Manoela Popescu
Președinția rotativă a UE, o instituție tot mai marginală și mai ingrată de la crearea funcției de președinte permanent al Consiliului European și de la ascensiunea în forță a zonei euro, rămâne totuși o onoare pentru statele comunitare care o exercită. Iar în contextul pandemiei de COVID-19, aceasta capătă o și mai mare importanță. In acest sens, să ne amintim rolul jucat de președinția Germaniei în deblocarea negocierilor bugetului multianual 2021-2027 și a pachetului de redresare a UE. Se cunoaște faptul că statele membre care dețin președinția Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite “trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni, fiecare stat membru, component al trio-ului, deținând președinția pentru șase luni. Trio-ul actual fiind format din Germania (iulie – decembrie 2020), Portugalia (ianuarie – iunie 2021) și Slovenia (iulie – decembrie 2021). Astfel că de la 1 ianuarie 2021, Portugalia a preluat de la Germania președinția rotativă a Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni (www.2021portugal.eu). Pe baza „Programului Trio of Presidencies”, președinții respectivi ai Consiliului Uniunii Europene își vor coordona activitățile în așa fel încât să asigure o acțiune politică comună și tranziții ușoare în această perioadă pandemică.
Președinția trio a Consiliului UE a fost înființată oficial în 2007/2008, când Germania, Portugalia și Slovenia au colaborat și ca trio. În mod informal, statele președinției Consiliului UE formaseră deja grupuri de trei membri din 1981 pentru a asigura cea mai bună continuitate posibilă în coordonarea activităților UE. Sistemul de conducere rotativă a fost introdus în Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.
Programul comun al trio-ului format din Germania, Portugalia și Slovenia, care expiră la sfârșitul anului 2021, are drept temă principală promovarea cooperării și a unității în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Aceasta include combaterea bolii, întărirea structurilor necesare pentru a răspunde eficient la astfel de crize în viitor și sprijinirea redresării comunității ca urmare a impactului consecințelor socio-economice ale crizei pandemice de COVID-19. In mod evident, cadrul financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2017 trebuie adaptat nevoilor și tuturor eforturilor de redresare ale UE. Țările componente ale trio-ului se angajează să mențină o Europă justă și socială, susținând în același timp interesele și valorile europene din întreaga lume, respectiv drepturile omului, egalitatea și responsabilitatea socială a întreprinderilor.
Un alt aspect important al programului celor trei se referă la digitalizarea Europei. Transformarea digitală a Europei va continua, respectând în același timp drepturile omului și protecția persoanelor. Digitalizarea va afecta în special domeniile educației, cercetării, finanțelor și sănătății.
În ceea ce privește migrația, trio-ul a inclus în programul său dezvoltarea de soluții durabile capabile să reziste crizelor. În același timp, va fi necesară consolidarea măsurilor împotriva imigrației ilegale și a traficului de persoane, precum și a combaterii cauzelor migrației.
În ceea ce privește economia, accentul este pus pe promovarea în continuare a unei piețe interne europene corecte. De asemenea, competitivitatea industrială a Uniunii trebuie consolidată, ținând seama în special de întreprinderile mici și mijlocii. La fel, uniunea economică și monetară va continua să fie aprofundată. Iar Acordul verde pentru Europa trebuie să fie susținut de investiții în toate regiunile, în vederea creării unei Europe verde și neutră din punct de vedere climatic.
De asemenea, trio-ul va depune eforturi pentru obținerea unui parteneriat global cu Regatul Unit care să fie corect și echitabil pentru toate statele membre, să fie în interesul cetățenilor (ec.europea.eu).
În ceea ce privește politica externă, trio-ul își propune promovarea valorilor europene în întreaga lume, continuarea procesului de extindere în Balcanii de Vest și consolidarea cooperării cu Africa. Politica europeană de apărare este, de asemenea, un punct important pe agenda celor trei (www.deutschland.de).
Iată de ce președinția Portugaliei, care este a doua din trio-ul format din președințiile germane, portugheze și slovene, va trebui să facă față multor provocări, cum ar fi consecințele gestionării pandemiei COVID-19, implementarea fără întârziere a cadrului financiar multianual 2021-2027, relațiile externe ale Uniunii, implementarea Acordului verde pentru Europa, organizarea Conferinței privind viitorul Europei și politica de migrație.
La 4 decembrie 2020, ministrul de stat și de externe portughez, Augusto Santos Silva, care și-a primit postul cu câteva săptămâni înainte de începerea pandemiei de COVID-19, a prezentat identitatea vizuală și logo-ul președinției Portugaliei la Consiliul UE. Logo-ul este inspirat de steagul Uniunii Europene și culorile sale, albastru și galben. Conform site-ului președinției portugheze, folosind elemente asociate cu istoria și geografia Portugaliei, precum și cu deschiderea acestei țări, logo-ul are forma unui soare și o cârmă care ghidează UE spre un viitor inovativ, sustenabil, pozitiv și uman, în acord cu valorile fondatorilor săi (www.2021portugal.eu). Motto-ul președinției portugheze este “Timpul de livrare: o recuperare corectă, ecologică și digitală”. Astfel că, Portugalia va pune în centrul președinției sale modelul social european, dând totodată un imbold agendei sociale în cadrul unui summit care va avea loc în orașul Porto în luna mai 2021. În cadrul summitului se va discuta despre stadiul implementării pilonului european al drepturilor sociale, lansat în 2017. Acest summit va fi împărțit în două momente cheie: o conferință la nivel înalt ce va fi organizată la data de 7 mai 2021, cu participare largă a instituțiilor europene, a statelor membre, a partenerilor sociali și a societății civile, urmată, la 8 mai 2021, de o întâlnirea informală a liderilor europeni. Scopul este de a da impuls politic realizării Pilonului european al drepturilor sociale în viața cetățenilor europeni, unde subiectele centrale vor fi ocuparea forței de muncă, calificările și protecția socială. Astfel, președinția va urmări consolidarea rezistenței Europei și a încrederii oamenilor în modelul social european, prin promovarea unei Uniuni bazate pe valorile comune ale solidarității, convergenței și coeziunii, valori susținute cu abnegație și dăruire de grupul PPE (www.2021portugal.eu).
Cu alte cuvinte, președinția portugheză dorește să abordeze provocările actuale în timp ce se pregătește pentru viitor. Astfel că, principalele cinci teme majore ale președinției Portugaliei sunt: o Europă rezistentă, care se bazează pe trei piloni: durabilitatea, inovația și bunăstarea populației; o Europă socială printr-un răspuns incluziv la actualele crize de sănătate și economice, precum și o apărare a modelului social european și păstrarea valorilor fundamentale ale Uniunii și a statului de drept; o Europă verde care, dincolo de Pactul Verde și de legislația europeană privind clima, trebuie să lucreze asupra hidrogenului verde, a noilor forme de energie, a conexiunilor, a transportului durabil, a economiei albastre și chiar a gestionării pădurilor și apelor; o Europă digitală care include industria datelor, o mai bună conectivitate și drepturi digitale; o Europă globală care trebuie să promoveze multilateralismul și să-și aprofundeze parteneriatele externe, în special cu Statele Unite după intrarea în funcție a administrației Biden, dar și cu India și Africa, în special prin reuniunile la nivel înalt ale UE-India și UE-Africa (www.iledefrance-europe.eu).
Într-un moment în care pandemia COVID-19 reprezintă un conglomerat de provocări dificile și semnificative pentru UE, președinția portugheză va face tot posibilul pentru ca aceste șase luni să marcheze începutul unui nou ciclu în Europa. Ca atare, una dintre principalele priorități ale președinției portugheze este punerea în aplicare a cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 și a instrumentului UE de redresare economică (Next Generation EU), care include o serie de instrumente financiare inovatoare pentru susținerea recesiunii în Europa, în special recuperarea și facilitatea de reziliență. Ceea ce înseamnă că aprobarea și executarea Planurilor Naționale de Recuperare și Reziliență vor reprezenta o altă prioritate a Portugaliei în cele șase luni în care va deține președinția UE. Cum reziliența UE depinde și de apărarea valorilor sale fundamentale, Portugalia va lucra pentru apărarea și consolidarea statului de drept, combaterea tuturor formelor de discriminare, promovarea pluralismului în mass-media și combaterea dezinformării.
Însă o temă centrală a Președinției Portugaliei va fi consolidarea modelului social european, astfel încât să transmită cetățenilor un sentiment de încredere. Scopul va fi să se asigure că dubla asumare a UE, de lider în acțiunile climatice și promovând o transformare digitală în serviciul oamenilor se realizează într-un mod incluziv, fără a lăsa pe nimeni în urmă, abordând în același timp dimensiunea socială a pandemiei de COVID-19.
De asemenea, președinția portugheză va sprijini crearea unei Uniuni Europene a Sănătății, care consolidează capacitatea de a răspunde la crizele de sănătate publică și de a produce și distribui vaccinuri sigure, în Europa și nu numai. Portugalia se va asigura că procesul de vaccinare împotriva COVID-19 are loc simultan în toate statele membre și că vaccinul este un bun universal, atât public, cât și gratuit.
În domeniul acțiunii externe, președinția portugheză va investi în consolidarea multilateralismului și afirmarea Uniunii Europene ca un actor global, al cărui leadership este necesar în toate domeniile și subiectele agendei internaționale. Președinția Portugaliei va acorda, de asemenea, o atenție deosebită țărilor vecine, relațiilor Uniunii Europene cu Africa și, de asemenea, cu America Latină. O altă prioritate vor fi relațiile transatlantice și o agendă reînnoită cu noua administrație americană.
În cele din urmă, Portugalia va fi prima președinție rotativă care se va ocupa de plecarea definitivă a Regatului Unit de pe piața internă și uniunea vamală a UE. Cu un acord provizoriu în vigoare cu privire la viitoarea relație dintre cele două părți, președinția portugheză va lucra pentru a obține aprobarea definitivă a Parlamentului European și apoi punerea sa în aplicare, astfel încât Regatul Unit și Uniunea Europeană să poată consolida un parteneriat puternic, în plan economic, geopolitic și de securitate (www.2021portugal.eu).
Dar care sunt avantajele unei președinții trio? Ideea s-a născut în 2007, înainte de Tratatul de la Lisabona. Președințiile bianuale sunt importante, iar trio-ul asigură o mai mare profunzime și viziune în planificarea politică. Asta înseamnă că viitorul va arăta faptul că o cooperarea dintre Berlin și Lisabona a jucat un rol important în răspunsul Europei la criza pandemică de COVID-19. Relația dintre cele două țări este specială, depășind cu mult UE și președinția trio a Consiliului UE. Această relație fiind bazată pe valori comune, precum și pe o viziune comună asupra lumii. Ministrul de stat și de externe portughez, Augusto Santos Silva consideră că Portugalia și Germania sunt parteneri importanți comerciali și de investiții. Companiile germane din Portugalia apreciază resursele și know-how-ul portughez, de aceea Portugalia va fi partenerul târgului de la Hanovra în 2022. În plus, Germania are un interes deosebit pentru limba și cultura portugheză: în 2021, Portugalia va fi țara gazdă a târgului de carte de la Leipzig (www.deutschland.de).
Pentru Germania, care a preluat la 1 iulie 2020 președinția Consiliului timp de șase luni, aceasta a fost o oportunitate de a consolida în continuare Europa și de a evidenția teme importante. Eforturile comune de depășire a crizei au stat inevitabil în centrul președinției Consiliului Uniunii Europene. Pentru cancelarul german, Angela Merkel, a fost clar că „Europa poate ieși din această criză mai puternică decât a intrat”, dar, așa cum a susținut încă de la începutul crizei pandemice grupul PPE, doar prin intermediul coeziunii și solidarități europene. Însă, pe lângă abordarea impactului pandemiei, Germania a vrut să evidențieze în timpul președinției UE temele generale pentru viitorul UE. Cu atât mai mult cu cât acestea sunt strâns legate de pandemie: protecția climei și economia durabilă, digitalizarea și rolul Europei în lume. De altfel, prioritățile Germaniei la președinția UE, care au fost determinate de motto-ul său: “Împreună pentru redresarea Europei“, s-au axat pe șase domenii principale: depășirea, pe termen lung, a consecințelor crizei provocate de COVID-19, precum și redresarea economică și socială; o Europă mai puternică și mai inovatoare; o Europă echitabilă; o Europă durabilă; o Europă a securității și a valorilor comune; o Europă puternică în lume (www.consilium.europa.eu).
In timpul președinției Germaniei, premierul german și aliații săi din Consiliu, în special președintele francez Emmanuel Macron, au făcut presiuni pentru acțiuni fără precedent, care ar permite UE să împrumute bani în mod colectiv pentru prima dată în vederea ajutorării celor mai afectați și pentru a asigura o revigorare puternică a Europei post-COVID-19. Apoi, au apărut blocajele în legătură cu condiționalitatea bugetului multianual al UE (CFM 2021-2027) de respectarea statului de drept. Mecanismul de condiționalitate reprezentând, potrivit președintelui grupului PPE, Manfred Weber, o bază solidă pentru apărarea statului de drept în UE (www.eppgroup.eu). Acordul la care s-a ajuns la summitul european din 10-11 decembrie 2020 privind reglementarea de condiționalitate contestată a UE privind statul de drept a pus capăt blocadei maghiare-poloneze a acordului istoric al UE de 1,8 mii de miliarde de EUR, care înseamnă în primul rând solidaritate europeană pentru Manfred Weber, președintele grupului PPE (www.eppgroup.eu). Astfel, potrivit lui Nicolai von Ondarza de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, Angela Merkel a reușit să obțină victoria. De altfel, președintele grupului PPE, Manfred Weber, considera faptul că legarea banilor de mecanismul asigurării statutului de drept reprezintă o realizare istorică pentru UE (www.eppgroup.eu). Cancelarul german a putut pleca știind că unele dintre cele mai presante provocări cu care s-a confruntat vreodată Europa au fost întâmpinate frontal în timpul președinției sale finale. Acordul nu a fost doar un cadou de Crăciun pentru guvernele (în cea mai mare parte sud-europene) care așteptau cu disperare accesul rapid la fondurile de recuperare economică a UE, ci și pentru președinția germană a Consiliului UE și pentru însăși cancelarul Angela Merkel, deoarece, potrivit cancelarului german „cel mai important obiectiv al președinției germane a fost obținerea unui acord cu privire la fondul de redresare și CFM (www.euronews.com).
Categoric cele trei state care asigură președinția UE sunt de acord că principala provocare a trio-ului este pandemia cu care se confruntă întreaga lume precum și consecințele sociale și economice ale acesteia. Cu privire la gestionarea efectelor provocate de criza COVID-19, cele trei state își asumă să urmeze cele cinci direcții de acțiune identificate în declarația comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului (prin controale temporare la frontiere și combaterea dezinformării); furnizarea de echipamente medicale (prin sporirea capacității de testare a statelor membre); promovarea cercetării (prin alocare de fonduri sau schimburi de informații și experiență); combaterea consecințelor socio-economice (prin condiții de finanțare avantajoase în toate țările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie); sprijinul acordat cetățenilor blocați în țări terțe, precum și în programul pe 18 luni al trio-ului (data.consilium.europa.eu).
