Despre necesitatea unei noi strategii a IMM –urilor europene în contextul crizei globale

Manoela Popescu

 

Intreprinderile mici şi mijlocii reprezintă structura de bază a economiei europene, coloana vertebrală a acesteia, dat fiind faptul că 99% din întreprinderile din UE (aproximativ 25 de milioane) sunt IMM-uri. Aceste IMM-uri oferă locuri de muncă pentru aproximativ 100 de milioane de persoane, reprezentând mai mult de jumătate din PIB-ul Europei și având un rol esențial în crearea unei valori adăugate în fiecare sector al economiei europene. Se cunoaște faptul că IMM-urile reprezintă motorul principal al creșterii economice, al inovării, al ocupării forței de muncă și al integrării sociale. Astfel, IMM-urile oferă soluții inovatoare la provocările umanității precum schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor și coeziunea socială, contribuind la răspândirea acestor inovații în toate regiunile Europei. Datorită dimensiunilor și flexibilității lor, IMM-urile sunt, de asemenea, factori majori ai inovației. Ca atare, ele sunt esențiale pentru dubla tranziție a UE către o economie sustenabilă și digitală. De asemenea, IMM-urile sunt extrem de importante pentru competitivitatea și prosperitatea Europei, pentru suveranitatea sa economică și tehnologică și pentru reziliența la șocuri externe. Cum competitivitatea UE pe piața gloabă este dependentă de competitivitatea IMM-urilor, acestea trebuie să devină tot mai productive și mai competitive, astfel încât să ofere pieței rezultate diverse, cu un grad înalt de calitate (ec.europa.eu).

Cu o rată de creștere a ocupării forței de muncă de două ori mai mare decât a întreprinderilor mari, IMM-urile din Europa sunt esențiale pentru redresarea economiei UE. Însă, în același timp, IMM-urile sunt și cele mai vulnerabile în fața schimbărilor economice, necesitând sprijin pentru accesarea de fonduri și atragerea de forță de muncă competentă.  O privire asupra vulnerabilității IMM-urilor ne arată că acestea sunt, în principiu, companii cu 250 sau mai puțini angajați. O astfel de definiție include toate scenariile, de la magazinul de familie de pe stradă la start-up-uri care lucrează la inovații tehnologice blockchain. Referitor la definirea IMM-urilor, în 2003 Comisia Europeană a stabilit definiții cheie pentru identificarea acestora, prin crearea a trei subcategorii: microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii. Astfel, o companie mijlocie are o cifră de afaceri anuală de cel mult 50 de milioane de EUR și mai puțin de 250 de angajați, în timp ce o afacere mică are mai puțin de 50 de angajați, iar cifra sa de afaceri nu depășește 10 milioane de EUR, iar microîntreprinderea este caracterizată prin faptul că are mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri care nu depășește 2 milioane de EUR. Trebuie precizat faptul că, datorită naturii interconectate a multor companii, este posibil ca unele IMM-uri să aibă dificultăți în a se defini cu precizie (ec.europa.eu). De aceea, în mod regulat, aceste definiții sunt evaluate și revizuite. Iar Comisia Europeană mai face o distincție între companiile „independente” și „partenere”, în vederea identificării facile a tipului de companie. De altfel, definițiile reprezintă linii directoare care îi ajută pe antreprenori să își clasifice în mod corect compania și să solicite sprijinul adecvat.

Raportul anual pe 2018-2019 privind IMM-urile europene din noiembrie 2019 al Comisiei arată clar importanța IMM-urilor, cărora li se datorează aproximativ 85% din noile locuri de muncă create în ultimii cinci ani, majoritatea acestor locuri de muncă fiind create în structuri mai vechi de cinci ani  (ec.europa.eu). De altfel, experiența Uniunii Europene demonstrează clar că sectorul IMM poate să aibă o contribuție substanțială la realizarea produsului intern brut, să creeze noi locuri de muncă și să stimuleze creșterea exporturilor. IMM-urile prezintă un grad ridicat de adaptabilitate și de răspuns rapid la piețe și situații noi, precum la schimbări structurale și ciclice ale economiei globale. De aceea este cu atât mai imperios necesară sprijinirea acestor entități juridice în contextul crizei pandemice. Aceasta deoarece, un sector al economiei care se redresează rapid poate să constituie motorul redresării întregii economii europene în condițiile crizei globale, susținând toate domeniile socio-economice.

De aceea, reacțiile și măsurile din partea UE au demarat odată cu manifestarea pandemiei de COVID-19, prin facilitarea utilizării fondurilor de coeziune rămase din perioada 2014-2020, precum și cu instituirea de reguli mult mai flexibile pentru IMM-uri atât în ​​ceea ce privește ajutorul fiscal, cât și cel al ajutorului de stat. Se cunoaște faptul că grupul PPE a manifestat o abordare proactivă în ceea ce privește  dezvoltarea de instrumente necesare reducerii șocului socio- economic generat de criza pandemică, solicitând, spre exemplu, utilizarea tuturor mijloacelor bugetare ale UE pentru a sprijini lupta împotriva pandemiei de COVID-19 (www.eppgroup.eu). De altfel, sprijinirea IMM-urilor a făcut subiectul unui pachet amplu creat de Comisie și de Grupul Băncii Europene de Investiții care includea: flexibilitatea cadrului privind ajutoarele de stat (ajutor bugetar național pentru sprijinirea cetățenilor și întreprinderilor), flexibilitatea cadrului bugetar european (în vederea atenuării efectelor socio-economice negative ale crizei pandemice), asigurarea solidarității pe piața unică, mobilizarea bugetului UE (prin utilizarea instrumentele sale existente pentru a sprijini aceste întreprinderi cu lichidități), atenuarea impactului crizei asupra ocupării forței de muncă (protejarea lucrătorilor și a pierderii veniturilor) și Inițiativa pentru investiții ca răspuns la pandemia de COVID-19 (direcționarea sumei de 37 de miliarde de EUR în cadrul politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei pandemice). Asigurarea solidarității la nivelul UE devenind deviza grupului PPE pentru manifestarea suportului UE în toate statele membre și în toate domeniile vieții socio-economice. De altfel, se cunoaște faptul că eforturile grupului PPE s-au concretizat în inițiative legate de dezvoltarea diferitelor instrumente financiare, politici socio-economice de sprijin adecvat tuturor entităților fizice și juridice pentru a face față crizei globale generată de pandemia de COVID-19. Una dintre inițiativele emblematice ale grupului PPE fiind promovarea Pactului de Solidaritate propus pentru redresarea UE, având drept fundament credința grupului PPE că solidaritatea există în ADN-ul european. Evidența arată faptul că, în 2020, grupul PPE și-a pus amprenta asupra deciziilor la nivel european în ceea ce privește relansarea economiei europene, creșterea competitivității UE și a statelor membre, precum și creșterea solidarității la nivel european (www.eppgroup.eu).

Mai mult decât atât, UE a promovat întotdeauna o politică de instrumente care să contribuie la maximizarea potențialului IMM-urilor. De aceea, o gamă largă de fonduri europene de sprijin vizează sprijinirea diferitelor tipuri de IMM-uri în diferite etape ale dezvoltării lor. Potențialul de creare a locurilor de muncă al IMM-urilor a început să fie mai bine înțeles în anii 1980 și primul program european pentru IMM-uri a fost dedicat în special sănătății și siguranței la locul de muncă în 1989. Acest plan de acțiune a fost o continuare a Actului unic european din 1987, care prevedea armonizarea condițiilor de muncă în Europa. În 1993, Tratatul de la Maastricht a oferit o bază juridică mai specifică pentru politica de afaceri, iar politica europeană privind IMM-urile a continuat să se îmbunătățească și să se extindă de atunci. Astfel că, în 2008, Comisia Europeană a lansat un „Small Business Act” pentru Europa în vederea încurajării antreprenoriatului și pentru a sublinia importanța IMM-urilor pentru economia europeană. Respectivul text a creat un cadru de acțiune care trebuie implementat atât de UE, cât și de statele membre. Pornind de la faptul că guvernele statelor membre gândesc la nivel național în ceea ce privește politicilor lor economice, Comisia și-a propus să elimine obstacolele cu care se confruntă IMM-urile, cum ar fi birocrația și barierele comerciale, pentru a îmbunătăți condițiile de concurență și pentru a ajuta IMM-urile să profite la maximum de oportunitățile transfrontaliere ale pieței unice. Pe de altă parte, pentru a finanța mai bine IMM-urile în diferite etape ale creșterii lor, în 2014, Comisia Europeană a lansat programul pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru întreprinderile mici și mijlocii (COSME). Acest program a fost completat de programul de sprijinire a reformelor (PARS), inițiată de Comisie, dar cu soluții personalizate în funcție de particularitățile statelor membre. De exemplu, un instrument de sprijin pentru IMM-uri a fost lansat în iunie 2020 în Lituania pentru a consolida piețele financiare ale țării și a facilita accesul IMM-urilor sale la piețele de capital (www.eu2020.de).

Însă, în context pandemic, aceste instrumente au crescut și mai mult în 2020, pe măsură ce multe companii s-au confruntă cu consecințele pandemiei de COVID-19. Comisia Europeană a garantat că pachetele de stimulare guvernamentale nu încalcă regulile de concurență și a eliberat 8 miliarde EUR pentru IMM-urile afectate, prin bănci și organizații de credit. De fapt, schemele de ajutor încurajează concurența loială, asigură condiții bune de muncă, promovează crearea infrastructurii cheie și abordarea provocărilor de mediu. Grupul PPE consideră că UE trebuie să mobilizeze și să încurajeze toate sursele de investiții, atât publice, cât și private pentru a garanta accesul IMM-urilor la capital (www.eppgroup.eu).

In Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată  „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” este recunoscută diversitatea IMM-urilor, precum și necesitatea de a crește numărul de IMM-uri angajate în practici comerciale sustenabile, precum și a numărului de IMM-uri care utilizează tehnologii digitale. Obiectivul fiind ca Europa să devină locul cel mai atractiv pentru a înființa o întreprindere mică și pentru a o face să se dezvolte și să se extindă pe piața unică. Astfel că strategia propune acțiuni bazate pe trei piloni: consolidarea capacităților și sprijinirea tranziției către sustenabilitate și digitalizare; reducerea sarcinii de reglementare și îmbunătățirea accesului pe piață; și îmbunătățirea accesului la finanțare (ec.europa.eu).

Trebuie recunoscut faptul că, în UE, există numeroase IMM-uri bine dotate, flexibile, de înaltă tehnologie, inovatoare și care s-au angajat să respecte valorile sustenabilității și economiei circulare. Conform Eurobarometrului 2017 privind IMM-urile, aproape un sfert dintre IMM-urile din Europa facilitează deja tranziția spre o economie verde și rezilientă, iar multe IMM-uri și-au asumat responsabilități sociale față de comunitățile în care își au sediul. Desigur, IMM-urile se confruntă însă și cu provocări majore, referitor la procesul tranziției către modele de afaceri mai sustenabile și la procedurile administrative și juridice complexe atunci când încearcă să își sporească eficiența utilizării resurselor. Potrivit grupului PPE, în Europa, IMM-urile și start-up-rile încă suferă din pricina lipsei de capital și a reglementărilor excesive. Cu alte cuvinte, birocrația nu mai lasă antreprenorilor spațiu pentru a se putea desfășura (www.eppgroup.eu). Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2020 referitoare la o nouă strategie pentru IMM-urile europene susţinând reducerea sarcinilor de reglementare, cum ar fi costurile financiare și costurile „tracasante” ale conformității generate de reglementarea excesivă și de procedurile administrative excesiv de complexe, dar și în ceea ce privește oportunitățile de finanțare.

Contextul pandemic a demonstrat faptul că IMM-urile nu numai că trebuie să devină mai puternice, ci trebuie să se adapteze la provocările de mâine, cum ar fi schimbările climatice și transformarea digitală. În sprijinul acestui demers, în primăvara anului 2020 Comisia Europeană a fundamentat o nouă strategie „Strategia axată pe IMM-uri pentru o Europă durabilă și digitală”, care își propune susţinerea IMM-urilor în vederea atingerii neutralităţii climatice, exploatării pe deplin a digitalizării și depășirea obstacolelor actuale generate de criza pandemică. IMM-urile au nevoie de susţinere UE pentru a folosi oportunităţile erei digitale, dat fiind faptul că la începutul anului, doar 17% din întreprinderile din UE erau prezente pe piaţa virtuală. Cum pandemia de COVID-19 a arătat clar că digitalizarea poate ajuta societățile să se adapteze la schimbările bruște şi le poate oferi avantaje nebănuite de dezvoltare şi noi faţete ale variantelor strategice de creştere, este clar că IMM-urile au nevoie de ajutor în procesul digitalizării. Spre exemplu, digitalizarea le poate oferi IMM-urilor oportunități importante de îmbunătățire a eficienței proceselor de producție și a capacităţii de inovare în materie de produse și modele de afaceri. Iar o comunitate înfloritoare a IMM-urilor care utilizează tehnologii și date digitale poate poziționa Europa ca lider mondial în era digitală.

Astfel că, noile măsuri avute în vedere de Comisiei includ atât o rețea de consilieri specializați în sustenabilitate pentru a ajuta IMM-urile să-și reducă impactul asupra mediului, cât și măsuri de dezvoltarea de centre de inovare digitală (PIN) pentru a ajuta IMM-urile să testeze noile tehnologii și să înțeleagă mai bine piețele. Categoric, instruirea accelerată în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și blockchain va ajuta IMM-urile să se pregătească pentru provocările de mâine. Un nou standard al UE „națiunile inițiale” va ajuta statele membre să împărtășească cele mai bune practici pentru a accelera creșterea IMM-urilor. Scopul final fiind ca Europa să devină cel mai atractiv loc din lume pentru a crea și a dezvolta un IMM tehnologic. Si pentru că vocea IMM-urilor este importantă, un reprezentant al IMM-urilor din UE va colabora cu părțile interesate reprezentative ale IMM-urilor pentru a identifica obstacolele și a găsi soluții și a le raporta Comisiei.

Sprijinirea IMM-urilor și a creșterii acestora va fi crucială pentru recuperarea economiilor statelor membre UE din impactul financiar al pandemiei. Potrivit credinţei grupului PPE, bunăstarea economiei depinde de bunăstarea IMM-urilor. De aceea, grupul PPE sprijină strategia Comisiei privind IMM-urile şi depune toate eforturile nu doar pentru a se asigura că IMM-urile supraviețuiesc, ci, mai ales, pentru ca acestea să prospere într-o lume în continuă schimbare, puternic zdruncinată de pandemia de COVID-19.

 

 

 

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top