Manoela Popescu
Ziua Internațională a Alfabetizării a fost sărbătorită anual în întreaga lume începând cu 1967 pentru a reaminti publicului larg importanța alfabetizării ca factor al demnității și drepturilor omului și pentru a avansa Agenda de alfabetizare pentru o societate mai educată și mai durabilă. Însă, în ciuda progreselor realizate, provocările persistă, deoarce cel puțin 773 de milioane de adulți din întreaga lume nu au astăzi abilități de alfabetizare de bază. Iar în context pandemic, datorită măsurilor dure luate de toate statele lumii în vederea prevenirii răspândirii virusului, procesul învățării a fost perturbat sau chiar întrerupt, extinzând astfel inegalitățile preexistente în accesul la oportunități semnificative de alfabetizare. De altfel, trebuie precizat faptul că alfabetizarea tinerilor și a adulților a fost absentă din multe planuri naționale inițiale de intervenție, chiar dacă programele de alfabetizare au fost forțate să-și suspende funcționarea obișnuită. În acest context, în toată această perioadă de criză globală, au fost depuse eforturi pentru a găsi alte modalități de a asigura continuitatea pedagogică, în special prin învățarea la distanță. În anumite perioade de timp, eforturile de luptă împotriva virusului au permis ca procesul de învățare să fie mixt, respectiv învățarea la distanță a fost livrată împreună cu învățarea față în față. Cu toate acestea, accesul la oportunități de alfabetizare nu a fost distribuit în mod egal, dat fiind lipsa sistemelor și a tehnologiilor specifice învățării online. Ca atare, trecerea rapidă la educația la distanță a evidențiat decalajul digital continuu în ceea ce privește conectivitatea, infrastructura și capacitatea de a utiliza tehnologia, precum și disparitățile în alte servicii (electricitate) și a contribuit la generarea de oportunități limitate de învățare (fr.unesco.org).
Criza pandemică a adus în prim planul existenței umane rolul esențial al alfabetizării, dincolo de importanța sa inerentă ca parte a dreptului la educație. Aceasta deoarece alfabetizarea permite indivizilor să se emancipeze și să-și îmbunătățească viața, oferindu-le mai multă capacitate de a alege un tip și un mod de viață care să-i reprezinte ca valori. Alfabetizarea este, de asemenea, un factor de dezvoltare durabilă. Cu alte cuvinte, alfabetizarea este o parte integrantă a educației bazate pe umanism și a învățării pe tot parcursul vieții, astfel cum este definită de obiectivul de dezvoltare durabilă 4: Educație de calitate (Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți) și, ca atare, este esențială într-un proces de recuperare și reziliență centrat pe individ.
Educația pentru grupul PPE este o investiție în viitorul nostru comun și un instrument principal pentru dezvoltarea și autorealizarea fiecărui individ, un instrument pentru deblocarea potențialului tuturor. Aceasta deoarece educația de calitate stimulează creativitatea și inovația și încurajează capacitățile de perspectivă. În același timp, educația are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale ca o condiție prealabilă pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă. Cetățenii educați sunt un pilon fundamental al societăților noastre democratice. Educația ne întărește identitatea europeană și contribuie la păstrarea valorilor comune. Datorită educației, oamenii se pot orienta mai bine în lume. Educația permite cetățenilor să dezvolte opinii, să raționalizeze, să practice gândirea liberă și critică și să își exploateze abilitățile și competențele; permite cetățenilor europeni să modeleze viitorul comun post-pandemic (www.eppgroup.eu).
În fiecare an, Ziua Internațională a Alfabetizării de pe 8 septembrie se desfășoară sub auspiciile unei teme de interes major în domeniu. Astfel, pentru tema de anul acesta, la data de 3 iunie 2021, UNESCO a organizat o consultare online cu câștigătorii Premiilor internaționale de alfabetizare UNESCO din anii precedenți. Premiile internaționale de alfabetizare UNESCO au recunoscut excelența și inovația în domeniul alfabetizării din 1967. În toată această perioadă au fost recunoscute peste 500 de proiecte și programe conduse de guverne, organizații neguvernamentale și persoane din întreaga lume. Prin aceste prestigioase premii, UNESCO intenționează să sprijine practicile eficiente de alfabetizare și să încurajeze dezvoltarea unor societăți de alfabetizare vibrante.
Ideea consultării câștigătorii Premiilor internaționale de alfabetizare UNESCO fiind identificarea elementelor legate de tema Zilei internaționale a alfabetizării 2021. Tema stabilită pentru consultare fiind „Dreptul la alfabetizare în epoca COVID-19: Contribuții la învățarea digitală și la distanță”. Reprezentanții programului au fost invitați la întâlnire din cauza diversității activităților lor de alfabetizare și a acoperirii regionale largi, ceea ce îi face relevanți pentru a contribui la îmbogățirea dezbaterii referitoare la diferitele moduri în care programele de alfabetizare s-au adaptat la contextul pandemic. La respectivul eveniment au participat opt laureați, care și-au împărtășit experiențele respective de alfabetizare digitală și la distanță, în vederea examinării diferitelor soluții de învățare la distanță adoptate în diferite țări, comunități și contexte. Astfel, câștigătorii Premiilor internaționale de alfabetizare UNESCO au vorbit despre dificultățile întâmpinate în realizarea tranziției de la alfabetizarea tradițională la învățarea la distanță, precum și despre lecțiile învățate din aceste răspunsuri de urgență care ar putea fi integrate în programele lor educaționale (www.un.org).
Rezultatele acestei întâlniri a parcurs drumul de la recunoașterea importanței tehnologiilor specifice erei digitale în procesul de învățământ la cea a interacțiunii umane. Mai ales că, majoritatea programelor de alfabetizare s-au bazat pe soluții tradiționale și tehnologie digitală, în utilizarea formelor hibride de educație la distanță, combinând predarea față în față cu diferite tipuri de învățare la distanță. De asemenea, instrumentele digitale au fost utilizate pentru a oferi alfabetizare și formare profesorilor, precum și pentru a crea o comunitate virtuală pentru a încuraja schimbul de la egal la egal pentru cei cu acces la Internet.
Însă, pentru a asigura continuitatea alfabetizării în timpul pandemiei, au fost utilizate și alte mijloace de educație la distanță cu tehnologie scăzută, precum radio, televiziune și distribuirea documentelor pe hârtie, combinându-le de obicei cu învățarea față în față în grupuri mici. Conform grupului PPE, guvernele, televiziunile publice, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare, ONG-urile și persoanele fizice au reușit să înființeze săli de clasă virtuale și platforme de colaborare incredibil de repede. Școlile și profesorii – în multe ocazii fără o pregătire adecvată – au fost obligați să se adapteze la învățarea la distanță, folosind e-mailuri, chat-uri video online și alte mijloace de conectare la copii pentru a oferi oportunități de predare adecvate în timpul izolărilor (www.eppgroup.eu).
Cum învățarea la distanță a generat numeroase provocări, inclusiv în ceea ce privește decalajul digital în infrastructură, în costul instrumentelor digitale și în abilitățile digitale ale profesorilor și cursanților, deși este dificil de comensurat impactul lor efectiv asupra rezultatelor învățării. În acest sens, mulți participanți la consultare online cu câștigătorii Premiilor internaționale de alfabetizare UNESCO au subliniat necesitatea de a pune în aplicare infrastructuri adecvate pentru a asigura învățarea la distanță, atât în ceea ce privește soluțiile de înaltă tehnologie, cât și soluțiile tradiționale și cele de mică tehnologie.
Pe lângă aceste infrastructuri, respectiv echiparea din perspectiva digitalizării a școlilor, guvernele trebuie să facă demersurile necesare pentru asigurarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice, precum și întreținerea și funcționarea echipamentelor în timp și chiar înlocuirea acestei tehnologii atunci când va fi cazul. Din această perspectivă, nu trebuie uitat faptul că decalajul digitalizării existent între țări coexistă și la nivelul structurilor teritoriale. Astfel, satele izolate, fără acces la electricitate și aproape întotdeauna fără acces la Internet a făcut ca majoritatea programelor de alfabetizare să funcționeze fără cursanți. Respectivii cursanți confruntându-se și cu un nivel insuficient de alfabetizare al părinților care își învață copiii și necesitatea de a adapta conținutul cursanților în funcție de limba, cultura și gradul lor de implicare. De unde necesitatea ca persoanele în vârstă să dobândească abilități de alfabetizare de bază pentru a accesa și utiliza tehnologia digitală.
Potrivit grupului PPE, deficiențele existente și transformarea insuficientă a educației digitale au fost pe deplin expuse în timpul restricțiilor cauzate de pandemia de COVID-19, care a forțat milioane de copii, elevi și studenți să rămână acasă. În acest context, grupul PPE recunoaște eforturile familiilor cu copii care merg la școală, care au fost forțate să se adapteze la noua realitate a educației la domiciliu.
Din toate aceste abordări ale procesului de alfabetizare, 4 dintre câștigătorii Premiilor internaționale de alfabetizare UNESCO (We Love Reading, United World Schools, The Citizens Foundation și Fundz) au subliniat că învățarea alfabetizării trebuie să fie holistică. Printre elementele importante de integrat în alfabetizarea la distanță, fiind menționate următoarele aspecte: multilingvism, învățare socială și emoțională, sănătate mintală, egalitate de gen și disparități economice (fr.unesco.org).
Anul acesta, Ziua internațională a alfabetizării 2021 a fost sărbătorită sub tema „Alfabetizarea pentru o recuperare centrată pe oameni: reducerea diviziunii digitale”. Ca atare, Ziua Internațională a Alfabetizării 2021 a examinat modul în care alfabetizarea poate contribui la construirea unei baze solide pentru o recuperare centrată pe oameni, subliniind interacțiunile dintre alfabetizare și abilitățile digitale de care au nevoie tinerii și adulții analfabeți. De asemenea, a explora factorii care fac ca alfabetizarea bazată pe tehnologie să fie inclusivă și utilă, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă. În acest sens, această zi va fi o oportunitate de a reinventa viitorul predării și învățării alfabetizării, în contextul pandemiei și nu numai (www.un.org).
Anul trecut, Ziua internațională a alfabetizării 2020 s-a concentrat pe „Predarea și învățarea alfabetizării în criza COVID-19 și nu numai”, respectiv pe rolul educatorilor și schimbarea pedagogiilor. Tema evidențiind alfabetizarea dintr-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții și, prin urmare, s-a concentrat, în principal, pe tineri și adulți. Iar directorul general UNESCO, Audrey Azoulay, afirma că, “sărbătorind Ziua Internaționale a Alfabetizării, ne reamintim dreptul fundamental al tuturor de a-și dezvolta abilitățile de bază pentru a citi lumea și pentru a-și scrie viitorul”.
Se pare că prezenta criză pandemică de COVID-19 a fost un memento puternic al decalajului existent între discursul politic și realitate: un decalaj care existase deja în era pre-COVID-19 și care afectează negativ învățarea tinerilor și a adulților, cu un nivel scăzut de alfabetizare, fapt pentru care tind să se confrunte cu dezavantaje multiple.
În plus, potrivit grupului PPE, criza pandemică a fost o provocare semnificativă pentru copiii cu dizabilități, care se află într-un dezavantaj mai mare atunci când interacționează prin intermediul mass-media digitale. Mai mult decât atât, a reapărut și problema inegalităților din cadrul societăților, iar copiii care provin din medii defavorizate sau din comunități excluse social, precum comunitățile de romi marginalizați din zonele rurale, îndepărtate, precum și din zonele foarte urbanizate, au avut un acces redus la educație online în timpul crizei de COVID-19 (www.eppgroup.eu).
În timpul COVID-19, în multe țări, programele de alfabetizare a adulților au fost absente în planurile inițiale de răspuns la educație, astfel că majoritatea programelor de alfabetizare a adulților care existau au fost suspendate, doar câteva cursuri continuând practic, prin TV și radio sau în spațiile în aer liber. Care este impactul crizei COVID-19 asupra educatorilor, asupra tinerilor și adulților, precum și asupra predării și învățării? Care sunt lecțiile învățate? Cum putem poziționa în mod eficient alfabetizarea tinerilor și a adulților în răspunsurile globale și naționale și în strategiile pentru faza de recuperare și consolidare? La ultima întrebare răspunsul poate fi evidențiat, potrivit fostului secretar general al Organizației Națiunilor Unite, Kofi Annan, dacă se ia în considerare faptul că alfabetizarea „este cheia pentru a oferi potențial fiecărei ființe umane; cheia deschiderii unui viitor de libertate și speranță”.
Ziua Internațională a Alfabetizării 2020 a oferit o oportunitate de a reflecta și de a discuta despre modul în care pedagogiile și metodologiile de predare inovatoare și eficiente pot fi utilizate în programele de alfabetizare pentru tineri și adulți pentru a face față pandemiei și nu numai.
Cu toate eforturile UNESCO, a campaniilor istorice de alfabetizare, a investițiilor naționale și a imensului progres înregistrat de majoritatea țărilor, în ciuda tenacității tuturor celor care lucrează zilnic pentru alfabetizare, prea mulți copii, adolescenți și adulți sunt încă privați de acest drept. Cum sunt înregistrați și aproximativ 617 milioane de tineri nu au stăpânit abilitățile de bază de alfabetizare și calcul, pe lângă cei 773 de milioane de adulți analfabeți este evident faptul că eforturile în direcția alafabetizării trebuie să crească (fr.euronews.com). Mai ales că, pandemia de COVID-19 a provocat și o criză educațională, care a pus în pericol progresele realizate în ultimele decenii.
Specialiștii consideră că eforturile trebuie să se axeze pe cei din prima linie a procesului de alfabetizare: educatorii, care sunt devotați, pe de o parte, dar și fragili datorită lipsurilor, inclusiv a sprijinului și a recunoașterii muncii depuse cu abnegație și dăruire, dar care au nevoie și de instruire și sprijinire pe tot parcursul procesului educațional. Aceștia trebuie să fie capabili să beneficieze de metode educaționale dovedite care vizează combaterea inegalităților legate de vârstă, sex sau vulnerabilități specifice. Într-un moment în care trebuie să reconstruim și să relansăm societatea, dar și să reinventăm o lume a speranței, alfabetizarea este mai importantă ca niciodată.
Astfel că, la cea de-a 40-a Conferință generală UNESCO de la Paris, statele membre au adoptat o nouă Strategie UNESCO pentru alfabetizarea tinerilor și a adulților (2020-2025). Această strategie oferă un cadru ghid pentru activitatea UNESCO din întreaga lume de promovare a alfabetizării tinerilor și a adulților în următorii șase ani. De fapt, Strategia permite UNESCO să ofere sprijin specific țărilor și populațiilor care se confruntă cu cele mai mari provocări de alfabetizare din lume.
Strategia își propune să consolideze și să încurajeze cooperarea dintre aceste țări pentru a le permite să împărtășească bunele practici în promovarea alfabetizării dintr-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții. Strategia subliniază, de asemenea, egalitatea de gen și răspunde nevoilor de învățare ale populațiilor marginalizate, în special tinerilor din afara școlii, refugiaților, migranților și popoarelor indigene care se numără printre cei 773 de milioane de adulți din lume. Cele patru domenii strategice prioritare ale Strategie UNESCO pentru alfabetizarea tinerilor și a adulților (2020-2025) sunt: Sprijinirea statelor membre în elaborarea politicilor și strategiilor naționale de alfabetizare; Satisfacerea nevoilor de învățare ale grupurilor defavorizate, în special femeilor și fetelor; Utilizarea tehnologiilor digitale pentru a extinde accesul și a îmbunătăți rezultatele învățării; Monitorizarea progresului și evaluarea abilităților și programelor de alfabetizare (fr.unesco.org).
Referitor la utilizarea tehnologiilor digitale în sfera educațională, grupul PPE consideră că domeniul educației care este pe cale să sufere cea mai substanțială schimbare de la introducerea învățământului obligatoriu. Tehnologiile digitale ar trebui percepute ca un instrument pentru a oferi educație și formare de calitate. În viitor, va fi o nevoie crescută de abilități digitale (codificare, logistică și robotică), care se vor referi nu numai la cursurile de educație IT, ci vor atinge curricula în ansamblu. Ar trebui depuse eforturi sporite pentru a evita orice formă de prejudecată sau discriminare în algoritmii digitali și instrumentele IT utilizate în scopuri educaționale. Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii și progresele științifice în domeniile inteligenței artificiale (AI) și robotică, toate oferă nenumărate oportunități în aproape fiecare aspect al vieții noastre. Astfel, conform unor estimări, 65% dintre copiii care intră astăzi în școala primară vor ajunge în cele din urmă să lucreze în noi tipuri de locuri de muncă care nu există încă. Categoric, grupul PPE consideră că potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă pe deplin utilizat pentru a oferi educație de calitate, accesibilă tuturor (www.eppgroup.eu).
În procesul reconfigurării sistemelor educaționale ca urmare a schimbărilor necesare și inevitabile din domeniul educațional, rezultat al manifestării erei digitale, trebuie să fie învățate lecțiile pandemice, în primul rând. Acceesul la tehnologii și resurse, eliminarea decalajelor între statele membre și în interiorul acestora cu privire la digitalizarea educației, formarea entităților angajate în educație, precum și asigurarea conectivității a tuturor zonelor Europei va puteam face posibilă alfabetizarea cetățenilor europeni, cu implicații asupra viitorului UE.
