau integritatea mediului nostru natural. Dacă neglijăm chiar și unul dintre aceste aspecte, riscăm să gestionăm greșit această resursă finită care este de neînlocuit. Tema zilei fiind o adaptare a promisiunii principale a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: toată lumea ar trebui să poată beneficia de progresele realizate în domeniul dezvoltării durabile. Mai ales că, astăzi, 1 din 3 persoane nu au acces la apă sigură, cel puțin 1,8 miliarde de oameni din întreaga lume folosesc o sursă de apă potabilă contaminată cu materii fecale, iar un sistem de apă și canalizare rezistent la climat ar putea salva viețile a peste 360.000 de copii în fiecare an.
Viitorul nu se arată prea bun dacă nu valorizăm apa, dat fiind faptul că se așteaptă ca până în 2050, cel puțin una din patru persoane să trăiască într-o țară afectată de lipsuri cronice sau frecvente de apă și până la 5,7 miliarde de oameni ar putea locui în zone cu deficit de apă cel puțin o lună pe an. De asemene, până în 2040, se așteaptă ca cererea globală de energie să crească cu mai mult de 25%, iar cererea de apă să crească cu mai mult de 50%. Cercetările științifice arătând faptul că soluțiile bazate pe natură au potențialul de a rezolva multe dintre problemele noastre legate de apă. Spre exemplu, armonizarea infrastructurii verzi cu cea “gri”, acolo unde este posibil, plantarea de noi păduri, reconectarea râurilor la câmpiile inundabile și refacerea zonelor umede vor reechilibra ciclul apei și vor îmbunătăți sănătatea umană și mijloacele de trai. Aceasta deoarece, se cunoaște faptul că, la originea crizelor legate de apă pe care le vedem în întreaga lume se află daunele aduse mediului, asociate cu schimbările climatice. Astfel, inundațiile, seceta și poluarea apei sunt agravate de degradarea vegetației, solurilor, râurilor și lacurilor, deoarece atunci când ecosistemele sunt neglijate, nu numai că nu se poate asigura accesul tuturor la apă pentru a supraviețui și a prospera, dar odată distruse efectele negative se propagă în lanț. Insă nu totul este pierdut, cercetările arătând că o limitarea a încălzirii globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, ar reduce stresul apei cauzat de climă cu până la 50% (www.education.gouv).
Apa, “aurul albastru” al omenirii, este celebrată în fiecare an la data de 22 martie sub coordonarea ONU-Water (mecanismul de coordonare inter-agenții al Organizației Națiunilor Unite pentru toate aspectele legate de apa dulce) în colaborare cu guvernele statelor lumii și alți parteneri. Dar care este istoria acestei zile? Se știe că în 1992, Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) a recomandat ca o zi internațională să fie dedicată resurselor de apă dulce. Astfel că la 22 decembrie 1992, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat rezoluția A/ RES/47/193 prin care se declara 22 martie 1993 prima Zi Mondială a Apei. Această rezoluție a invitat statele să dedice ziua de 22 martie, conservării și dezvoltării resurselor de apă și punerii în aplicare a recomandărilor din Agenda 21, în funcție de contextul național, prin concretizarea unor acțiuni, precum sensibilizarea publicului prin publicații, difuzări de documentare, organizarea de conferințe, mese rotunde, seminarii și expoziții conexe (www.unwater.org).
De asemenea, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat Deceniul Internațional de Acțiune „Apă pentru viață” (2005-2015) și actualul Deceniu internațional de acțiune „Apă și dezvoltare durabilă” (2018-2028). Acesta din urmă subliniază dezvoltarea durabilă și gestionarea integrată a resurselor de apă în scopuri sociale, economice și de mediu, precum și implementarea și promovarea programelor și proiectelor conexe (www.aleaugemeau.com). Cu toate acestea, prezentul pandemic evidențiază faptul că aprovizionarea cu apă potabilă în întreaga lume nu este încă asigurată peste tot, iar multe zone agricole suferă încă de o aprovizionare deficitară cu apă, care reprezenta o sursă de boli și este dăunătoare dezvoltării. Ca atare, la 22 martie a fiecărui an, începând cu anul 1993, Organizația Națiunilor Unite sărbătorește apa, subliniind importanța acesteia și contribuind astfel la creșterea gradului de conștientizare a situației celor 2,2 miliarde de oameni care trăiesc fără acces la apă potabilă.
Anul acesta, pe 22 martie, Ziua Internațională a Apei va fi sărbătorită cu un eveniment online. UN-Water lansează o campanie mondială majoră prin intermediul site-ului www.worldwaterday.org și pe rețelele sociale, pentru a oferi oamenilor și organizațiilor instrumentele necesare pentru a promova problema apei în rândul publicului lor. De asemenea, guvernele lumii, organizațiile, instituțiile, companiile, școlile și mulți alți actori socio-economici de la nivel planetar au planificat activități pentru această Zi Internațională a Apei (www.journee-mondiale.com). De fapt, fiecare locuitor al acestei planete poate participa la campanie pe social media folosind hashtagul #WorldWaterDay și, în 2021, cu # Water2me, deoarece toată lumea are un cuvânt de spus în cea ce privește cea mai de preț resursă a noastră. Ideea este că oamenii își pot împărtăși experiențele, gândurile și impresiile adăugând # Water2me la postările lor și contribuind la #WorldWorldDelWater Day 2021. Participarea la campania #SafeHands arată că suntem mai responsabili cu cea mai prețioasă resursă a omenirii. In același timp, noi toți ar trebui să reflectăm asupra importanței apei, deoarece valoarea ei este complexă și nu există nici un aspect al dezvoltării durabile care să nu se bazeze fundamental pe apă.
