Manoela Popescu
Pandemia de COVID-19 a creat haos și distrugere, punând presiune asupra capacității noastre de a rezista în multe domenii de activitate. De asemenea, criza de sănătate a creat temeri și incertitudini cu privire la supraviețuirea noastră. Însă, abordarea conform căreia orice amenințare ascunde și reale oportunități ne oferă șansa de a construi o Europă în care să fie integrate dimensiunile sociale, ecologice și digitale, după mulți ani în care a contat doar creșterea, deoarece ne dorim o lume mai dreaptă, mai neutră din punct de vedere climatic și suverană digital. Cetățenii europeni se așteaptă la o nouă Europă în care democrația reprezintă fundamentul unei construcții care are drept pilon central al politicilor europene așteptările şi nevoile lor.
In acest context pandemic, interesul pentru viitorul Europei este imens, deoarece Jean Monnet scria în memoriile sale că „mereu am crezut că Europa va fi construită în crize și că va fi suma soluțiilor pe care le va aduce aceste crize”. Conform axiomei marelui arhitect al Europei, proiectul european reiese din crize mai dezvoltat și mai consolidat. Proiectul european nu poate fi construit în indiferența relativă a popoarelor și nici în scepticismul lor. După o perioadă de relativă stagnare, proiectul european are șansa unui nou început, depășind obstacolele care au existat până acum prin luarea în considerare a vocii cetățenilor săi.
In acest sens, pe data de 10 martie 2021, Parlamentul European (PE), președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului UE au semnat declarația comună privind Conferința pentru viitorul Europei. Declarația comună stabilește domeniul de aplicare, structura, obiectivele și principiile conferinței, pregătindu-se astfel terenul pentru evenimentele conduse de cetățeni, care urmează să fie organizate în colaborare cu societatea civilă și părțile interesate de la toate nivelurile, cu parlamentele naționale și regionale, cu Comitetul Regiunilor, cu Comitetul Economic și Social, cu partenerii sociali și cu mediul academic. Evident este că participarea lor la acest proces este esențială pentru a se asigura informarea și implicarea pe scară largă.
Privind retrospectiv, o altă Declarație (Declarația Schuman) în urmă cu 70 de ani a stat la baza construcției Europene, deoarece a dat naștere unui proiect politic unic care a adus pace și prosperitate, îmbunătățind viața tuturor cetățenilor europeni. Acum, când modelul unic al Uniunii Europene este supus unei încercări inedite, odată cu pandemia de COVID-19, care a creat haos și multiple dezechilibre, este momentul potrivit pentru a reflecta asupra UE, asupra provocărilor cu care se confruntă comunitatea europeană și asupra viitorului dorit, având drept obiectiv consolidarea solidarității europene, deziderat al grupului PPE. Categoric, este momentul oportun ca Europa să desprindă învățăminte din aceste crize, implicând îndeaproape cetățenii și comunitățile. De asemenea, este timpul ca UE să demonstreze că poate oferi răspunsuri la preocupările și ambițiile cetățenilor, să ofere răspunsuri incluzive în ceea ce privește realizarea tranziției verzi și a celei digitale, concomitent cu consolidarea rezilienței Europei, a contractului său social și a competitivității industriei europene. Conform credinței grupului PPE, Uniunea Europeană trebuie să devină o economie echitabilă, durabilă, inovatoare și competitivă, care nu lasă pe nimeni în urmă (www.eppgroup.eu).
Conferința privind viitorul Europei se dorește a fi o nouă formă de dezbatere în care cetățenii europeni joacă un rol aparte. Conferința privind viitorul Europei pregătește terenul pentru lansarea unei serii de dezbateri și discuții care le vor permite cetățenilor din toate colțurile bătrânului continent să își împărtășească ideile pentru a contribui la conturarea viitorului Europei. Conform celor afirmate de președintele PE, Conferința privind viitorul Europei va fi o „ocazie unică pentru toți cetățenii europeni și pentru societatea noastră civilă de a contura viitorul Europei, un proiect comun pentru o democrație europeană funcțională” (www.europarl.europa.eu).
Astfel, europenii sunt invitați să își exprime opinia cu privire la construcția Europei de mâine, o Europă echitabilă, ecologică și digitală. Cu alte cuvinte, conferința își propune să le acorde cetățenilor un rol mai important în conturarea politicilor și a obiectivelor ambițioase ale UE, îmbunătățind astfel reziliența Uniunii la crize, indiferent de natura economică sau sanitară a acestora. Conferința va crea un nou forum public pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățenii europeni pe temele care contează pentru ei și care le afectează viața de zi cu zi. Discuțiile sunt concentrate, în principal, pe temele posibile incluse în Declarația comună, precum sănătatea, schimbările climatice, echitatea socială, transformarea digitală, rolul UE în lume și modalitățile de consolidare a proceselor democratice care guvernează UE. De unde însă ideea acestor teme? Pe de o parte acestea reprezintă teme ce corespund priorităților generale ale UE, iar, pe de altă parte, vizează aspectele semnalate de cetățeni în sondajele de opinie. Însă, în cele din urmă, cetățenii participanți la conferință vor decide ce subiecte vor fi discutate în cadrul acesteia. Conferința se va desfășura în diverse foruri, inclusiv digitale, precum și cu participare fizică, atunci când este posibil, cu respectarea normele legate de pandemia de COVID-19. In acest sens, o platformă digitală multilingvă interactivă le va permite cetățenilor și părților interesate să își prezinte ideile online și îi va ajuta să participe la diverse evenimente sau să le organizeze. Principiile care vor sta la baza organizării platformei și a tuturor evenimentelor preconizate sunt principiul incluziunii, deschiderii și transparenței, cu respectarea vieții private și a normelor UE privind protecția datelor. Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni organizate la nivel european urmează să fie difuzate la radio sau televiziune și toate contribuțiile online urmează să fie făcute publice. Participanții la conferință vor fi invitați să elaboreze concluzii care să ofere orientări privind direcția în care se va îndrepta Europa în viitor.
Conferința privind viitorul Europei se va desfășura sub autoritatea celor trei instituții care conduc acest demers, care își asumă președinția comună a conferinței. Lucrările Conferinței vor fi supravegheate de Comitetul executiv creat prin reprezentarea egală a celor trei instituții. De altfel, Comitetul executiv va pregăti și reuniunile plenare ale acesteia, inclusiv contribuțiile cetățenilor și acțiunile ulterioare. In ceea ce privește parlamentele naționale, acestea vor avea doar statut de observator.
Se pare că această „conferință” este asemănătoare cu o „mare terapie paneuropeană care ar trebui să răspundă problemelor existențiale ale Uniunii Europene” (www.touteleurope.eu). Conferința reprezintă un exercițiu democratic participativ prin intermediul căruia cetățenii europeni, printr-o „consultare majoră”, furnizează răspunsuri care vizează definirea „proiectului european pentru următorii zece ani” (ec.europa.eu). Potrivit președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, această conferință le va permite europenilor să „spună în ce Europă vor să trăiască și să își unească forțele pentru a ne ajuta să o construim” (ec.europa.eu). Această Conferință, la care pot participa toți europenii, reprezintă o parte a angajamentului președintei von der Leyen de a le oferi europenilor importanța cuvenită cu privire la ceea ce face UE și la impactul pe care îl are asupra lor. Astfel, prin participarea tuturor europenilor, Conferința urmărește să reflecte diversitatea existentă pe continent și să „ducă” Europa dincolo de capitalele sale, în toate colțurile UE, consolidând legătura dintre europeni și instituțiile care îi deservesc. La această Conferință, tinerii sunt în mod special încurajați să participe și să își împărtășească ideile. Trebuie spus că, în vederea participării a cât mai multor cetățeni, vor fi organizate evenimente și de către autoritățile europene, naționale, regionale și locale, precum și de societatea civilă și de alte organizații.
Ideea unei Conferințe privind viitorul Europei a fost lansată, înainte de alegerile europene, în martie 2019, de președintele Franței, Emmanuel Macron, fără ca ea să fie urmată de toată lumea. Înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19 din martie 2020 și a dezbaterilor privind guvernanța, mai mulți lideri europeni au amânat această acțiune timp de un an de zile din teama de a nu da naștere la un impuls prea federalist pentru proiectul european dorit de președinția belgiană (www.touteleurope.eu).
Mai mult decât atât, Europa este chemată să joace un rol de lider în stabilizarea democrației și extinderea imperiului păcii și pentru aceasta are nevoie de cetățenii săi. Aceasta deoarece UE se confruntă cu responsabilități care depășesc propriile frontiere, dar pe care și le poate asuma în funcție de ceea ce vrea să devină ca și construcție europeană. Potrivit Documentului semnat de cele trei instituții europene, pentru a aborda provocările geopolitice post-COVID-19, Europa trebuie să se afirme mai mult, asumându-și un rol de lider la nivel internațional în promovarea valorilor și a standardelor sale într-o lume din ce în ce mai marcată de crize. In acest sens, se crede că Germania și Franța au o obligație specială în relansarea proiectului european. Germania, în conformitate cu greutatea sa în Europa de la reunificare, trebuie acum să își realizeze pe deplin rolul politic și responsabilitățile care îi revin. De asemenea, Franța nu a înțeles mâna întinsă a Germaniei, când, de două ori în ultimele două decenii, aceasta din urmă s-a oferit să avanseze spre uniunea politică. In contextul pandemiei de COVID-19, când s-a semnalat revenirea logicii naționale, Franța trebuie să nu mai viseze o Europă care nu ar fi altceva decât Franța la scară largă, ci o UE a tuturor cetățenilor ei (www.alternatives-economiques.fr). Cu alte cuvinte, sarcina principală a liderilor europeni de astăzi este de a redescoperi o viziune care i-a părăsit de aproape douăzeci de ani. Este vorba despre acea viziune care i-a împins pe predecesorii lor să meargă dincolo de egoismele naționale pentru a realiza o construcție unică, în beneficiul cetățenilor săi (www.alternatives-economiques.fr). Toate acestea deoarece, trebuie să recunoaștem, construcția europeană este un fenomen istoric fără precedent: un grup de state au acceptat în mod liber și voluntar, evitând în același timp hegemonia oricăruia dintre ele, să pună în comun competențe care sunt considerabile prin numărul și importanța lor.
De aceea, noua construcție europeană trebuie să fie fundamentată pe „majoritatea tăcută” așa cum afirma președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în alocuțiunea sa din 10 martie 2021, iar conferința organizată trebuie să depășească Bruxelles-ul și capitalele europene (ec.europa.eu).
Trebuie remarcat faptul că evenimentul, care se va deschide pe 9 mai, a întâmpinat multe dificultăți în faza sa de pregătire. Iar lansarea a stârnit curiozitatea cetățenilor, conform rezultatelor unui Eurobarometru publicat pe 9 martie 2021, care arată faptul că 76% dintre cetățeni sunt de acord că acest tip de consultare reprezintă „progrese semnificative” pentru democrație în UE. Acest sondaj special Eurobarometru nr. 500 privind „Viitorul Europei” a fost realizat în perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2020 în cele 27 de state membre ale UE, fiind intervievaţi un număr de 27.034 de europeni și a fost comandat în comun de Comisia Europeană și de Parlamentul European. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, din cauza pandemiei.
Potrivit sondajului, în medie, puțin peste unul din doi europeni (51%) ar dori să fie implicați personal în acest proces. Totuși, interesul pentru acest demers democratic variază foarte mult de la un stat membru la altul. Astfel, diferențe semnificative apar între, pe de o parte, irlandezii (70%), francezii (67%) sau germani (63%), care au un interes peste medie manifestat pentru participarea activă la construcția europeană, iar, pe de altă parte, ungurii și italienii (35%) care nu acordă o mare importanță posibilității participării la crearea viitorului Europei. De asemenea, trei sferturi dintre europeni consideră că acest demers (Conferința privind viitorul Europei) va avea un impact pozitiv asupra democrației din UE. Respondenții au considerat că oamenii din toate categoriile sociale ar trebui să fie implicați activ (51%), iar 47% dintre cei intervievați au afirmat că tinerii ar trebui să joace un rol important, la fel ca guvernele naționale (42%) și academicienii, experții, intelectualii și oamenii de știință (40%). Referitor la implicare, puțin peste jumătate dintre europeni (51%) ar dori să se implice singuri, respondenții irlandezi fiind cei mai entuziaști (81%), urmați de belgieni (64%), luxemburghezi (63%) și sloveni (63%).
Se pare că pentru 55% dintre respondenți cel mai eficient mod de a face auzită vocea de către factorii de decizie la nivelul UE este votul la alegerile europene. Dintre cei 92% de respondenți, care consideră că vocile cetățenilor UE ar trebui luate în considerare mai mult, 55% „sunt de acord” și 37% „tind să fie de acord”, doar 6% nu sunt de acord cu această afirmație.
La întrebarea dacă criza pandemică de COVID-19 i-a determinat să se gândească la viitorul Uniunii Europene, șase din zece europeni sunt de acord cu aceasta, 41% dintre respondenți „tind să fie de acord”, în timp ce 39% nu sunt de acord.
In ceea ce privește viitorul Europei, respondenții au fost rugați să aleagă evoluțiile pe care doreau să le vadă pentru viitorul Europei: un nivel de viață comparabil (35%) și o solidaritate mai mare între statele membre (30%) sunt cele mai importante două evoluții înregistrate. De asemenea, europenii acordă prioritate dezvoltării unei politici comune de sănătate (25%) și a unor standarde educaționale comparabile (22%).
Europenii consideră că respectul UE pentru democrație, drepturile omului și statul de drept (32%) și puterea sa economică, industrială și comercială (30%) sunt principalele sale atuuri. Respectul UE față de democrație, drepturile omului și statul de drept este considerat cel mai important atu (sau împărtășind primul loc) în 14 țări, iar acest punct de vedere este deosebit de important în Suedia, unde 58% îl consideră un atu major. Puterea economică, industrială și comercială a UE este considerată cel mai important activ în nouă țări, cu Finlanda (45%) și Estonia (44%) în fruntea clasamentului. Se pare că principala provocare globală care afectează viitorul UE este dată de schimbările climatice (45% dintre europeni identificând această temă drept principală de provocare) urmată de terorism (38%), riscurile pentru sănătate (37%), iar pe locul patru se află migrația și strămutarea forțată (27%) (ec.europa.eu).
Cert este că sondajul, care a fost publicat înainte de semnarea Declarației comune privind Conferința pentru viitorul Europei, arată că marea majoritate a cetățenilor (92%) din toate statele membre doresc ca vocea lor să fie „luată în considerare mai mult în ceea ce privește deciziile referitoare la statele europene” (ec.europa.eu). Obiectivul principal al Conferinței privind viitorul Europei este tocmai acesta, de a crea spațiu pentru ca vocea cetățenilor să fie auzită în demersul creării construcției europene. In acest sens se va crea un nou forum public pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu europenii cu privire la problemele care îi preocupă și care au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. In exercitarea democrației participative cetățenii vor fi supravegheați de reprezentanți ai instituțiilor europene, care se angajează să organizeze grupuri de dezbatere implicând cetățeni europeni. Evenimentele, care se vor desfășura pe întreg teritoriul Uniunii, nu doar în capitalele europene, vor fi organizate în conformitate cu un set de principii comune care vor fi aprobate de structurile conferinței. Conferința privind viitorul Europei va crea şi va deschide un nou spațiu de dezbatere cu cetățenii în vederea abordării provocărilor și a priorităților Europei.
In vederea atingerii obiectivelor Conferinței, Uniunea Europeană ar trebui să își folosească bogata experiență în consultarea cetățenilor, cu alte cuvinte ar trebui să se bazeze pe experiența utilă a instituțiilor UE și a statelor membre prin angajamentul lor activ cu cetățenii europeni, cum ar fi adunările cetățenilor organizate în statele membre și dialogurile cetățenilor (1.850 dialoguri cetățenii au fost organizate între 2015 și 2019, reunind 218.700 de participanți în 650 de site-uri din întreaga UE), introducând în același timp elemente noi pentru a le mări acoperirea și a consolida mijloacele pentru cetățeni de a modela viitorul Europei (www.lacomeuropeenne.fr). De asemenea, promovarea de noi forme de participare a cetățenilor va consolida legitimitatea și încrederea în UE și va completa democrația reprezentativă a acesteia.
