Manoela Popescu
În vremuri pandemice nu trebuie uitat faptul că trebuie să lucrăm în continuare, atât la nivel național, cât și internațional, pentru a consolida sistemul internațional de justiție penală. Cu alte cuvinte, eforturile depuse în lupta împotriva virusului ucigaș nu trebuie să reducă interesul manifestat în a ne asigura că autorii celor mai grave infracțiuni sunt aduși în fața justiției și trași la răspundere pentru faptele lor. Le datorăm asta victimelor acestor crime atroce. De aceea, Ziua internațională a justiției penale ne reamintește că impunitatea nu este o opțiune, nicăieri și pentru nimeni. Pe lângă infracțiunile tradiționale, pandemia de COVID-19 a generat și alte forme de infracțiuni, mai ales cele care au utilizat beneficiile erei digitale. De aceea, tema din acest an pentru Ziua Justiției Penale Internaționale este „justiția socială în economia digitală”, un subiect în timp util pentru o epocă modernă în care infractorii se bazează din ce în ce mai mult pe mijloace avansate bazate pe Internet în loc de tactici criminale tradiționale.
Trebuie specificat faptul că, evoluțiile tehnologice din ultimul deceniu au ajutat omenirea să navigheze facil prin peisajul COVID-19, salvând locuri de muncă, entități, structuri și chiar vieții. Astfel, angajații pot lucra de acasă din cauza existenței „platformelor digitale de muncă”, oferind „posibilități și avantaje generatoare de venituri din aranjamente de lucru flexibile”. Însă, cu toate acestea, există și riscul adăugat ca actele criminale să recurgă la mijloace digitale, cu atât mai mult atunci când străzile continuă să fie sub o strictă vigilență asupra comportamentului adecvat pandemiei de COVID-19. Amenințarea reală poate fi îndepărtată, spun experții, exacerbând necesitatea de a răspândi conștientizarea justiției penale pe o platformă digitală (www.consilium.europa.eu).
Dar ce este și de ce sărbătorim Ziua Mondială a Justiției Internaționale sau Ziua Justiției Penale Internaționale? Această zi este marcată pe tot globul pe data de 17 iulie a fiecărui an. Data având o semnificație specială, deoarece, potrivit Curții Penale Internaționale, Adunarea Statelor Părți a decis ca data de 17 iulie să fie Ziua Justiției Penale Internaționale. Respectiva decizie a fost luată la Conferința de revizuire a Statutului de la Roma, desfășurată în orașul Kampala din Uganda, la 1 iunie 2010 (www.hindustantimes.com).
Curtea Penală Internațională este prima instanță penală permanentă creată pentru a combate impunitatea autorilor celor mai grave infracțiuni care afectează comunitatea internațională. Aceasta este o organizație internațională independentă, cu sediul la Haga, în Olanda, care nu aparține sistemului Națiunilor Unite și, bineînțeles, nici unui stat. Inspirația pentru crearea acestei organizații este deja veche și corespunde cu descoperirea genocidelor, crimelor de război și crimele împotriva umanității comise de-a lungul secolului al XX-lea. Primele procese, precum Nürnberg (1945) și Tokyo (1946) au judecat autorii crimelor de război, crimelor de război și crimelor împotriva umanității comise în timpul celui de-al doilea război mondial. Atunci, în anii 1990, imediat după sfârșitul războiului rece, tribunalele internaționale s-au întâlnit pentru a judeca crimele de aceeași natură ca în fosta Iugoslavie sau chiar în Rwanda. Refuzul impunității, în general împărțit în întreaga comunitate internațională, își făcea treaba, însă, din păcate, aceste instanțe au fost create doar pentru o anumită perioadă de timp și pentru un anumit conflict. Cum necesitatea unei instanțe penale independente și permanente a devenit evidentă și a ajuns să predomine comunitatea internațională, la 17 iulie 1998, 120 de state au adoptat Statutul de la Roma, care a stabilit baza legală pentru crearea Curții Penale Internaționale. Acesta a intrat în vigoare 4 ani mai târziu, la 1 iulie 2002, după ratificarea sa de 60 de țări (www.journee-mondiale.com).
Menirea și scopul acestei instituți juridice internaționale este de a judeca persoane care au comis genociduri, crime de război și crime împotriva umanității. Curtea este compusă din 18 magistrați, care nu pot judeca cauze retroactive, ci numai cazuri provenite după 1 iulie 2002. Până în 2004, 94 de țări au ratificat statutul tribunalului, printre care și țara noastră. Tratatul nu a fost nici semnat, nici ratificat de câteva țări importante precum SUA, Rusia, China, Israel și Irak. De fapt, Statele Unite și Israelul au semnat inițial tratatul însă au anunțat ulterior că își retrag semnătura. Curtea Penală Internațională are două competențe: materială și personală. Competența materială a Curții Penale Internaționale presupune posibilitatea de a judeca și pedepsi persoanele fizice vinovate de comiterea unor infracțiuni deosebit de grave, care aduc atingere intereselor de ansamblu ale comunității internaționale.
În timp ce, competența personală se referă la posibilitatea Curții de a judeca și pedepsi persoanele fizice vinovate de comiterea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității, dacă au împlinit vârsta de 18 ani. Calitatea oficială de șef de stat sau de guvern, de președinte de parlament, de demnitar sau funcționar public nu exonerează pe autorul faptei de răspundere penală în fața Curții și nici nu constituie un motiv de reducere a pedepsei. Imunitățile sau regulile de procedură speciale care însoțesc calitatea oficială a unei persoane nu împiedică Curtea să își exercite competența față de persoana în cauza. De asemenea, răspunderea penală a persoanelor fizice, este o răspundere individuală și nu se admite răspunderea colectivă a acestora (reliefweb.int).
Un instrument important al justiției internaționale este principiul jurisdicției universale, care permite autorităților naționale să judece persoanele suspectate de abuzuri grave, indiferent de naționalitatea lor sau de locul în care au fost comise crimele. Astfel, în ultimul an, un tribunal german a emis un verdict important împotriva unui fost oficial sirian, iar un tribunal elvețian a găsit un fost lider rebel liberian, pe care l-a judecat, vinovat de crime de război. În vederea colectării dovezilor încălcărilor grave comise în Belarus, cu sprijinul multor guverne și al Uniunii Europene, organizațiile neguvernamentale au creat o platformă internațională de responsabilitate pentru această țară. Alte momente remarcabile includ verdictul de vinovăție al unui tribunal militar congolez împotriva unui lider de miliție pentru crimele de război comise în estul Republicii Democrate Congo și acuzațiile aduse recent împotriva personalului militar din Columbia. De asemenea, presiunea crește pentru a responsabiliza autoritățile chineze pentru presupuse crime împotriva umanității comise împotriva uigurilor și a altor etnici musulmani turci din Xinjiang. În acest sens, mai multe guverne solicitând crearea unei comisii de anchetă de către Organizația Națiunilor Unite, ca urmare a îngrijorărilor manifestate de organizații de susținere a drepturilor omului.
La Curtea Penală Internațională (CPI), primul proces împotriva liderilor anti-balaka s-a deschis pentru infracțiuni grave comise în timpul celui mai recent conflict din Republica Centrafricană. Curtea a pronunțat un verdict de vinovăție împotriva unui cunoscut comandant rebel din Uganda și a confirmat vinovăția comandantului războiului congolez Bosco Ntaganda în apel. Un bărbat suspectat de crime în Darfur s-a predat Curții Penale Internaționale, iar fostul procuror al instanței a efectuat o vizită istorică în Sudan, îndemnând autoritățile să predea alte persoane suspectate de infracțiuni grave în fața instanței. Oficiul Procurorului CPI a deschis, de asemenea, o anchetă asupra situației din Palestina și a cerut judecătorilor instanței permisiunea de a investiga crimele legate de „războiul împotriva drogurilor” din Filipine. Cu toate acestea, citând resursele inadecvate ale instanței, Oficiul nu a solicitat încă autorizația de investigare în Ucraina și Nigeria
(www.hrw.org).
Cu ocazia Zilei Mondiale a Justiției Internaționale, Franța își reiterează angajamentul hotărât de a lupta împotriva impunității peste tot în lume, reafirmându-și cu această ocazie sprijinul pentru Curtea Penală Internațională, singura curte penală internațională permanentă cu vocație universală. De asemenea, Franța subliniază sprijinul pentru noul procuror, Karim Khan, care a preluat funcția în 16 iunie a.c., și dorința sa de a coopera activ cu CPI. Acesta susținând procesul de reformă care vizează îmbunătățirea eficienței CPI. Franța își afirmă, de asemenea, sprijinul pentru procesul autorilor de crime de genocid, crime împotriva umanității și încălcări grave ale dreptului internațional umanitar din Rwanda și fosta Iugoslavie. De asemenea, observă importanța jurisdicțiilor „mixte”, care reunesc elemente internaționale și naționale. Se cunoaște faptul că sistemul internațional de justiție penală nu poate funcționa fără instanțele naționale, care au responsabilitatea principală de a judeca autorii celor mai grave infracțiuni. Ca atare, Franța și-a dat mijloacele de urmărire penală a autorilor acestor crime prin crearea în cadrul tribunalului judiciar din Paris a unei unități specializate care să se ocupe de lupta împotriva crimelor împotriva umanității, crimelor de război și infracțiunilor (www.diplomatie.gouv.fr). Franța va continua să participe la eforturile întreprinse pentru consolidarea justiției penale internaționale și apărarea drepturilor victimelor.
Familia PPE, care a modelat istoria integrării europene susține, de asemenea, lupta împotriva impunității peste tot în lume, mai ales astăzi, când Europa se confruntă din nou cu provocări. Prin acest demers, grupul PPE continuă să onoreze moștenirea, rămânând fidel convingerilor familiei PPE: o Europă unită bazată pe valorile demnității umane, libertății și drepturilor omului., Statul de drept, solidaritatea și subsidiaritatea. Grupul PPE apără, prin sprijinirea sistemului internațional de justiție penală, o Europă ambițioasă care ne protejează, ne păstrează valorile, creează oportunități și le oferă europenilor mijloacele de a acționa (www.eppgroup.eu).
Trebuie precizat însă faptul că există, mai ales în context pandemic, o discrepanță din ce în ce mai problematică între resursele CPI și numărul de cazuri. În ciuda anulării sancțiunilor luate împotriva sa de către Statele Unite, CPI încă se confruntă cu opoziție politizată. Instanța a confirmat prin apel achitarea unui fost președinte, eveniment care a ridicat îngrijorări cu privire la funcționarea sa. Nu trebuie uitat faptul că au existat și eșecuri, cum ar fi decizia procurorului CPI de a închide o anchetă preliminară asupra presupuselor abuzuri ale forțelor britanice în Irak, în ciuda lipsei urmăririlor naționale. Într-un raport detaliat, un grup de experți independenți a propus un cadru de reglementare pentru a consolida capacitatea CPI de a face dreptate. În contextul în care noul procuror, Karim Khan, preia funcția, oportunitate de schimbare a CPI este deosebit de importantă (www.hrw.org).
Evident, că dincolo de celebrarea progreselor realizate, această Zi Internațională ar trebui să fie o oportunitate de a cere mai multe acțiuni pentru a face posibilă justiția și nu doar referitor la CPI și peste tot în lume. De Ziua Internațională a Justiției Penale, ca parte a activităților sale Curtea Penală Internațională (CPI) a lansat o campanie digitală pe tema: construi#1MondePlusJuste. Campania propunându-și să încurajeze oamenii să gândească, să acționeze, să învețe și să se conecteze pentru cauza păcii și a justiției. În acest sens, oamenii au fost invitați să afle mai multe despre inovațiile Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) și despre activitatea CPI prin intermediul diferitelor videoclipuri. De asemenea, au fost prezentate povești despre oameni care și-au continuat viața după episoade în care au fost victimele agresorilor de genul criminalilor de război. Campania și-a propus să facă apel la diplomați, profesioniști din domeniul juridic, experți, academicieni, studenți, profesori și oameni, în general, să construiască o lume mai pașină și mai dreaptă începând de la locul de muncă, familie, comunitate și societate (changementsocialbenin.org).
Trebuie specificat faptul că, în ciuda dificultăți materiale și de personal, în perioada pandemică, CPI a reușit să garanteze desfășurarea activității sale, iar de Ziua Internațională a Justiției Penale a fost adus un omagiu multor oameni dedicați și curajoși care lucrează în domeniul justiției internaționale și care cer dreptate pentru atrocități în masă. De asemenea, omagiile sunt adresate și societății civile și apărătorilor drepturilor omului, care joacă un rol crucial în asigurarea expunerii, documentării și denunțării încălcărilor drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional. Astfel, aceste organizații aduc o contribuție valoroasă la protecția victimelor infracțiunilor internaționale și la respectarea drepturilor acestora.
Curtea Penală Internațională, prima și singura curte penală internațională permanentă, joacă un rol crucial într-o ordine mondială bazată pe reguli comune și în promovarea luptei împotriva impunității pentru crimele internaționale. Deși, în ciuda acestui rol crucial, activitatea și independența sa continuă să fie deseori puse la îndoială. De aceea, Uniunea Europeană este hotărâtă să protejeze independența judiciară a CPI și integritatea Statutului de la Roma. Grupul PPE se opune cu tărie oricărei încercări de a discredita CPI și de a împiedica activitatea acesteia. UE și statele sale membre vor continua să lucreze pentru ratificarea universală și punerea în aplicare deplină a Statutului de la Roma. În același timp, UE va acționa pentru o CPI mai puternică și mai eficientă, inclusiv prin procesul continuu de revizuire a funcționării Curții, asigurând și protejând totodată respectarea principiilor și valorilor fundamentale stabilite în Statutul Romei. De asemenea, Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin diplomatic, politic și financiar CPI pentru a-i permite să își desfășoare în mod eficient activitatea esențială în numele victimelor unor infracțiuni internaționale grave. Cum CPI își poate îndeplini mandatul numai cu participarea activă, cooperarea și sprijinul statelor membre, UE solicită tuturor statelor să coopereze cu CPI și să își respecte angajamentul de a respecta statul de drept, fie la nivelul CPI, fie la nivelul instanțelor lor naționale.
