Manoela Popescu
Consolidarea rezilienței democratice în fața viitoarelor crize devine o prioritate pentru redresarea economiei mondiale, nu doar a celei europene. Se cunoaște faptul că pandemia de COVID-19 a făcut ravagii în viața noastră cu consecințe de anvergură pentru spațiul democratic și pluralism, egalitatea socio-economică și echilibrele geopolitice. În momente de criză, când se instaurează haosul și vechile paradigme dispar, este cu atât mai important să protejăm și să promovăm democrația. Aceasta deoarece criza pandemică fără precedent a creat provocări sociale, politice și juridice majore la nivel global. Întrucât statele din întreaga lume adoptă măsuri urgente pentru a le aborda, este esențial să continue să respecte statul de drept, să protejeze și să respecte standardele internaționale și principiile fundamentale de legalitate, precum și dreptul de acces la justiție, căi de atac și proces. În acest sens, secretarul general al ONU a cerut guvernelor să fie deschise și transparente, receptive și responsabile în răspunsul lor la COVID-19 și să se asigure că toate măsurile de urgență sunt legale, proporționale, necesare și nediscriminatorii. „Cea mai bună acțiune este aceea care, într-un mod proporțional, abordează amenințările imediate, protejând în același timp drepturile omului și statul de drept” (www.un.org).
Într-o notă informativă, secretarul general ONU afirmă că statele trebuie să respecte și să protejeze, printre alte drepturi, mai ales libertatea de exprimare și de presă, libertatea de informare, libertatea de asociere și de întrunire. Ca atare, preocupările din multe țări, în contextul pandemiei de COVID-19, includ: măsuri pentru a controla fluxul de informații și reprimarea libertății de exprimare și a libertății presei într-un context de reducere a spațiului civic; arestări, rețineri, urmăriri penale sau persecuții ale oponenților politici, jurnaliștilor, medicilor și profesioniștilor din domeniul medical, activiștilor și altor persoane pentru că ar fi difuzat „informații false”; poliție agresivă online și supraveghere web sporită; amânarea alegerilor, care în unele cazuri ridică serioase probleme constituționale și poate duce la creșterea tensiunilor.
De asemenea, criza pandemică a ridicat întrebarea despre cum trebuie să fie combătută cel mai bine vorbirea dăunătoare, protejând în același timp libertatea de exprimare. Eforturile masive pentru eliminarea dezinformării pot duce la cenzură deliberată sau neintenționată, care subminează încrederea cetățenilor în statul de drept. Astfel că, în acest context, cel mai eficient răspuns sunt informațiile corecte, clare și bazate pe dovezi din surse în care oamenii au încredere. Ca atare, în întreaga lume, organizațiile societății civile au răspuns la solicitarea ONU de acțiune pentru a aborda și contracara gama largă de moduri în care criza COVID-19 poate submina democrația și crește sărăcia (www.un.org). Astfel, organizațiile societății civile au acționat prin dezvoltarea educației în materie de securitate digitală și media pentru a face față riscului ștergerii, interferenței și închiderii spațiului civic, dar și prin combaterea dezinformării și a discursurilor de ură, care au proliferat în timpul crizei pandemice. În același timp, prin acțiunile întreprinse, organizațiile societății civile au contribuit la evidențierea provocărilor inegalității și a prestării slabe a serviciilor, agravată de criză, cu un accent deosebit pe nevoile și drepturile femeilor, tinerilor, minorităților și altor populații marginalizate, pentru a ajuta guvernele să fie răspunzătoare pentru toate aceste grupuri, mai ales, în timpul pandemiei.
Valorile libertății, respectarea drepturilor omului și principiul organizării alegerilor periodice și autentice prin vot universal sunt elemente esențiale ale democrației. La rândul său, democrația oferă mediul natural pentru protecția și realizarea efectivă a drepturilor omului. Aceste valori sunt conținute în Declarația universală a drepturilor omului și dezvoltate în continuare în Pactul internațional privind drepturile civile și politice, care consacră o serie de drepturi politice și libertăți civile care stau la baza democrațiilor semnificative (www.un.org).
În prezent, suntem de acord cu faptul că noul context în care se mișcă democrațiile este dat de globalizare și revoluția digitală și, în această realitate, democrațiile trebuie să fie refondate. Politicienii și societatea civilă trebuie să reflecte la această realitate și să acționeze în acest cadru, evaluând toate consecințele acestei noi paradigme. În aceste circumstanțe, gupul PPE are o abordare realistă bazată pe valori solide și centrată pe persoana în sensul acțiunii politice, care îi conferă cea mai bună poziție pentru a găsi soluții echilibrate și durabile. Potrivit grupului PPE, o societate civilă vibrantă joacă un rol vital într-o democrație matură, iar o societate civilă activă angajată să construiască binele comun există doar dacă cetățenii au niveluri consistente și solide de educație și obiceiuri de participare civică. Ca atare, grupul PPE subliniază faptul că, în context pandemic, o clasă de mijloc mai puternică și dezvoltarea unui spirit antreprenorial ar trebui să fie o prioritate a UE.
Conform grupului PPE, nu trebuie uitat faptul că, deși democrația este un regim care datorează cel mai puțin fondatorilor săi, aceasta trebuie să fie cucerită, întărită sau slăbită zilnic, în funcție, printre altele, de modul în care se exercită puterea, de modul în care diferite puteri reușesc să mențină independența una de cealaltă, calitatea și libertatea informației etc. Așa cum susține grupul PPE, totul depinde de noi. Cum la originea democrației, problema nu este populismul, naționalismul, China sau Rusia, acestea fiind doar consecințe, grupul PPE susține că vulnerabilitatea noastră față de aceste amenințări este o consecință a slăbiciunilor noastre, a eșecului nostru de a ne adapta la această nouă paradigmă digitală și a diferitelor greșeli politice comise în trecut.
De aceea, grupul PPE consideră că nu este întâmplător faptul că tocmai de Ziua internațională a democrației, sărbătorită pe 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene a prezentatr starea UE și că acest diagnostic al statului Uniunii nu ar trebui să fie un motiv pentru a fi pesimist. Dimpotriva, înfruntarea realității așa cum este ea, ar trebui să ne permită să abordăm problemele într-un mod mai eficient. În vremurile în care trăim, toate formele de mediere sunt provocate și puse la încercare de către grupuri și indivizi care cred că într-o eră digitală nu mai este necesară intermedierea. Rețelele sociale, de exemplu, reprezintă o puternică amenințare la adresa informațiilor credibile, iar exercițiile de autoreglare s-au dovedit deja că nu funcționează. Din acest motiv, grupul PPE subliniază că este crucial să se dezvolte un mediu legal și instituțional de protecție și, de asemenea, un cadru financiar care să promoveze jurnalismul independent (www.eppgroup.eu).
Mai mult decât atât, importanța democrației în relansarea și reziliența statelor membre este susținută de legarea instrumentului de redresare al Comisiei, Next Generation EU, de statul de drept. Se știe faptul că planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei nu au fost încă aprobate de Comisia Europeană pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările sale privind statul de drept, potrivit anunțului făcut de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, vineri, 10 septembrie 2021. Deși Comisia își dorește să facă progrese în sensul aprobării celor două planuri naționale, conform declarației comisarului european (la o conferinţă de presă), după o întâlnire a miniştrilor de finanţe din zona euro de la Brdo, nu este încă posibil dat fiind faptul că Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie. Ungaria și Polonia fiind vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană (ec.europa.eu).
Se cunoaște faptul că legătura dintre democrație și drepturile omului este surprinsă în articolul 21 alineatul (3) din Declarația universală a drepturilor omului, care prevede: „Voința poporului va sta la baza autorității guvernului; această voință se exprimă în alegeri periodice și autentice, care vor avea loc prin vot universal și egal și se vor desfășura prin vot secret sau prin proceduri echivalente de vot liber”. Drepturile consacrate în Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale și instrumentele ulterioare privind drepturile omului care acoperă drepturile grupului (de exemplu, popoarele indigene, minoritățile, persoanele cu dizabilități) sunt la fel de esențiale pentru democrație, deoarece asigură o distribuție echitabilă a bogăției, precum și egalitate și echitate în ceea ce privește accesul la drepturile civile și politice (www.un.org).
Din această perspectivă, potrivit grupului PPE, unul dintre principalele atacuri împotriva democrației a fost reprezentarea, respectiv atacul asupra sistemului parlamentar. Este evident că este urgentă necesitatea restabilirii identificării alegătorilor cu aleșii. Fără această identificare, fără recunoașterea de către cetățeni a legitimității reprezentării politice, regimul democratic nu funcționează. În acest sens, grupul PPE consideră necesar să se analizeze dacă condițiile existente – cadrul instituțional, legea electorală și metodele de comunicare – sunt adecvate sau ar trebui revizuite. Aceasta este o reflecție care trebuie făcută fără prejudecăți. De aceea, în cadrul grupului PPE această dezbatere a început deja și va continua, deoarece grupul PPE susține faptul că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze zilnic legătura cu europenii. Iar una dintre cele mai bune modalități de a face acest lucru este de a aduce soluții concrete la ceea ce oamenii au nevoie. Cum europenii acceptă cu ușurință intervenția UE atunci când statele membre se confruntă cu provocări și amenințări comune, se poate cosidera credința că doar soluțiile comune sunt eficiente (www.eppgroup.eu).
Acesta este motivul pentru care este atât de important, potrivit grupului PPE, de exemplu, reformarea guvernanței Schengen – pentru a garanta uniformitatea criteriilor în cele 27 de țări membre ale UE. Astfel, spre exemplu, statele ar trebui să poată aplica restricții ori de câte ori este justificat, dar numai în conformitate cu standarde comune și care nu sunt concepute de la caz la caz, ceea ce ar consolida legitimitatea. Un exemplu similar ar putea fi dat cu privire la criza sănătății, unde indicatorii de sănătate comuni celor 27 ar consolida încrederea europenilor și legitimitatea UE și credibilitatea instituțiilor și liderilor europeni.
Conform grupului PPE, mai presus de toate este nevoie de un anumit timp și spațiu pentru a ne opri și a gândi care ne poate permite să decidem și să acționăm. Dar este și o oportunitate de a ne reconecta cu europenii. În acest scop, comunicarea trebuie să fie perfectă; trebuie să ne bazăm pe voința tuturor actorilor implicați și ar trebui să evităm să rămânem blocați în discuțiile birocratice (www.eppgroup.eu).
Ziua internațională a democrației este sărbătorită pe 15 septembrie 2021. Democrația este regimul politic în care oamenii sunt suverani. Conform celebrei fraze a lui Abraham Lincoln, democrația este „guvernarea poporului, de către popor, pentru popor”. Aceasta este una dintre definițiile canonice utilizate în mod obișnuit, dovadă fiind introducerea Constituției din 1958 a celei de-a cincea republici franceze. Regimurile democratice, precum și idealurile democratice prezintă, pe lângă trăsăturile lor comune, o anumită varietate. Însăși ideea de „democrație” se află probabil în acest polimorfism (www.chouette-calendrier.com).
Ziua internațională a democrației oferă o oportunitate de a revedea starea democrației din lume. Democrația este atât un proces cât și un scop și numai cu participarea și sprijinul deplin al comunității internaționale, organismelor naționale de guvernare, societății civile și indivizilor, idealul democrației poate fi transformat într-o realitate de care să se bucure toată lumea, peste tot în lume.
Cum lupta pentru democrație se duce la nivel mondial, ca și cea împotriva COVID-ului, săptămâna 13-17 septembrie este dedicată democrației, o serie de evenimente fiind organizate de mai multe instituții și organizații. Astfel, Fondul european pentru democrație găzduiește două manifestări (ambele online). Primul eveniment cu titlul După Afganistan: o discuție cu comunitatea de sprijin a democrației de la Bruxelles a avut loc miercuri 15 septembrie, de la ora 12. Subiectul acestui eveniment datorându-se faptului că, în urmă cu patru săptămâni, căderea Kabulului a evidențiat eșecul a aproape 20 de ani de consolidare a instituțiilor și ridică întrebări cu privire la eficacitatea sprijinului democrației. Directorii executivi și reprezentanții organizațiilor europene de sprijin pentru democrație au adus în atenția tuturor ce înseamnă evenimentele recente din Afganistan pentru sprijinul democrației într-un moment în care democrația se confruntă cu provocări severe, dar își păstrează sprijinul semnificativ din partea cetățenilor din întreaga lume. Vorbitorii au discutat despre lecțiile care trebuie învățate și despre tipurile de sprijin pentru democrație posibil acum în Afganistan și în alte țări din întreaga lume și au analizat poveștile de succes din trecutul apropiat. Cel de-al doilea eveniment Sprijinirea democrației în Europa și în vecinătatea europeană – Rolul mass-media independente și al societății civile, va fi organizat vineri, 17 septembrie, tot la ora 12:00. Acesta este menit să evidențieze rolul crucial al societății civile și mass-mediei independente în construirea și apărarea democrației, în contextul în care guvernele din vecinătatea europeană au continuat să reacționeze la situația de urgență sanitară COVID-19 și la adâncirea crizelor economice. Această sesiune va întâmpina o serie de vorbitori din Balcanii de Vest, inclusiv activiști civili și jurnaliști independenți, pentru a discuta rolul lor instrumental în protejarea și consolidarea democrației (www.democracyendowment.eu).
Parteneriatul european pentru democrație organizează Ziua Internațională a Democrației ca o săptămână de evenimente din 15-17 septembrie, pe tema „Mai puternici împreună: parteneriate pentru susținerea democrației” (epd.eu). Aceasta deoarece noua administrație americană și angajamentul reînnoit al UE față de multilateralism indică un impuls global reînnoit pentru a proteja securitatea, democrația și stabilitatea globală. SUA fiind hotărâte să „revitalizeze cooperarea cu UE, potrivit celor afirmate de președintele Biden în timpul apariției sale la Consiliul European din martie. Ca atare, cu accent pe agenda reînnoită a democrației globale, Săptămâna democrației din 2021 va conține o linie interesantă de vorbitori internaționali din tot spectrul democrației, care vor prezenta experiențele lor de parteneriate democratice, de la cooperarea inter-stat, transnațională și trans-sectorială parteneriate la inițiative locale.
