Manoela Popescu
Potrivit grupului PPE, relansarea Spațiului European de Cercetare (SEC) este esențială pentru realizarea tranzițiilor verzi și digitale și pentru abordarea provocărilor prezente și viitoare ale sănătății. Înființat în anul 2000, Spațiu European de Cercetare reunește o serie de programe de cercetare științifică ale UE și dezvoltă cooperarea europeană în domeniul cercetării medicale, de mediu, industriale și socio-economice. Importanța SEC derivă, conform grupului PPE, din valoarea adăugată creată pentru economiile naționale ale statelor membre UE și, mai ales, din ajutorul dat întreprinderilor europene care continuă să creeze noi locuri de muncă.
Astfel că, pentru grupul PPE, SEC este ca o chestiune de competitivitate într-o lume globalizată. Considerându-se că „tinerii cercetători au fost afectați în mod deosebit de măsurile anti – COVID-19, se dorește evitarea cu orice preț a exodului de creiere, dat fiind faptul că tinerii cercetători reprezintă cea mai bună speranță a UE de a dezvolta noi tehnologii”. Prin urmare, grupul PPE subliniază necesitatea realizării investițiilor în carierele tinerilor cercetători. Grupul PPE considerând esențială îmbunătățirea perspectivelor și a condițiilor de muncă ale tinerilor cercetători, alături de libertatea academică în UE. În același timp, grupul PPE evidențiază faptul că dacă Europa dorește să rămână competitivă într-o lume globalizată, nu își poate permite să piardă aceste minți tinere strălucitoare în fața concurenților săi din cauza lipsei de oportunități (www.eppgroup.eu).
În Rezoluția Parlamentului European din 8 iulie 2021 referitoare la un nou SEC pentru cercetare și inovare se subliniază faptul că finalizarea SEC prin realizarea liberei circulații a cercetătorilor și a liberei circulații a cunoștințelor științifice și a tehnologiei constituie o prioritate-cheie pentru Uniunea Europeană. Aceasta deoarece, SEC are în vedere depășirea fragmentării eforturilor naționale în domeniul cercetării și inovării prin reducerea disparităților dintre cadrele de reglementare și cele administrative. Importanța SEC fiind relevată de pandemia de COVID-19 în găsirea unor soluții multisectoriale și transdisciplinare pentru depășirea crizei. De asemenea, pandemia de COVID-19 a demonstrat nu numai importanța cooperării în domeniul cercetării și inovării, ci și importanța practicilor și a infrastructurilor din domeniul științei deschise pentru a oferi rapid soluții la cele mai solicitante nevoi ale societății. Aceasta deoarece Spațiului European de Cercetare joacă un rol esențial în promovarea științei deschise și în partajarea rezultatelor cercetării, a datelor și a infrastructurii, precum și în asigurarea faptului că toate publicațiile științifice rezultate din cercetarea finanțată din fonduri publice ar trebui, în mod implicit, să fie publicate în reviste cu acces liber, în timp ce rezultatele și datele cercetării ar trebui să fie puse la dispoziție în conformitate cu principiile FAIR (ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile).
În același timp însă, cercetarea trebuie să se bazeze pe principiile fundamentale ale integrității cercetării, iar Codul european de conduită pentru integritatea cercetării elaborat de Federația Europeană a Academiilor de Științe și Umaniste (ALLEA) ar trebui considerat o referință pentru comunitatea de cercetare. Este evident faptul că independența și obiectivitatea sunt elemente-cheie pentru edificarea și menținerea încrederii în știință.
Deși cercetarea contribuie la profitabilitatea economică, SEC nu trebuie să fie legat intrinsec de aceasta, deoarece investițiile în cercetarea fundamentală înseamnă investiții în viitor. Este adevărat și faptul că progresele științifice majore au rezultat din cercetarea finanțată din fonduri publice. Dar, accelerarea în Uniunea Europeană și îmbunătățirea colaborării dintre eforturile naționale în domeniul cercetării și inovării publice și private în vederea introducerii timpurii pe piață și a adoptării a noilor soluții tehnologice și îmbunătățirea celor existente sunt vitale pentru atingerea obiectivelor noastre climatice, pentru a sprijini și a accelera tranziția digitală și tranziția verde într-un mod responsabil din punct de vedere social, pentru a consolida sustenabilitatea și competitivitatea Uniunii și a întări reziliența acesteia. Cu alte cuvinte, redresarea economiei europene și realizarea tranziției digitale sunt dependente de eforturile naționale în domeniul cercetării și inovării. Ca atare, SEC ar trebui să contribuie la multiplele strategii și angajamente internaționale ale UE, cum ar fi strategiile pentru IMM-uri și strategiile digitale, Pactul verde european și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Trebuie în să specificat faptul că, în contextul SEC, termenii „cercetare” și „inovare” nu trebuie să se limiteze la inovarea tehnologică, ci să fie integrați ca subiecte transversale de mare relevanță pentru toate aspectele științelor sociale și umaniste și să fie pe deplin integrați în fiecare dintre obiectivele generale.
Astfel, grupul PPE salută Comunicarea Comisiei privind un nou SEC pentru cercetare și inovare, care stabilește obiectivele și acțiunile strategice ce urmează să fie puse în aplicare în strânsă cooperare cu statele membre, pentru a acorda prioritate investițiilor și reformelor în cercetare și inovare, pentru a atinge obiectivul de 3 % din PIB, pentru a îmbunătăți accesul la excelență al cercetătorilor din întreaga UE și pentru a permite rezultatelor cercetării să ajungă la comunitatea științifică, societate și la economia reală, asigurând, în același timp, faptul că cercetările și inovările finanțate din fonduri publice contribuie cu adevărat la bunăstarea societății.
În acest context, apare necesitatea ca statele membre să adopte un Pact pentru cercetare și inovare în Europa, care să includă următoarele angajamente ce trebuie îndeplinite până în 2030: creșterea cheltuielilor publice pentru cercetare și inovare de la nivelul mediu actual de 0,81 % din PIB la 1,25 % într-un mod coordonat la nivelul UE; creșterea finanțării publice naționale pentru cercetare, inovare și dezvoltare a programelor comune și a parteneriatelor europene de la nivelul actual de puțin sub 1 % la 5 %; accederea la un acord comun asupra domeniilor prioritare pentru acțiunea SEC (atât orizontale, cât și tematice).
În vederea îndeplinirii scopului noului SEC, statele membre să transpună „noul SEC” în politici concrete și acțiuni de finanțare menite să contribuie la dubla tranziție „verde” și „digitală”, la punerea în aplicare a unui Pact verde european ambițios și a unei strategii industriale ambițioase, la o redresare rezilientă și la nevoile medicale nesatisfăcute. Însă, pentru a se asigura că rezultatele cercetării sunt aplicate mai rapid în economie și în societate, grupul PPE subliniază necesitatea stabilirii unor legături adecvate în cadrul și între ecosistemele industriale și de inovare și actorii acestora, inclusiv mediul academic, industria, sectorul public la diferite niveluri, publicul larg și societatea civilă din întreaga UE. Spre exemplu, Strategia europeană pentru universități va lega educația, cercetarea, inovarea și serviciile către societate, accelerând realizarea acțiunilor Spațiului educațional european și a spațiului european de cercetare.
Iar, în acest context, trebuie evidențiat rolul vital al IMM-urilor în abordarea inovării și a dezvoltării tehnologice, precum și potențialul IMM-urilor tradiționale care trebuie încă pus în valoare. Astfel, „centrele SEC” reprezintă instrumente de asigurare a disponibilității unor cunoștințe științifice de înaltă calitate în toate orașele și regiunile din UE și, de asemenea, de stimulare a regiunilor în care există oportunități de creștere sustenabilă.
Cum cercetarea și inovarea din Europa sunt factori cheie pentru un viitor mai verde, mai sănătos și mai digital pentru toți, la evenimentul emblematic anual al Comisiei Europene pentru cercetare și inovare, Zilele Europene ale Cercetării și Inovării, care s-au desfășurat în zilele de 23 – 24 iunie a.c., au spus da peste 21.000 de participanți înregistrați din 105 țări. În acest cadru s-a subliniat necesitatea ca Europa să rămână în fruntea cercetării și inovării pentru a realiza un viitor durabil pentru toți. Aceasta include roluri cheie pentru Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE, precum și Spațiul european de cercetare pentru a conduce la recuperarea statelor membre post COVID-19 și la tranzițiile duble ecologice și digitale. Anul trecut, acest evenimente online a atras peste 35000 de participanți înregistrați din 188 de țări în 146 de paneluri. La evenimentul de două zile, factorii de decizie politică, cercetătorii, inovatorii și cetățenii din Europa și nu numai au participat la peste 70 de sesiuni captivante pentru a contura viitorul peisaj al cercetării și inovării. De fapt, Zilele Europene ale Cercetării și Inovării reprezintă o ocazie pentru factorii de decizie, cercetători, inovatori și cetățeni de a discuta împreună despre programul Orizont Europa (ec.europa.eu).
Este evident faptul că eficiența SEC depinde de crearea și utilizarea pe deplin a sinergiilor dintre instrumentele de finanțare europene, în special între Orizont Europa, Erasmus+, fondurile politicii de coeziune, Next Generation EU, Programul privind piața unică, InvestEU, LIFE+, Fondul pentru o tranziție justă și instrumentele de acțiune externă ale UE, Parteneriatul pentru cercetare și inovare în zona mediteraneeană (PRIMA), programul EU4Health și programul Europa digitală. Însă, statele membre trebuie, la rândul lor, să sprijine „noul SEC” prin reforme și resurse naționale care să completeze instrumentele de finanțare europeană prin noi instrumente, și anume pentru partea privind „extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” din cadrul programului Orizont Europa, care va contribui la reducerea decalajului de performanță în cercetare și inovare și la reducerea inegalităților dintre diferite țări și regiuni. În acest sens, în vederea abordării investițiilor și reformelor din domeniul cercetării și al inovării salută crearea „Forumului SEC pentru tranziție” și a viitorului pact pentru cercetare și inovare.
Însă, Comisia trebuie să ofere statelor membre orientări clare, simple și practice și instrumente raționalizate cu privire la modul optim de punere în aplicare a acestor sinergii în contextele naționale. În acest context, grupul PPE subliniază importanța Mecanismului de redresare și reziliență, care va sprijini creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv infrastructurile de cercetare și inovare, și va contribui în mare măsură la punerea în aplicare a „noului SEC”. Astfel că, planurile naționale de redresare și reziliență, precum și instrumentul de redresare al Comisiei, Next Generation EU reprezintă o oportunitate de a consolida triunghiul cunoașterii și de a consolida competențele, educația și cercetarea. De aceea devin necesare legături mai structurate cu inițiativele de consolidare a Spațiului european al educației și a Spațiului european al inovării. Tocmai de aceea, planul Consiliului este de a include consolidarea SEC în planurile naționale de redresare.
Se cunoaște faptul că, la 13 iulie 2021, 12 țări din UE: Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia și Slovacia au primit undă verde să folosească fondurile UE de recuperare și reziliență pentru a-și impulsiona economiile și să se ocupe de consecințele din COVID-19. Deși, până la această dată, Comisia a primit 25 de planuri de recuperare şi rezilienţă de la: Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia , România, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia (ec.europa.eu). Aceasta ca urmare a faptului că, în luna iunie a.c., Consiliul a primit o evaluare pozitivă a planurilor celor 12 state membre din partea Comisiei, însoțită de propuneri de decizii ale Consiliului privind aprobarea acestora. Toate cele 12 state membre au solicitat o prefinanțare din fondurile care le sunt alocate. Deciziile adoptate de Consiliu reprezintă etapa finală înainte ca statele membre să poată încheia acorduri de grant și de împrumut cu Comisia și să înceapă să primească fonduri pentru punerea în aplicare a planurilor lor naționale. Aceasta înseamnă că statele membre pot semna acorduri de subvenționare și contracte de împrumut care să le permită să obțină prefinanțare de până la 13% din suma totală care li se datorează, odată ce sunt adoptate de către Consiliu deciziile de punere în aplicare (www.consilium.europa.eu). Trebuie spus că facilitatea de recuperare și reziliență, cu accentul său puternic pe cercetare și inovare și Orizont Europa, ne ajută să ne reconstruim mai bine în urma pandemiei de COVID-19.
Orașele și cetățenii joacă un rol crucial atunci când vine vorba de implementarea obiectivelor ambițioase ale UE pentru a contribui la construirea unui viitor ecologic și digital. Categoric, abordarea globală a cercetării și inovării va conduce în general la excelență, va pune în comun resursele pentru a realiza progrese științifice și pentru a dezvolta ecosisteme vibrante de inovare.
Uniunea Europeană, guvernele naționale și părțile interesate vor trebui să colaboreze pentru a pune în mișcare noul Spațiu European de Cercetare, prioritizând astfel investițiile pentru a face față provocărilor cu care se confruntă Europa. Noua platformă de valorificare a cunoștințelor din UE va contribui la transformarea rezultatelor cercetării în produse și soluții realizate de UE.
