Uniunea Europeană a intrat în ofensivă anunțând joi, 15 iulie, că a lansat proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva Ungariei, cu privire la legea sa care interzice „promovarea” homosexualității în rândul minorilor și împotriva Poloniei pentru „zone fără ideologie LGBT”. Aceasta deoarece, Ungaria a adoptat o lege la 15 iunie 2021 care interzice „portretizarea sau promovarea” homosexualității și reatribuirea de gen în rândul minorilor. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a numit această legea drept o rușine, dar guvernul maghiar a respins criticile și cererile din partea executivului UE. În Polonia, aproximativ o sută de autorități locale au adoptat din 2019 o rezoluție „ideologie anti-LGBT” sau o „carte a drepturilor familiei”. Respectivele autorități reprezintă aproximativ o treime din teritoriul polonez și sunt situate în principal în sud-estul și estul țării, în mod tradițional zone foarte catolice. Ca atare, în iulie 2020, Comisia a privat unele dintre aceste municipalități de subvenții, ca parte a unui program de înfrățire. De altfel, în timpul primului său discurs despre starea Uniunii, în septembrie 2020, în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a vorbit despre aceste „zone fără umanitate” care „nu-și au locul” în UE (eec.europa.eu).
În consecință, executivul european, care denunță caracterul discriminatoriu al acestor măsuri împotriva persoanelor LGBT +, a trimis, așa cum era de așteptat, celor două țări o scrisoare de punere în întârziere, primul pas al unei proceduri care poate duce la sesizarea Curții de Justiție a UE și apoi la sancțiuni financiare. Budapesta și Varșovia au la dispoziție două luni pentru a răspunde la acțiunea UE. Cum egalitatea și respectarea demnității și drepturilor omului sunt valori fundamentale ale UE, consacrate în articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene, Comisia va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a apăra aceste valori.
În același timp, Parlamentul European, referitor la dezbatere cu privire la noua lege a Ungariei care interzice „portretizarea sau promovarea” conținutului LGBTQI + către minori, consideră că există îndoieli serioase cu privire la capacitatea autorităților maghiare de a gestiona fondurile UE într-un mod nediscriminatoriu și în conformitate cu Carta. De aceea, a invitat Comisia, la începutul lunii iulie a.c., să evalueze adoptarea acestei legi în lumina condiției favorizante orizontale pentru a asigura respectarea Cartei de către Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (Regulamentul privind dispozițiile comune). De asemenea, potrivit PE, Comisia trebuie să ia măsurile prevăzute în Regulamentul privind dispozițiile comune în ceea ce privește cheltuielile legate de fondurile relevante și să se asigure că acordul de parteneriat și programele destinate Ungariei pentru perioada 2021-2027 nu sunt aprobate până când nu se asigură conformitatea deplină cu condiția favorizantă orizontală legată de respectarea Cartei, astfel cum se prevede la articolele din Regulamentul privind dispozițiile comune.
Mai mult decât atât, PE își exprima profunda îngrijorare cu privire la conformitatea proiectului de plan de redresare și reziliență al Ungariei cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență și cu Carta. De aceea apare necesitatea unei analize atente a Comisiei și a Consiliului asupra fiecărei măsuri din proiectul de plan de redresare și reziliență al Ungariei. De asemenea, PE cere ca Planul de redresare și reziliență al Ungariei să fie aprobat numai dacă se stabilește că acesta nu va contribui la punerea în aplicare a legii în cauză și că, ulterior, nu va determina ca bugetul UE să contribuie în mod activ la încălcarea drepturilor fundamentale în Ungaria (www.europarl.europa.eu). De aceea, Gergely Gulyás, șeful de cabinet al prim-ministrului maghiar Viktor Orbán, a acuzat Bruxellesul că a amânat aprobarea planului de redresare al Ungariei din cauza acestei legi și a spus că țara sa intenționează să se opună planului climatic prezentat pe 14 iulie 2021 de Comisia Europeană, care va reduce emisiile de carbon (www.touteleurope.eu).
Se cunoaște faptul că, Ursula von der Leyen, a anunțat pe 7 iulie că va declanșa proceduri penale împotriva Ungariei dacă nu își va retrage legea acuzată de discriminare împotriva persoanelor LGBTQ +, care urma să intre în vigoare joi (8 iulie 2021). Aceasta deoarece la sfârșitul lunii iunie, Comisia a trimis o primă scrisoare autorităților maghiare în care își exprima „îngrijorările juridice” cu privire la textul adoptat la 15 iunie, care a stârnit indignarea liderilor europeni. Ursula von der Leyen a subliniat faptul că va folosi competențele indiferent de statul membru care încalcă legislația europeană. Președinta Comisiei a inițiat, de la începutul mandatului, aproximativ patruzeci de proceduri de încălcare a dreptului comunitar legate de protecția statului de drept și a altor valori europene consacrate în articolul 2 din Tratatul UE (ec.europa.eu).
În urma acestor anunțuri, Ungaria a denunțat „campania fără precedent lansată” împotriva acesteia de către Uniunea Europeană. Astfel, Gergely Gulyas, șeful biroului primului ministru, Viktor Orban, ca răspuns la dezbaterea care a avut loc miercuri dimineață pe 7 iulie la Parlamentul European a declarat că Bruxelles-ul nu este în măsură să spună cine ar trebui să crească copiii sau cum.
Înaintea de decizia Comisiei de a iniția proceduri împotriva Ungariei, Comisia Europeană a infirmat, pe 14 iulie, într-un comunicat de presă intitulat „Fapte și mituri”, comentariile prim-ministrului maghiar Viktor Orbán, spunând că nu a dorit niciodată ca activiștii LGBTQI + să fie prezenți în școlile maghiare. Mai mult decât atât, în mod inedit, cel puțin, Comisia Europeană a emis, tot pe 14 iulie 2021, o declarație pentru a contracara acuzațiile ministrului maghiar Viktor Orbán, fără însă a atribui în mod explicit citatul inițial domnului Orbán, spunând că și-a făcut clar auzite rezervele cu privire la respectiva lege într-o declarație. O astfel de declarație este un lucru neobișnuit, deoarece Comisia nu reacționează în mod normal la declarațiile liderilor și politicienilor naționali. Executivul european a specificat faptul că, fără îndoială, creșterea copiilor este dreptul și responsabilitatea părinților. Însă, tratamentul egal și respectarea demnității umane sunt un drept fundamental al oricărui cetățean al UE, la fel ca nediscriminarea și nestigmatizarea pe baza identității religioase, politice sau de gen și a orientării sexuale.
O explicație pentru o astfel de declarație a Comisie se găsește în Comunicarea Comisei: O Uniunea a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ
2020-2025. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene preciza că nu va precupeți nici un efort pentru a construi o Uniune a egalității. O Uniune în care fiecare om poate să fie el însuși și poate să iubească pe cine dorește, fără a se teme că va fi pus la zid sau discriminat. De asemenea, președinta Comisiei a precizat că a fi tu însuți nu este o chestiune de ideologie, ci de identitate. Iar identitatea nu este ceva ce ți se poate lua (ec.europa.eu). Este adevărat că forța socială, politică și economică a UE vine din unitatea noastră în diversitate. În Uniunea Europeană, egalitatea și nediscriminarea sunt valori esențiale și drepturi fundamentale, consacrate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De aceea, toți cetățenii Uniunii Europene ar trebui să se simtă în siguranță și liberi de a fi ei înșiși.
În urma unui sondaj realizat în 2019, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a constatat că discriminarea pe motive de orientare sexuală, identitate/exprimare de gen și caracteristici sexuale a crescut în UE: 43 % dintre persoanele LGBT au declarat că s-au simțit discriminate în anul 2019, față de 37 % în 2012. Însă, criza provocată de pandemia de COVID-19 a generat noi presiuni pentru grupurile cele mai vulnerabile, inclusiv cel al persoanelor LGBTIQ. Ca urmare a restricțiilor de deplasare, multe persoane LGBTIQ de toate vârstele au fost izolate în medii ostile, unde au fost expuse riscului violenței sau unui nivel ridicat de anxietate sau depresie profundă. În acest context, organizațiile societății civile, care protejează și promovează drepturile persoanelor LGBTIQ, raportează din ce în ce mai des că se confruntă cu ostilitate, pe fondul ascensiunii mișcării anti-gen. Iar Comisia a decis utilizarea Fondului social european Plus (FSE+) în vederea îmbunătățirii poziției socioeconomice a celor mai marginalizate persoane LGBTIQ și a dezvoltării inițiativelor axate pe grupuri specifice, precum subgrupurile de persoane lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale.
De asemenea, Comisia vine să promoveze recunoașterea reciprocă a relațiilor de familie în UE, ceea ce înseamnă că cine este părinte într-o țară, este părinte în toate țările. În 2022, Comisia va propune o inițiativă legislativă orizontală pentru a sprijini recunoașterea reciprocă a filiației între statele membre, de exemplu, recunoașterea într-un stat membru a filiației atribuite în mod valabil într-un alt stat membru.
În Ungaria, Legea fundamentală (Constituția) a fost modificată în decembrie 2020 pentru a se preciza faptul că mama este o femeie, iar tatăl este un bărbat, și că Ungaria protejează dreptul copiilor de a-și stabili identitatea în conformitate cu sexul lor la naștere, precum și dreptul lor la educație în conformitate cu identitatea constituțională a țării și cu sistemul de valori bazat pe cultura creștină. Opinia generală fiind faptul că, deși dreptul familiei este o competență națională, o astfel de modificare a Constituției, în combinație cu legislația ulterioară, inclusiv legea în cauză, are drept rezultat reducerea directă a protecției valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE.
Trebuie precizat că, de la revenirea la putere a lui Viktor Orban în 2010, Curtea Europeană de Justiție și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au condamnat în mod regulat Ungaria pentru reformele care vizează justiția, mass-media, refugiații, ONG-urile, universitățile sau minoritățile. Iar duminica, 18 iulie a.c., un consorțiu internațional de jurnaliști a acuzat Ungaria că a folosit software-ul israelian Pegasus pentru a spiona societatea civilă și diverși oponenți (www.lemonde.fr).
Parlamentul Ungariei a adoptat o legislație care are ca efect limitarea adopțiilor la cuplurile căsătorite, interzicând de facto adopția de către persoane care trăiesc în uniuni homosexuale și de către persoane celibatare și necăsătorite, cu excepția cazului în care se acordă o autorizație specială de ministrul pentru politica familială (www.europarl.europa.eu). Astfel că, în săptămâna plenară de la Strasbourg (prima săptămână din luna iulie a.c.), deputații europeni au dezbătut încălcările legislației UE și ale drepturilor cetățenilor LGBTQI + din Ungaria.
Grupul PPE reprezintă o Europă a libertății și a toleranței și este de părere că toate statele membre UE trebuie să respecte aceste valori. Conform grupului PPE, aceste valori stau la baza modului nostru de viață european. Toți oamenii din Europa trebuie să fie liberi să fie cine doresc să fie și liberi să iubească pe cei pe care doresc să-i iubească. Nu poate fi loc în Uniunea Europeană de discriminare și de legi care contravin libertăților fundamentale ale oamenilor. De aceea, grupul PPE sprijină pe deplin Comisia Europeană să utilizeze toate instrumentele necesare pentru a susține ferm valorile europene și legile noastre peste tot în Europa. De asemenea, grupul PPE a susținut Comisia în solicitarea unei declarații a guvernului ungar cu privire la legea adoptată pe 15 iunie 2021, deoarece nu pot exista în UE discriminări și legi care contravin libertăților fundamentale ale oamenilor. Drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni nu sunt negociabile. Noua lege maghiară, care interzice „reprezentarea și promovarea homosexualității” și plasează homosexualitatea în contextul pornografiei infantile, discriminează persoanele pe baza orientării lor sexuale, iar grupul PPE nu putem permite ca acest lucru să se întâmple.
Potrivit grupului PPE, prin vocea Christinei Schneider, noua lege a Ungariei contravine tuturor valorilor fundamentale ale Europei, inclusiv, în ceea ce privește protecția minorităților sexuale. Credința grupului PPE este că nimeni nu ar trebui discriminat pe baza orientării sexuale. Toți oamenii LGBTIQ ar trebui să trăiască fără teama de a fi marginalizați sau chiar atacați personal, oriunde în UE. Grupul PPE subliniază că cetățenii trebuie să se bazeze pe faptul că drepturile lor sunt protejate și pentru asta Comisia Europeană trebuie să facă mai mult. În acest context, grupul PPE cerea Comisiei Europene să ducă Ungaria în fața justiției și să garanteze drepturile persoanelor LGBTIQ din Ungaria. Mai ales că, din păcate, Ungaria nu prea respectă jurisprudența. Tom Vandenkendelaere (PPE) cerea Comisiei chiar înghețarea cotei Ungariei din fondul european de recuperare în valoare de 7,2 miliarde EUR (www.eppgroup.eu).
În ciuda presiunilor din partea Uniunii Europene, premierul maghiar își continuă planurile de reformă care vizează persoanele LGBT +. Astfel, pe 21 iulie 2021, Viktor Orban a convocat în Ungaria un referendum privind protecția copilului. Acest referendum este direct legat de legea adoptată pe 15 iunie care interzice în special promovarea homosexualității și a identităților de gen în rândul minorilor. Prin urmare, dl Orban a solicitat sprijinul alegătorilor pentru această lege anti-LGBT +, după ce Comisia Europeană a lansat procedura de încălcare a dreptului comunitar împotriva Budapestei pe 15 iulie 2021. Însă, potrivit primarului ecologist din Budapesta, Gergely Karacsony, referendumul este o distragere a atenției ungurilor de la alte probleme. De aceea, Gergely Karacsony propune propriul referendum însă pentru a-i întreba pe unguri ce părere au despre gestionarea pandemiei COVID-19, despre instalarea „unei universități chinezești” în capitală și despre „vânzarea autostrăzilor” (www.lemonde.fr). Deși nu a propus o dată pentru referendum, Viktor Orban le-a cerut maghiarilor să răspundă nu la toate întrebările, prezentate ca cereri pe care Uniunea Europeană vrea să le impună Ungariei. În același timp, și-a căutat aliați în lupta împotriva UE, Vaticanul publicând detalii despre viitoarea călătorie apostolică a papei Francisc în Ungaria, confirmând că acesta se va întâlni cu premierul ungar, Viktor Orban, la Budapesta, în septembrie, înaintea unei vizite de stat în Slovacia (www.vaticannews.va). Viktor Orban se prezintă ca unul dintre ultimii apărători ai creștinismului european și, în numele acestei “bătălii” a valorilor, se confruntă în mod regulat cu UE și cu ONG-urile în legătură cu politica sa. Astfel, Papa își va începe călătoria pe 12 septembrie cu o vizită de o jumătate de zi la Budapesta, unde se va întâlni cu președintele János Áder și cu premierul Viktor Orban la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta.
