Manoela Popescu
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 15 septembrie 2021, a prezentat la Parlamentul European discursul anual privind starea Uniunii. Discursul a fost urmat de o dezbatere în plen cu privire la situația politică a Uniunii Europene. Cu această ocazie, purtătorii de cuvânt ai grupului PPE pentru întreprinderile mici și mijlocii, Henna Virkkunen și Jens Gieseke, au prezentat așteptările cetățenilor UE de la Comisia Europeană. În acest context, cei doi purtători de cuvânt ai grupului PPE au subliniat faptul că „am ales să ne unim forțele pentru a trece împreună prin cea mai profundă criză economică globală din ultimele decenii prin intermediul Next Generation EU”, dar că întreprinderile familiale și alte microîntreprinderi nu sunt echipate să facă față acestei crize singure (www.eppgroup.eu). Deși întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) au fost foarte afectate de pandemia de COVID-19, totuși, acestea joacă un rol fundamental în redresare socio-economică a UE. În același timp, se așteaptă ca pachetul UE de redresare economică să contribuie mult la sprijinirea IMM-urilor pentru a deveni mai puternice și mai competitive. Cu toate acestea, este esențial ca guvernele statelor membre UE să pună acest pachet acum în aplicare și foarte rapid. Grupul PPE este convins că nu este doar o problemă de supraviețuire pentru multe IMM-urile europene, ci este, de asemenea, o problemă de promovare a spiritului antreprenorial și a inovației în epoca post-COVID-19.
Potrivit grupului PPE, creșterea în Europa depinde literalmente de cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Acestea reprezintă un uimitor procent de 99,8% din totalul companiilor europene. De aceea, grupul PPE crede cu tărie că este esențială protejarea IMM-urilor de către Comisia Europeană. În acest sens, grupul PPE a solicitat de multă vreme numirea imediată a unui reprezentant al IMM-urilor cu normă întreagă în rândurile sale, cunoscut în mod obișnuit ca trimis al IMM-urilor. Cu toate acestea, numirea în sine nu este suficientă. Trimisul IMM-urilor trebuie, de asemenea, să fie plasat în cabinetul președintelui Comisiei și echipat cu competențe orizontale adecvate pentru a se asigura că poate exercita un rol semnificativ în procesul legislativ (www.eppgroup.eu).
Pe de altă parte, Comisia trebuie să garanteze că IMM-urile sunt protejate de crearea unor sarcini de reglementare suplimentare. Iar primul pas pentru a realiza acest lucru este implementarea concretă a principiului „one in, one out”. Cum IMM-urile au nevoie de legislație care să le încurajeze să se dezvolte, Comisia ar trebui să se asigure că legislația nu le împiedică dezvoltare prin reglementări inutile. Mai mult decât atât, credința grupului PPE este că avem nevoie de un angajament proactiv pe termen lung din partea tuturor părților interesate implicate, pentru a scuti în mod eficient IMM-urile de numeroasele sarcini de reglementare existente (www.eppgroup.eu).
De asemenea, grupul PPE subliniază faptul că o piață care funcționează liber, împreună cu standarde sociale și de mediu solide, constituie coloana vertebrală a creșterii economice a UE. Odată cu digitalizarea în continuă creștere și inovațiile constante, Comisia trebuie să se asigure că legislația învechită sau suprareglementarea nu va împiedica creșterea economică, mai ales a IMM-urilor. Ca atare, Comisia trebuie să fie proactivă în asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii, vechi și noi, pentru a menține piețele deschise și a garanta concurența loială, în special în sectorul digital.
Evident este faptul că avantajele unei piețe unice care funcționează pe deplin pentru capital ar fi enorme. Companiile și în special întreprinderile mici ar avea acces mai larg la capital pe care l-ar putea folosi pentru a investi, angaja și extinde, în timp ce investitorii și cei care economisesc s-ar putea bucura de mai multe oportunități.
Se știe că Uniunea Europeană a adoptat, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de COVID-19, o serie de măsuri pentru a reduce cât mai mult posibil impactul socio-economic asupra întreprinderilor, sprijinind relansarea activităților lor. Sistemele create ca răspuns la criză au fost Fondul european de garantare, instrumentul SURE, Next Generation EU. Acesta din urmă consolidează, de asemenea, mai multe programe și fonduri europene, oferindu-le și fonduri suplimentare: Programul InvestEU, Orizont Europa, Fondul de tranziție, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală etc..
Next Generation EU alocă 6,1 miliarde de EUR Programul InvestEU. Se cunoaște faptul că, programul InvestEU oferă finanțare pe termen lung pentru companiile aflate în faza de redresare și sprijină politicile de redresare ale UE. Domeniile sprijinite prin acest program sunt: infrastructură durabilă; cercetare, inovare și digitalizare; investiții și abilități sociale; întreprinderi mici și mijlocii. În mod normal, acest program oferă sprijin capital IMM-urilor care nu se aflau în dificultate la sfârșitul anului 2019, dar care se confruntă acum cu probleme de solvabilitate din cauza crizei pandemice. Finanțarea prin acest program poate fi asigurată direct de Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sau băncile naționale de dezvoltare sau de către intermediari financiari sau structuri specializate.
Referitor la programul Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, acesta va primi 5,4 miliarde de EUR prin Next Generation EU pentru a stimula redresarea economică a UE. În timp ce, Fondul de tranziție, destinat pentru a ajuta statele membre să accelereze tranziția către neutralitatea climei și să evite agravarea inegalităților regionale, este consolidat prin Next Generation EU cu 10 miliarde de EUR. Concret, Fondul de tranziție finanțează diversificarea și modernizarea economiei locale prin atenuarea repercusiunilor negative asupra ocupării forței de muncă, sprijinind investițiile în domenii precum: conectivitate digitală, tehnologii de energie curată, reducerea emisiilor, reabilitarea siturilor industriale, recalificarea lucrătorilor și asistență tehnică.
De asemenea, Next Generation EU intenționează să consolideze Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală cu 15 miliarde EUR pentru a ajuta zonele rurale să facă schimbările structurale necesare. Companiile pot consulta site-ul web al Rețelei rurale specifice fiecărui stat membru UE pentru a afla despre programele și ajutoarele de care pot beneficia în cadrul dezvoltării rurale.
În vederea identificării lecțiilor învățate și a implicațiilor pentru politica viitoare UE și asistarea guvernelor statelor membre UE în construirea politicilor bazate pe dovezi pentru a sprijini recuperarea și reziliența IMM-urilor, Comisia a dispus măsuri socio-economice astfel încât IMM-urile să fie susținute, iar politicile de antreprenoriat să fie puse în aplicare pe toată perioada crizei pandemice de COVID-19.
Astfel în aprilie 2020, Consiliul European a aprobat crearea unui Fond paneuropean de garantare, administrat de Grupul Băncii Europene de Investiții, ca parte a răspunsului general al UE la pandemia de COVID-19. Acesta are la dispoziție un buget de 25 de miliarde de EUR pentru a ajuta companiile să depășească consecințele pandemiei, să angajeze forță de muncă și să se dezvolte. Acesta reprezintă un fond care are drept scop sprijinirea întreprinderilor din statele membre ale UE și, în primul rând, a IMM-urilor. Astfel, cel puțin 65% din finanțare va fi acordată IMM-urilor, în timp ce 28% din împrumuturi și garanții vor fi acordate întreprinderilor cu 250 sau mai mulți angajați. De asemenea, 7% din fonduri vor fi alocate sprijinirii IMM-urilor și companiilor mijlocii sub formă de contribuții de capital de risc și de capital de creștere sau împrumuturi de investiții inițiale. Fond paneuropean de garantare va finanța afacerile care erau sănătoase înainte de declanșarea pandemiei și care sunt viabile pe termen lung, deși în prezent acestea luptă să supraviețuiască din cauza pandemiei. Companiile pot accesa finanțarea din cadrul Fondului european de garantare direct de la o bancă locală sau de la orice altă instituție financiară participantă din țara lor. În acest sens, pe site-ul Băncii Europene de Investiții este depusă lista instituțiilor bancare și financiare la care companiile își pot depune cererile.
De asemenea, instrumentul SURE, destinat a proteja locurile de muncă și a menține oamenii pe piața muncii, a început să funcționeze în 2020, atunci când Comisia a împrumutat o sumă de până la 100 miliarde de EUR (ec.europa.eu).
Next Generation EU, se cunoaște, reprezintă un instrument temporar de stimulare aprobat de statele membre UE pe 23 aprilie 2020. Acest plan european de redresare este destinat să repare daunele economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19 și, în același timp, să construiască o Europă mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai potrivită actualelor și viitoarelor provocări. Avantajul acestui instrument este că Next Generation EU va fi finanțată prin împrumuturi de către UE pe piețele de capital la rate mult mai favorabile decât cele de care beneficiază fiecare stat membru în mod independent. Astfel, sumele care vor fi strânse ar putea ajunge la aproximativ 800 de miliarde de EUR până la sfârșitul anului 2026, din care 421,1 miliarde de EUR vor fi disponibile în principal sub formă de subvenții și 385,8 miliarde de EUR sub formă de împrumuturi. Rambursarea împrumuturilor va fi repartizată până în 2058 (www.entreprises.cci-paris-idf.fr).
Instrumentul cheie al Planului de redresare al UE este Facilitatea de recuperare și reziliență (FRR), care a intrat în vigoare pe 19 februarie 2021. Acest instrument oferă subvenții și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile întreprinse de statele membre. Subvențiile se acordă până la 31 decembrie 2022, iar împrumuturile pot fi acordate până la 31 decembrie 2024. Această asistență financiară poate fi combinată cu alt sprijin oferit în cadrul altor fonduri și programe înființate în acest sens. Însă, plata ajutorului este condiționată de elaborarea de către statele membre a planurilor naționale care definesc un set coerent de reforme și proiecte de investiții publice. Comisia precizând faptul că, pentru a beneficia de sprijinul facilității, aceste reforme și investiții ar trebui puse în aplicare până în 2026 (ec.europa.eu).
Spre exemplu, Planul național de redresare și reziliență al Franței, aprobat la 13 iulie 2021 de către Consiliul Uniunii Europene, necesită o sumă totală de 40,9 miliarde de EUR sub formă de subvenții în cadrul FRR. Referitor la întreprinderi, Franța dorește ca FRR să finanțeze investițiile și reformele care să permită să asigure tranziția ecologică, în special în dezvoltarea hidrogenului fără carbon și renovarea energetică a clădirilor, precum și pentru a sprijini tranziția digitală. Prefinanțare alocată în temeiul FRR va fi utilizată pentru investiții care vizează: măsuri de sprijin pentru menținerea ocupării forței de muncă, inclusiv scheme de șomaj parțial și sprijin pentru lucrătorii independenți; promovarea creării de locuri de muncă și măsuri pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; sprijinirea sistemelor de îngrijire a sănătății; asigură fond de rulment și ajutor pentru investiții întreprinderilor mici și mijlocii. Evident, acest sprijin va fi disponibil în toate sectoarele economice, inclusiv turismul și cultura, de altfel, sectoare care sunt foarte afectate de criza pandemică. Pentru companii, fondurile vor fi puse la dispoziție prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) (investiți în cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, promovarea dezvoltării tehnologiilor informației și comunicațiilor, sprijiniți tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon) și prin Fondul Social European (FSE) destinat în special îmbunătățirii oportunităților de angajare (www.entreprises.cci-paris-idf.fr).
Însă, pentru a se asigura că toate aceste investiții vor avea și rezultatul scontat, obiectivul Comisiei Europene pentru anii următori ar trebui să fie acela de a finaliza inițiativa uniunii piețelor de capital, care a fost înființată în 2014. Deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital, până acum acestea au fost foarte lente. Grupul PPE consideră că, dacă dorește ca piețele financiare să se bucure și de avantajele pieței unice, atunci Comisia UE trebuie să-și asume rolul de a lăsa piața unică să-și atingă potențialul maxim. Aceasta deoarece, de mai multe decenii, piața unică și moneda euro au fost o sursă de prosperitate și stabilitate pentru Europa. Însă, cu toate acestea, există încă obstacole semnificative care afectează circulația mărfurilor, a capitalului, a serviciilor și a persoanelor. Cum piața unică nu este încă completă, Comisia Europeană trebuie să urmărească eliminarea barierelor care împiedică piața unică să își atingă potențialul maxim. Unele dintre aceste obstacole includ state membre UE care impun obstacole birocratice persoanelor care caută un loc de muncă în alte țări. Alte obstacole includ legislația învechită care împiedică economia digitală, inoperabilitatea rețelelor de energie și comunicații și lipsa legăturilor în infrastructura de transport transfrontalieră. Întrucât economiile Europei încep să-și revină din cauza pandemiei de COVID-19, reducerea barierelor și asigurarea funcționării pieței unice este esențială pentru dezvoltarea viitoare a Europei. În acest sens, grupul PPE cere să se dărâme porțile, astfel capitalul să curgă liber. În intervenția celor doi purtători de cuvânt ai grupului PPE se subliniază faptul că, în timp ce libera circulație a capitalurilor este una dintre cele patru libertăți fundamentale ale pieței unice prevăzute în tratatele UE, există încă obstacole care restricționează libera circulație a capitalurilor. În ciuda eforturilor Comisiei Europene, piețele europene de capital rămân fragmentate, iar piața unică de capital este încă incompletă.
De asemenea, grupul PPE aduce în prim-plan și rolul economiei circulare, care va crește semnificativ în anii următori, odată cu criza climatică. Conform grupului PPE, UE trebuie să înțeleagă și să-și recunoască potențialul de a fi un pionier în acest domeniu și de a fi în măsură să deschidă calea către o economie circulară globală.
Concluzionând, deși guvernele au acționat rapid pentru a pune în aplicare un sprijin ambițios pentru IMM-uri și antreprenori, la un an și jumătate de la declanșarea pandemiei, acestea se confruntă cu o dilemă complexă conform căreia sprijinul de urgență pentru lichidități rămâne esențial, dar în același timp nu este durabil pe termen lung și poate avea potențial efecte negative care trebuie abordate pentru a sprijini redresarea.
Ce se poate face? În primul rând, guvernele trebuie să continue măsurile de sprijin pentru a evita o criză de lichiditate în rândul IMM-urilor, reducând în același timp efectele secundare negative. În al doilea rând, statele membre UE trebuie să se asigure că eliminarea treptată a acestui sprijin de urgență nu creează o criză de solvabilitate a IMM-urilor și, în al treilea rând, trebuie să introducă politici eficiente care să favorizeze recuperarea IMM-urilor.
