Manoela Popescu
Pandemia de COVID-19 a transformat modul în care gândim despre economie și societate, în general. Iar alegerile pe care guvernele le fac astăzi determină succesul tranziției către un viitor mai verde, mai incluziv și mai rezistent. Acestea oferă, de asemenea, o oportunitate de a stabili un curs pentru ca toată lumea să aștepte viitorul cu încredere și optimism. Pași importanți au fost făcuți în direcția relansării economiei europene, iar discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, așteptat în această săptămână, va face referire tocmai la starea prezentă a UE, ca urmare a manifestării efectelor pandemiei de COVID-19, dar și a eforturilor depuse în sensul redresării socio-economice de fiecare stat membru, în parte. În acest sens, președintele Grupului PPE, Manfred Weber, va participa miercuri, 15 septembrie 2021, la dezbaterea în plen cu președinta Comisiei Europene, după discursul acesteia privind starea Uniunii. Grupul PPE este de acord cu faptul că, datorită succesului uriaș al strategiei europene de vaccinare, lucrurile revin încet la normal după 1,5 ani de pandemie. Însă, în același timp, grupul PPE subliniază faptul că efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiei vor rămâne. De aceea, pentru grupul PPE, accentul principal în lunile următoare ar trebui să fie pe ocuparea forței de muncă, protejarea și crearea de locuri de muncă pentru viitorul cetățenilor europeni. Grupul PPE dorește ca UE să fie liderul mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice. De asemenea, credința grupului PPE este că politica climatică ar trebui să fie ambițioasă și realistă, concentrată pe inovare și să țină seama de aspectele sociale ale măsurilor climatice, astfel încât nici un actor al societăților noastre să nu rămână în urmă (www.eppgroup.eu).
O privire asupra principalelor efecte generate de criza pandemică relevă impactul puternic, manifestat cu intensități diferite în ceea ce privește toate laturile vieții socio-economice, care a transformat mentalități, credințe, forme și structuri.
Astfel, în ceea ce privește educația, se știe că pandemia de COVID-19 a condus la închiderea frecventă a școlilor din majoritatea țărilor lumii și a dus la suspendarea școlii pentru cel puțin 1,2 miliarde de elevi în 2020 și 2021. Deși școlile au demonstrat o mare reziliență în încercarea de a compensa efectele crizei pandemice, trebuie evidențiat faptul că acestea au nevoie să fie mai bine pregătite pentru astfel de dificultăți. În acest sens, secretariatul OCDE și Educația Internațională au publicat împreună 10 principii pentru a ajuta actorii din educație să navigheze în mod eficient în timpul crizei și să remodeleze sistemele de educație după pandemie, astfel încât să sectorul educației să atingă niveluri mai ridicate de calitate și echitate.
Referitor la economie, s-a înregistrat o scădere a numărului falimentelor în timpul crizei de COVID-19. Astfel, din cauza crizei de COVID-19, țări precum Franța, Germania și Italia au suspendat obligația de a declara falimentul pentru o parte din companii, la nivelul anului 2020. Având în vedere rolul economic vital jucat de întreprinderile mici, această inițiativă a permis antreprenorilor și IMM-urilor să supraviețuiască șocului economic masiv generat de pandemie. Drept urmare, numărul cazurilor de insolvență a scăzut în 2020 și 2021 față de 2019. Cu toate acestea, sprijinul public a fost mai puțin evident și eficient pentru lucrătorii independenți, pentru întreprinderile mai mici și mai noi și, mai ales, pentru femeile antreprenor și antreprenorii minoritari. Privind spre planurile de redresare și reziliență naționale, adoptarea de măsuri pentru promovarea incluziunii și rezilienței ar putea îmbunătăți perspectivele de recuperare ale tuturor actanților socio-economici. La acest moment, datorită accelerării campaniilor de vaccinare, a sprijinului fiscal și monetar, perspectivele economiei globale s-au îmbunătățit considerabil. De asemenea, trebuie relevat faptul că pandemia de COVID-19 a exacerbat punctele slabe structurale existente în sectorul corporativ și pe piețele de capital. Ca atare, vor fi necesare resurse financiare considerabile pentru investiții care să sprijine redresarea și să dezvolte rezistența la posibilele șocuri viitoare.
De asemenea, pandemia a agravat inegalitățile de gen, deoarece femeile lucrează mai des în sectoarele puternic afectate de criză și efectuează mai multe treburi casnice. Destul de dificil de creat o cultură a egalității, în context pandemic, care să permită femeilor și bărbaților să aibă succes atât pe plan profesional cât și personal (www.oecd.org).
Pornind de la lecțiile învățate ale acestei pandemii, speranța unei renașteri a devenit tot mai aproape odată cu accelerarea procesului de vaccinare. Mai ales că pandemia de COVID-19 a ucis cel puțin 4.602.565 de persoane din întreaga lume de la sfârșitul lunii decembrie 2019. În Statele Unite sunt înregistrate cele mai multe decese (656.412), înaintea Braziliei (585.846), India (442.009), Mexic (266.150) și Peru (198.621), potrivit cifrelor oficiale din data de 10 septembrie 2021. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează, ținând seama de excesul de mortalitate legat direct și indirect de COVID-19, că valoarea pandemiei ar putea fi de două până la trei ori mai mare (www.lexpress.fr).
Însă, la 10 septembrie 2021, după ce președinta Comisie Europene a anunțat pe 31 august 2021 că UE a atins o etapă crucială, 70 % din populația adultă din UE fiind vaccinată complet împotriva COVID-19, directorul Organizației Mondiale a Sănătății în Europa, Hans Kluge, susținea că imunitatea colectivă este iluzorie. Deși, pentru președintele executiv al UE, Ursula von der Leyen, vaccinarea a 256 de milioane de cetățeni ai UE împotriva Covid-19 reprezintă o „mare realizare” și un pas important în căutarea imunității colective la nivel continental (ec.europa.eu). Însă, directorul Organizației Mondiale a Sănătății în Europa, Hans Kluge, era pesimist vineri (10 septembrie 2021) cu privire la capacitatea unei rate ridicate de vaccinare de a reduce singură pandemia, datorită variantelor care au redus perspectiva „imunității colective”. Aceasta deși, în luna mai a acestui an, oficialul de sănătate al ONU a spus că pandemia va dispărea atunci când vom ajunge la o acoperire minimă de vaccinare de 70% din populația lumii. De aceea, Hans Kluge a subliniat că variantele mai noi și mai contagioase, în special Delta, au schimbat regulile jocului. Potrivit directorul Organizației Mondiale a Sănătății în Europa, Hans Kluge, obiectivul principal al vaccinării este, în primul rând, prevenirea formelor severe de boală și deces și nu reducerea pandemiei sau eliminarea acesteia. În acest sens, Hans Kluge afirma că dacă este luat în considerarea faptul că virusul va continua să prezinte mutații și să rămână alături de noi, precum gripa, atunci trebuie să anticipăm cum să ne adaptăm treptat strategia de vaccinare la transmiterea endemică și să dobândim cunoștințe foarte valoroase cu privire la impactul dozelor suplimentare (www.lavenir.net).
De asemenea, potrivit epidemiologilor, acum pare nerealist să se realizeze imunitatea colectivă numai prin vaccinuri, dar acestea sunt încă cruciale pentru a îngrădi pandemia de COVID-19. De altfel, un nivel foarte ridicat de vaccinare rămâne esențial pentru a reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate care au nevoie disperată de a trata alte boli decât COVID-19. Acum dominantă, varianta Delta este considerată a fi cu 60% mai transmisibilă decât precedenta (Alpha) și de două ori mai mult decât COVID-19. Se cunoaște faptul că dacă un virus este mai contagios, cu atât este necesar un prag mai mare pentru asigurarea imunității colective, adică pragul persoanelor imunizate dincolo de care se oprește epidemia. Iar acest lucru poate fi obținut prin vaccinuri sau infecții naturale (www.ouest-france.fr).
Aceasta înseamnă că imunitatea colectivă este în cele din urmă un „miraj”? Se pare că încă de pe 10 august, profesorul Andrew Pollard, directorul grupului de cercetare Oxford Vaccine Group, a afirmat acest lucru în fața parlamentarilor britanici. Denumită și imunitate de grup, acest fenomen al ieșirii din pandemie prin imunizarea naturală sau prin vaccinare a unei părți suficiente a populației a fost mult timp obiectivul declarat pentru a ieși din criza majoră a sănătății cu care se confruntă întreaga umanitate. După un început fals din Regatul Unit și Țările de Jos chiar la începutul pandemiei, lumea dornică să dobândească imunitatea globală lăsând virusul să circule în ciuda unui cost uman semnificativ, vaccinarea galopantă a făcut-o posibilă. Tot mapamondul era de acord cu faptul că trebuie să ajungem cât mai repede posibil la o imunitate colectivă prin vaccinarea majorității populației lumii. Acest deziderat justificând obligația de vaccinare a diferitelor categorii de persoane, așa cum a stabilit în Franța, Olivier Véran, pe 20 iulie pe RTL, în timp ce în august, Ministerul Sănătății a justificat obligația de vaccinare a îngrijitorilor. De atunci, însă, acest obiectiv a fost pus în discuție prin răspândirea variantei Delta, care este mai transmisibilă și eludează parțial imunitatea naturală sau a vaccinului.
Cu toate acestea, ar trebui să abandonăm ideea imunității colective? Nu neapărat, deoarece vaccinologul Daniel Floret precizează faptul că imunitatea colectivă răspunde la un principiu logic: „O epidemie se oprește atunci când o persoană afectată de virus infectează în medie mai puțin de o persoană”. Dar, trebuie ținut cont de cât de contagios este virusul (respectiv numărul de reproducere de bază al virusului, numit și R0, care corespunde numărului de persoane infectate în medie de o persoană care poartă virusul), deoarece cu atât este mai mare necesitatea unui nivel ridicat de imunitate în cadrul populației. Cu alte cuvinte, potrivit vaccinologului Daniel Floret, cu cât virusul este mai contagios, cu atât se răspândește mai repede și cu atât este mai mare nivelul de imunitate a populație pentru a obține imunitatea de grup. Acest principiu se respectă dacă populația este omogenă, dar contagiozitatea nu este aceeași în funcție de vârstă și depinde și de legăturile sociale, ceea ce face mai dificilă stabilirea procentului de populație care poate asigura imunitatea colectivă.
La acest moment varianta Delta reprezintă o frână în calea imunității colective, fiind mult mai transmisibilă decât tulpina originală și variantele anterioare, suficient pentru a ridica pragul teoretic al imunității colective la aproximativ 85%. Mai mult decât atât, în practică, acest nivel de 85% trebuie să țină cont de limitele stabilite pentru campania de vaccinare, accesibilă doar celor cu vârsta de peste 12 ani, eliminând conform INSEE 12,7% din populație, care nu poate fi, prin urmare, imunizată împotriva virusului doar prin intrarea în contact cu acesta. Același lucru este valabil și pentru persoanele care refuză să fie vaccinate. Și cum varianta Delta poate fi, cel puțin teoretic, înlocuită cu o altă variantă, cu un alt nivel de contagiozitate, se poate spune că atașarea de această imunitate colectivă pare ca un miraj de fiecare dată (www.francetvinfo.fr).
Virologul Mylène Ogliastro este destul de pesimistă cu privire la faptul că putem elimina virusul, deoarece ar fi un efort colosal de vaccinare, și mai ales într-un timp foarte scurt, peste tot în lume, pentru a bloca circulația virusului. Mai mult decât atât, potrivit șefei Laboratorului de Virologie Medicală al Spitalelor Universitare din Strasbourg, Samira Fafi-Kremer, nu vom ieși niciodată din această pandemiei atâta timp cât țările sărace nu au suficiente vaccinuri (www.francetvinfo.fr). Iar vaccinurile nu împiedică complet transmiterea variantei Delta, deoarece cu o încărcătură virală medie de 300 până la 1000 de ori mai mare la purtătorii virusului în comparație cu tulpina originală a Sars-CoV-2, varianta Delta poate fi transmisă și de persoanele vaccinate. Vaccinul reduce cu siguranță această cantitate de virus, dar varianta Delta este, potrivit imunologului Frédéric Altare, atât de infecțioasă încât persoanele vaccinate și infectate pot infecta, la rândul lor, alte persoane (www.francetvinfo.fr).
În plus, pentru a atinge un nivel de imunitate colectivă datorită vaccinurilor, acesta trebuie să dureze. Cu toate acestea, studiile inițiale arată o scădere treptată a eficacității pentru cele patru vaccinuri aprobate în Franța, în special la cei cu vârsta de peste 60 de ani care, ca și cei mai fragili, pot avea un sistem imunitar care răspunde mai puțin la vaccinare. Ca atare, medicul vaccinolog Daniel Floret consideră că există logică în a oferi memento-uri persoanelor vaccinate acum câteva luni, mai ales celor mai expuse, precum și pentru încadrarea vaccinului anti-COVID-19 drept vaccin gripal anual de către Înalta Autoritate a Sănătății (www.lesechos.fr).
Apărută la sfârșitul anului 2019 în China, epidemia de COVID-19 devenită rapid pandemică, a măturat lumea și Europa în valuri succesive, ca urmare a apariție de noi variante. Consecințele sale pentru sănătate, economie și viața de zi cu zi sunt grave în toate țările. O retrospectivă cu privire la principalele evenimente europene care punctează această criză a sănătății relevă faptul că, de la începerea pandemiei, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, Europa (UE + Spațiul Economic European) a făcut pe 2 septembrie: 36.750.802 cazuri confirmate și 754.921 decese înregistrate
În perioada 19 august – 2 septembrie 2021, statele membre UE cu cea mai mare rată de incidență au fost: Irlanda: 504 cazuri noi la 100.000 de locuitori, Cipru: 496 de cazuri noi la 100.000 de locuitori, Grecia: 412 cazuri noi la 100.000 de locuitori, Franța: 403 cazuri noi la 100.000 de locuitori și Estonia: 334 de cazuri noi la 100.000 de locuitori
Începând cu 2 septembrie 2021, cele cinci țări europene cele mai îndurerate de la începutul pandemiei sunt: Regatul Unit: 133.553 de decese înregistrate, Italia: 129.093 decese înregistrate, Franța: 114.210 decese înregistrate, Germania: 92.140 decese înregistrate și Spania: 84.146 de decese înregistrate (www.touteleurope.eu).
În Franța, acolo unde pe 11 septembrie 2021 oamenii au manifestat împotriva certificatului verde digital COVID-19 și a obligației de vaccinare, de la începutul campaniei de vaccinare, potrivit Direcției Generale de Sănătate 49.540.420 persoane au primit cel puțin o injecție, sau 73,5% din populația totală, în timp ce 46.428.107 persoane au acum un program complet de vaccinare, adică 68,9% din populația totală. Acum există mai puțin de nouă milioane de francezi eligibili pentru a fi vaccinați (85% dintre locuitorii eligibili au primit cel puțin o doză și 79,7% sunt complet vaccinați). Deci, au rămas mai puțin de 9 milioane de persoane nevaccinate eligibile în Franța, iar numărul persoanelor care primesc o primă doză de vaccin în fiecare zi continuă să scadă (72.360). Ca atare, contaminarea continuă să scadă în Franța, în timp ce situația se îmbunătățește ușor în spitale (www.leparisien.fr).
Astfel că, pe 3 septembrie 2021, Comisia Europeană și AstraZeneca ajung la un acord cu privire la livrările tardive de doze. Aceasta după luni de bătălii legale provocate de întârzierile de livrare acuzate de AstraZeneca, executivul UE și laboratorul anglo-suedez au ajuns la un acord pentru soluționarea litigiului lor. Acest compromis stabilește un program de livrare obligatoriu pentru 200 de milioane de doze până în primul trimestru al anului 2022, din cele 300 de milioane pe care compania de biotehnologie nu le-a livrat la timp.
Confruntată cu nerespectarea contractului de cumpărare anticipată, Comisia Europeană a formulat un recurs la instanțele belgiene, care se pronunțaseră în favoarea sa în vara anului 2021. Mai precis, pe 18 iunie, un tribunal belgian de primă instanță a dispus laboratorului AstraZeneca să furnizeze 50 milioane de doze UE. Prin urmare, compania farmaceutică anglo-suedeză are până la sfârșitul lunii septembrie să îndeplinească această obligație, în caz contrar va trebui să plătească o amendă de 10 euro pentru fiecare livrare cu întârziere. De fapt, Bruxelles și AstraZeneca se aflau în conflict de la sfârșitul lunii ianuarie 2021 cu privire la această problemă, UE acuzând laboratorul că a livrat doar 30 de milioane de doze în primul trimestru al anului 2021, în locul celor 120 de milioane promise. O decizie care, prin urmare, nu i-a împiedicat pe cele două părți să găsească o cale amiabilă. Dacă laboratorul anglo-suedez nu ar respecta termenele limită, acesta ar fi din nou sancționat, deoarece prețul dozelor ar fi revizuit treptat în jos (ec.europa.eu).
Comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, a profitat de ocazie pentru a clarifica faptul că ratele de vaccinare variază considerabil de la un stat membru la altul și disponibilitatea continuă a vaccinurilor (inclusiv a celor de la AstraZeneca) rămâne esențială. Și, în calitate de avocați puternici ai cooperării și solidarității globale în domeniul vaccinurilor, statele membre UE vor continua să ajute restul lumii în lupta împotriva virusului ucigaș.
La scară planetară, Uniunea continuă, de asemenea, eforturile sale pentru o mai bună distribuție a dozelor și pentru a suplini restanța țărilor cel mai puțin dezvoltate în ceea ce privește campaniile de vaccinare. „Echipa Europei”, formată din UE, instituțiile sale financiare și statele membre, a investit deja 3 miliarde de euro în mecanismul COVAX. Cu toate acestea, COVAX este un mecanism criticat pentru ineficiența sa, deoarece a permis distribuirea doar a 200 de milioane de doze de la înființare.
Întrebarea firească la acest moment este dacă UE are nevoie de mai multă putere pentru a face față pandemiilor. Potrivit grupului PPE, UE are nevoie de mai multă putere și, ca atare, grupul solicită mai multă putere în domeniul sănătății pentru UE. De aceea, printre altele, Grupul PPE dorește ca UE să poată reduce dependența de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și să își declare propriile urgențe de sănătate, dacă este necesar (www.eppgroup.eu). În acest sens, miercuri, 15 septembrie 2021, Parlamentul European va vota două noi legi ale UE, asigurându-se că UE va fi mai bine pregătită pentru viitoarele crize. Una va consolida Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), în timp ce cealaltă va îmbunătăți normele existente privind amenințările transfrontaliere pentru sănătate.
