Manoela Popescu
In contextul crizei pandemice, grupul PPE din Parlamentul European este preocupat nu doar de combaterea virusului sub toate aspectele (testări, cercetări în domeniul medical, investiții, campanii de vaccinare etc.), ci și de depășirea efectelor socio-economice ale impactului pandemiei asupra societății. Iar educația este esențială pentru vitalitatea societății și a economiei europene. Cum oamenii sănătoși și educați aduc bunăstarea unei societății, grupul PPE este interesat de cum să îi facă pe toți tinerii să beneficieze de cea mai bună educație și formare și, astfel, aceștia să își găsească un loc de muncă în toată Europa. Cu alte cuvinte, grupul PPE se preocupă de modalitatea ca Spațiul European al Educației să devină o realitate.
De fapt, aceasta a fost o întrebare importantă la care membrii grupului PPE din Comitetul pentru Educație și Cultură au căutat să răspundă într-o discuție publică online cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru Inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, organizată marți, 2 martie 2021, la care au participat tineri și invitați din mediul academic, precum și Organizația pentru Economie Cooperare și dezvoltare (OECD). Aceasta deoarece, potrivit purtătorului de cuvânt al grupului PPE pentru Educație și Cultură, Michaela Šojdrová, Spațiul european al educației este o oportunitate pentru studii și formare de calitate la nivel european, dar care necesită măsuri concrete, instrumente și angajamente din partea statelor membre, precum și monitorizarea acestora pentru a atinge obiectivele stabilite. Potrivit grupului PPE, educația în Europa trebuie să devină mai incluzivă, digitală, ecologică și transfrontalieră. De aceea, grupul PPE dorește să stabilească angajamente concrete și un calendar pentru ca Spațiul Educațional European să devină o realitate, iar cursanții să se potrivească pe piața muncii (www.eppgroup.eu).
Crearea unei zone europene de educație (EEE) până în 2025 este unul dintre principalele obiective politice ale UE în domeniul educației. Acest proiect este considerat atât un factor de creștere economică și coeziune socială, cât și un mijloc de întărire a sentimentului de apartenență la Europa. Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scopul Spațiului european de educație este de a oferi comunității educarea și instruirea ajutorului de care are nevoie pentru a-și îndeplini misiunea fundamentală în aceste vremuri dificile și incitante.
Evident că acest obiectiv politic al Comisiei, de a crea un spațiu european al educației până în 2025, trebuie plasat într-un context istoric mai larg. Astfel, această abordare arată că ideea creării unei Europe ca spațiu cultural și educațional comun a fost în centrul procesului de integrare europeană încă din cel de-al doilea război mondial, dar și că este anterioară secolului XX. În acest sens, se pune accent pe rolul umanismului renascentist în secolele XV și XVI și pe concepția sa universală despre educație, precum și pe impulsul educației dat de filozofii iluminiști și de reformele educaționale puse în aplicare sub egida monarhilor iluminați. Odată cu apariția naționalismului în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, apărătorii unei dimensiuni europene în educație aproape că au dispărut, cu excepții notabile, precum Stefan Zweig. De la începutul „proiectului european” și, în special, din anii 1980, cu mult înainte ca ideea unui spațiu comun european de educație să devină un obiectiv politic declarat al UE, au avut loc inițiative importante care au pus bazele SEE, cea mai decisivă fiind lansarea programului Erasmus în 1987, declarația Sorbona în 1998, procesul Bologna din 1999 și crearea Spațiului european de învățământ superior (EEES) în 2010 (www.europarl.europa.eu).
Se cunoaște faptul că procesul Bologna, conceput de statele membre ale Uniunii Europene pentru a face față provocărilor societății cunoașterii, simbolizează internaționalizarea politicilor educaționale. Având grijă să nu excludă alte obiective decât cele economice (ideile de integrare, cetățenie și societatea civilă coexistă cu căutarea unei forțe de muncă mai flexibile și mai adaptabile), programul care stă la baza Procesului Bologna încurajează cercetătorii să se concentreze pe legăturile dintre noua politică europeană de învățământ superior și alte politici publice.
Trebuie să remarcăm faptul că peisajul educațional din Europa se schimbă constant. Astfel, pentru a da o nouă viață proiectului european și a depăși o serie de dificultăți recurente în domeniul educației, Comisia, în colaborare cu Consiliul, a prezentat primul său proiect concret al Spațiului european al educației în noiembrie 2017. Ca atare, la summitul de la Göteborg din 2017, liderii UE și-au expus viziunea pentru educație și cultură. Acesta din urmă se concentrează pe consolidarea parteneriatelor strategice între instituțiile de învățământ superior din UE și încurajează apariția, până în 2024, a aproximativ 20 de universități europene. Acestea reprezintă alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior, compuse în mod ideal din 5 până la 8 parteneri, care împărtășesc o strategie pe termen lung pentru educație, bazată pe o viziune comună și valori comune. Obiectivul avut în vedere este dublu, vizând, pe de o parte, promovarea valorilor europene comune în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și a unei identități europene consolidate prin reunirea unei noi generații de europeni, capabili să coopereze și să lucreze în cadrul diferitelor culturi europene și globale, în diferite limbi, peste granițe, sectoare și discipline academice. Iar, pe de altă parte, se urmărește realizarea de progrese semnificative în ceea ce privește calitatea, performanța, atractivitatea și competitivitatea internațională a instituțiilor de învățământ superior, contribuind astfel la economia cunoașterii, ocuparea forței de muncă, cultură și bunăstare europeană prin utilizarea unor pedagogii mai inovatoare și asigurarea faptului că triunghiul cunoașterii devine realitate (www.bep-europe-direct.be).
In contextul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a publicat pe 30 septembrie 2020 două noi comunicări menite să consolideze sprijinul pentru cadrele didactice din fiecare țară, dar și între țări. Una dintre aceste Comunicări ale Comisiei vizează crearea unui Spațiu european al educației, iar cea de-a doua se referă la Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027). Aceste inițiative constituind o parte importantă a tematicii celui de-al treilea Summit european pentru educație cu tema „Transformarea educației digitale – consolidarea rezilienței în Spațiul european al educației”, pe care Comisia l-a găzduit online pe data de 10 decembrie 2020 și care a reunit miniștrii și principalele părți interesate (inclusiv cercetătorilor, furnizorilor de formare profesională, ONG-urilor, reprezentanților comunităților locale și inovatorilor care fac parte din ecosistemul european al educației digitale) pentru a discuta despre modalitățile prin care educația și formarea pot fi adaptate erei digitale. Alte teme de interes major fiind transformarea digitală a sistemelor educaționale europene, schimbul de experiențe și cele mai bune practici în atenuarea efectelor COVID-19 asupra sistemelor de educație și formare.
Astfel, prin definirea unei viziuni a Spațiului european al educației care urmează să fie pusă în aplicare până în 2025, Comisia propune noi inițiative, investiții sporite și cooperare sporită între statele membre pentru a ajuta toți europenii să beneficieze de oferta extinsă de educație și formare a UE, indiferent de vârsta lor. Calitatea, incluziunea și tranziția ecologică sunt printre conceptele cheie citate. Orientările propuse se referă la: lupta împotriva inegalităților și promovarea bunăstării în contextul educației școlare; sprijin pentru mobilitate și oportunități pentru profesori și elevi de a se dezvolta în afara mediului lor obișnuit; cariera profesorilor și a managerilor de școli. Însă, obiectivele vizate de Spațiului european al educației nu pot să devină realitate fără sprijinul Planului european de redresare economică (Next Generation EU) și al programului Erasmus+, care vor fi cruciale. De asemenea, eforturile de creare a Spațiului european al educației vor merge mână în mână cu Agenda pentru competențe în Europa, cu politica reînnoită de educație și formare profesională și cu Spațiul european de cercetare.
Comunicarea Comisiei care se referă la viziunea privind SEE, se adresează cetățenilor europeni de toate vârstele și își propune să consolideze cooperarea dintre instituțiile de învățământ europene. Această comunicare propune o serie de inițiative structurate în jurul a șase componente principale: calitatea educației și formării, incluziunea și egalitatea între bărbați și femei, tranziția ecologică și digitală, profesori și formatori, învățământ superior, dimensiune geopolitică.
Comisia prezentând o gamă largă de propuneri de acțiune în aceste domenii, inclusiv multe inițiative deja în desfășurare, dar și noi proiecte în cadrul noului program Erasmus + (2021-2027), recomandările viitoare ale Consiliului, crearea de noi grupuri de experți, precum și măsuri de sprijin pentru statele membre. De remarcat este faptul că, față de comunicările anterioare din 2017 și 2018, anumite teme, în special cele privind egalitatea dintre bărbați și femei, tranziția ecologică și dimensiunea geopolitică a SEE, au câștigat importanță și vizibilitate în contextul crizei pandemice din 2020. În același timp, alte subiecte, cum ar fi educația media sau identitatea europeană, aceasta din urmă fiind în mare parte înlocuită din 2020 de noțiunea de „mod de viață european”, și-au pierdut importanța inițială. Vestea importantă este că, prin acest document, Comisia propune crearea unui cadru de facilitare care să constituie baza unui viitor organism de guvernare cu drepturi depline al SEE.
De asemenea, respectiva Comunicare privind Spațiul european al educaţiei prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia. Comunicarea descrie, de asemenea, mijloacele și etapele necesare pentru crearea Spațiului european al educației până în 2025 propunând totodată un cadru de cooperare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul educației, inclusiv o structură de raportare și de analiză, cu obiective educaționale stabilite, pentru a încuraja și a urmări reformele (ec.europa.eu).
In vederea realizării unui spațiu european al educației există o serie de provocări mai specifice, precum și nouă propuneri concrete care pot fi abordate cu succes. Prima dintre acestea fiind elaborarea unei strategii și definirea unui cadru general de evaluare, în conformitate cu Obiectivul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă în educație, pentru a progresa și identifica lacunele în implementarea inițiativelor SEE. Specificarea domeniului geografic al Spațiului european al educației, luând în considerare bunele practici actuale ale programului Erasmus + și ale procesului Bologna reprezintă o necesitate în vederea creării spațiului european al educației.
O provocare importantă în crearea Spațiului european al educației este clarificarea modalităților de guvernanță în ceea ce privește tipul de participare solicitat de la statele membre și alte niveluri de putere cu competențe sau care joacă un rol activ în politica educațională, în special comunitățile locale și regionale. In același timp, fiind necesară crearea de sinergii între Spațiul european al educației, Spațiul european de cercetare și Spațiul european al învățământului superior. Aceasta deoarece libertatea academică trebuie să fie un principiu fundamental al Spațiului european al educației. Un Spațiu european al educației trebuie să promoveze atât alfabetizarea media în toate etapele învățării ca principal mijloc de abilitare a cetățenilor europeni, cât și incluziunea, în sensul său cel mai larg, pentru a încuraja participarea elevilor defavorizați. De asemenea, programele de studiu și de formare a profesorilor trebuie să aibă o dimensiune europeană mai puternică, în special prin acțiunile Jean Monnet și academiile Erasmus în educație. Realizarea unui Spațiu european al educației necesită participarea tuturor părților interesate, precum și consolidarea cooperării cu reprezentanții sectoarelor subreprezentate până acum, precum învățământul primar și secundar și științele sociale și umane.
Cu alte cuvinte, spațiul european al educației are la bază șase dimensiuni: calitatea, incluziunea și egalitatea de gen, tranzițiile verzi și digitale, cadrele didactice, învățământul superior și o Europă mai puternică la nivel mondial.
In ceea ce privește Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), Comisia propune un set de inițiative pentru o educație digitală de înaltă calitate, incluzivă și accesibilă în Europa. Acest Plan este, de fapt, un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă între statele membre la nivel european, precum și între părțile interesate, pentru a face ca sistemele de educație și formare profesională să fie cu adevărat adecvate pentru era digitală. Se știe că această criză pandemică a plasat învățarea la distanță în centrul practicilor educaționale. A fost astfel relevată nevoia presantă de a îmbunătăți educația digitală, ca obiectiv strategic esențial pentru un proces de predare și de învățare de înaltă calitate în era digitală. Acum, după ce s-a depășit faza de urgență impusă de izbucnirea pandemiei, avem nevoie de o abordare strategică și pe termen mai lung în ceea ce privește educația și formarea digitale (ec.europa.eu). Mai ales că, potrivit grupului PPE, transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii și progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale (IA) și roboticii oferă nenumărate oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. In mod evident, pandemia a demonstrat faptul că transformarea digitală afectează domeniul educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai substanțială de la introducerea învățământului obligatoriu până în prezent.
Planul de acțiune pentru educația digitală are două priorități strategice pe termen lung: promovarea dezvoltării unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță și dezvoltarea competențelor digitale pentru transformarea digitală. Pentru a consolida cooperarea și schimburile în domeniul educației digitale la nivelul UE, Comisia va crea un Pol european pentru educația digitală, care va promova colaborarea și sinergiile dintre domeniile de politică relevante pentru educația digitală, va crea o rețea de servicii naționale de consiliere și va consolida dialogul dintre părțile interesate din sectorul public și din cel privat (ec.europe.eu).
Pentru Grupul PPE, educația reprezintă o investiție în viitorul comun european și un instrument principal pentru evoluția, realizarea și valorificarea potențialului fiecărei persoane: o educație de calitate stimulează creativitatea, inovarea și dinamismul. Educaţia are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale, care este o condiție necesară pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă. Cetățenii educați sunt un pilon fundamental al societăților noastre democratice. Educația consolidează identitatea noastră europeană și contribuie la păstrarea valorilor comune. Prin educație, oamenii se pot orienta mai bine în lume. Educația le permite cetățenilor să-și formeze opiniile, să raționalizeze, să practice gândirea liberă și critică și să își exploateze abilitățile și competențele, făcându-i astfel capabili să construiască un viitor comun, prosper și rezilient (www.eppgroup.eu).
De asemenea, grupul PPE este în favoarea subsidiarității în educație. Conținutul predării și organizarea sistemelor de învățământ intră în sfera competențelor naționale și așa trebuie să rămână. Cu toate acestea, pentru a răspunde noilor provocări, grupul PPE subliniază necesitatea mobilizării instrumentelor europene și de politici de susținere în cadrul Spațiului european al educației. Prin urmare, UE trebuie să își îndeplinească prioritățile, să monitorizeze realizările (Semestrul european) și să asiste statele membre. În plus, UE ar trebui să prețuiască și să-și dezvolte metoda aplicată cu succes până acum, care constă în monitorizarea progreselor, schimbul de bune practici și utilizarea programelor (acestea trebuind să rămână instrumente majore pentru promovarea obiectivelor UE). Investițiile, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, trebuie să creeze un mediu educațional incluziv, în care fiecare copil să-și poată realiza potențialul maxim și să fie integrat în societate. Asigurarea accesului egal la educația digitală înseamnă pentru grupul PPE faptul că toți copiii trebui să poată dobândi cunoștințe, abilități și competențe digitale, esențiale pentru un viitor în care să se poată realiza și să poată trăi bine. Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă reprezintă deviza grupului PPE. Acesta subliniind faptul că „toți trebuie să aibă șansa dezvoltării personale și a unei educații de calitate, pentru a-și atinge obiectivele în viață și pe plan profesional” (www.eppgroup.eu).
Cum pandemia de COVID-19 prezintă un impact dramatic asupra sistemelor de educație și formare din Europa, expunând peste 100 de milioane de europeni (care fac parte din comunitatea educației și formări) la realități și metode noi și dificile de învățare, predare și comunicare, este esențial să se prevină ca această criză a sănătății să devină o barieră structurală în calea învățării și dezvoltării competențelor. Aceasta deoarece, repercusiunile asupra perspectivelor de angajare a tinerilor, asupra salariilor, precum și asupra egalității și calității incluziunii pentru întreaga societate vor fi insurmontabile. De aceea, statele membre încearcă să coopereze la nivelul Uniunii pentru a găsi răspunsuri și pentru a crea sisteme de educație rezistente și orientate spre viitor, punând astfel bazele unui spațiu european real al educației. Aceasta pentru că viziunile nu sunt suficiente, pandemia obligându-ne la acțiune imediată pe baza unui plan de acțiune clar, cu termene limită și o monitorizare adecvată a implementării. Astfel, potrivit grupului PPE, „trebuie să începem cu ceea ce contează cel mai mult pentru șansele elevilor și studenților: limba engleză, abilități digitale și recunoașterea transfrontalieră completă a diplomelor” (www.eppgroup.eu). In acest sens, grupul PPE va propune pași concreți cu privire la modul în care Spațiul european al educației poate ajuta sectorul educației să facă față provocărilor pandemiei de COVID-19.
