Vicepreședintele PNL, istoricul Vlad Nistor vorbește la „Puterea Știrilor” despre a fost posibilă Marea Unire și ce înseamnă acest eveniment istoric pentru România.
Azi, 1 decembrie 2018, sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, și anume, în cuvintele istoricului Vlad Nistor, „momentul de apogeu al adunării tuturor teritoriilor locuite de români și a celei mai părți a românilor între granițele aceluiași stat național”.
O suită de conjuncturi favorabile la sfârșitul Primului Război Mondial, deși condițiile erau dificile din punct de vedere economic, dar și pragmatismul unor politicieni care „au înțeles diferit clipa,” punând mai presus de toate interesul național, au permis unirea tuturor teritoriilor.
Concret: istoricul vorbește despre însemnătatea aparte a Marii Uniri, în contextul în care teritoriile românești ce aveau să se unească se situau de o parte sau de alta a celor două alianțe combatante: Antanta și Puterile Centrale.
„România a beneficiat de un moment senzațional, de un moment unic la care clasa politică românească nu s-ar fi așteptat în niciun fel că s-ar fi putut întâmpla să fie posibil, cu numai 4 ani înainte, atunci când în august 1914, la început Europa, și apoi întreaga lume, intrau în cea mai mare conflagrație pe care care omenirea o cunoscuse până atunci. Românii nu se așteptau din simplul motiv că o parte a teritoriilor sale naționale – Basarabia – se aflau sub autoritatea imperiului Țarist, care făcea parte din blocul Antantei, iar o altă parte a teritoriului național – Transilvania, Banat, Crișana, Maramureșul și Bucovina – se aflau sub autoritatea Austro-Ungariei, un combatant în cealaltă tabără, în tabăra puterilor Centrale. Deci cu oricare din celelalte grupuri, alianțe politico-militare, s-ar fi asociat, România nu putea spera la reîntregirea totală a pământului strămoșesc. Numai un senzațional accident istoric, o așezare specială a aștrilor și o clasă politică cât se poate de conștientă și coerentă au făcut posibil ca, la sfârșitul anului, la 1 Decembrie 1918, toate aceste teritorii să revină la patria-mamă. Or, noi astăzi asta aniversăm: 100 de ani de la încheierea procesului de unificare statală a României,” a precizat Vlad Nistor.
Astfel, ce s-a întâmplat de a transformat improbabilul în posibil, subliniază vicepreședintele PNL, a fost scurta guvernare a conservatorului Alexandru Marghiloman, care a creat împrejurările politice favorabile pentru unirea României cu Basarabia.
„Pentru că atunci așa s-a întâmplat, atunci, pentru o scurtă perioadă de vreme, din motive de maxim pragmatism politic, guvernul României se afla sub autoritatea unui conservator, Alexandru Marghiloman. De ce: pentru că, după bătăliile victorioase, singurele de altfel, ale Antantei din anul 1917, de la Mărăști, Mărășești si Oituz, România era istovită și a fost obligată la semnarea unui tratat de pace separat cu Germania, așa-numita pace de la Buftea-București. Acest tratat nu putea fi semnat de către un antantofil convins, Ionel Brătianu, de cel care condusese România și în momentul intrării în război împotriva Puterilor Centrale, ci de către un alt om politic, de o altă orientare politică decât liberalul Ionel Brătianu, și anume conservatorul Alexandru Marghiloman, care de la început avusese o opțiune să-i spunem în favoarea Puterilor Centrale, numai că această soluție n-o făcuse din trădare de țară așa cum ar putea înțelege unii, nu, deloc, ci pentru că unii dintre oamenii politici ai acelui moment considerau că Basarabia este la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă pentru România, decât Transilvania și Bucovina. A fost un joc foarte bizar în care acești oameni politici, toți cu interesul național deasupra intereselor personale și de grup au înțeles diferit clipa. În februarie 1918 revenirea Basarabiei este acceptată de guvernul conservator de atunci și de către regele Ferdinand, întregitorul României,” a explicat Vlad Nistor.
În privința preocupării din prezent, și anume dacă am putea vorbi pe termen mediu de reunirea Basarabiei cu țara-mamă, liberalul a declarat că răspunsul e cât se poate de simplu: ca Moldova să dorească acest lucru, așa cum a cerut la momentul 1918, când a decis „revenirea la patrie.”
Totodată, a clarificat Vlad Nistor, în momentul de față, intervin și alți factori, deși, în principiu, România ar putea avea o foarte mare influență și contribuție la reunirea cu Republica Moldova.
Mai mult, România poate influența foarte mult „felul în care evoluează lucrurile acolo,” și anume „prin implicarea cu adevărat pragmatică, de natură economică.”
În ultimă instanță, crede politicianul, deși România a avut deja „ o contribuție importantă” din punct de vedere educațional și cultural – elitele politice de la Chișinău au studiat preponderent în România – mai important în prezent este felul în care statul și întreprinzătorii români „reușesc să atragă Republica Moldova alături de România în interiorul UE.”
„Soluția oficială, și cred cea mai pragmatică pe care România o are azi este aceea că România se poate reuni cu Basarabia în interiorul Uniunii Europene ca țări membre ale acestei construcții suprastatale de care sper cu toată sinceritatea că e legat viitorul nostru comun. Când se va întâmpla asta depinde de foarte multe lucruri, de echilibrele geo-politice din zonă, de influența României, și, de ce nu, chiar a UE și NATO, de interesele și de gradul de agresivitate sau de relaxare a Federației Ruse, de felul în care în Basarabia evoluează lucrurile, pentru că nu cred că în România există partide politice sau personalități politice sau cetăteți conștienți care să nu-și dorească reunirea Basarabiei cu România. Problema e acolo și numai acolo, e la Chișinău și Moldova,” a conchis istoricul.
Sursa: PSnews.ro
