Manoela Popescu
Este cunoscut faptul că, la 1 iulie 2021, Comisia Europeană a dat undă verde planului de recuperare și reziliență al Sloveniei, țară care a preluat, pentru a doua oară, președinția Consiliului Uniunii Europene. De fapt acesta a fost și mesajul adus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de Colegiul Comisarilor Uniunii Europene la întâlnirea cu guvernul sloven. La sfârșitul vizitei de lucru, prim-ministrul Janez Janša a mulțumit Comisiei Europene și Ursulei von der Leyen pentru munca rapidă și eficientă în timpul pandemiei de COVID-19. El a subliniat că este crucial pentru UE să îmbine problema recuperării post-pandemice cu problema tranziției ecologice și digitale. În opinia prim-ministrului sloven această abordare strategică a Comisiei fiind cea corectă, deoarece asigură viitorul competitiv al UE la nivel global.
Ca atare, reziliența, redresarea, autonomia strategică a UE se numără printre prioritățile Sloveniei pentru următoarele șase luni, țară condusă de ultraconservatorul Janez Janša, care nu mai este „Elveția Balcanilor” la care visau mulți, deoarece Ljubljana se aliniază acum cu Ungaria lui Viktor Orbán (www.rtbf.be). De aceea, atmosfera este destul de diferită astăzi, de cea care a fost când Slovenia a deținut prima oară președinția Consiliului UE în 2008. Atunci Slovenia a fost văzută ca un ucenic model al Europei, iar președinția a fost sărbătorită ca o etapă importantă pe drumul spre independență pentru această țară care a ieșit din fosta Iugoslavie (www.lalibre.be).
Mulțumind Portugaliei și Germaniei pentru munca depusă în cadrul programului comun de anul trecut, prim-ministrul Janez Janša a apreciat faptul că una dintre provocările comune este Conferința privind viitorul Europei. Cu respectiva ocazie, prim-ministrul Janez Janša a afirmat că Slovenia va depune eforturi pentru o dezbatere deschisă și favorabilă incluziunii, nu numai între instituțiile europene și guvernele naționale, ci și între regiuni, comunități locale, organizații neguvernamentale și cetățeni (ec.europa.eu).
Sloganul președinției Sloveniei la Consiliul Uniunii Europene „Împreună. Rezilient. Europa” reflectă cele patru domenii prioritare ale programului de șase luni al Sloveniei. Guvernul Sloveniei va lucra pentru a facilita redresarea și o mai mare rezistență a UE, va reflecta asupra viitorului Europei, va consolida statul de drept și valorile europene și va acționa pentru a asigura securitatea și stabilitatea în vecinătatea europeană. De aceea, încă din prima parte a zilei de 1 iulie, au avut loc întâlniri între miniștrii guvernului sloven și Colegiul comisarilor pe teme legate de următoarele domenii: Acordul verde european, transformarea digitală, recuperare și reziliență, afaceri externe, migrație, statul drept și Conferința privind viitorul Europei (slovenian-presidency.consilium.europa.eu).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reafirmat sprijinul „la fiecare pas” al Sloveniei, deoarece aceasta preia Președinția Consiliului UE într-un moment decisiv, “în care ieșim dintr-o perioadă de gestionare a crizelor pentru a începe acțiuni pe termen lung”. Potrivit Ursulei von der Leyen, vaccinarea progresează bine, deși sunt statistici care arată o încetinire clară a procesului la nivel global, iar UE se redeschide cu precauție (sau se amână ridicarea restricțiilor datorită variantei Delta a COVID-19). Referitor la redresarea UE, președinta Comisiei, considerând drept motorul redresării programul „Next Generation EU”, subliniază că se bazează pe sprijinul președinției slovene pentru a aproba cât mai multe planuri naționale de recuperare și reziliență înainte de vacanța de vară, astfel încât statele membre să primesc fondurile necesare cât mai curând posibil.
De asemenea, în contextul redresării, Ursula von der Leyen s-a referit la rolul țării, care prezidează Consiliului UE, în ceea ce privește gestionarea dosarului statului de drept. Mai ales că publicarea următorului Raport privind respectarea statului de drept în statele membre este așteptată în luna iulie a.c. Importanța Raportului derivă din faptul că încrederea în instituții, în sistemele judiciare independente și eficiente, precum și încrederea în mass-media liberă, independentă și bine finanțată este cu atât mai marcantă în această perioadă de recuperare post- COVID-19. Astfel, rolul președinției slovene va fi decisiv pentru ca egalitatea și diversitatea să fie întotdeauna respectate, la fel ca și regulile statului de drept și ale UE. Aceasta deoarece Slovenia dorește o Uniune a modului de viață european, a statului de drept și a șanselor egale pentru toți, conform articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se bazează pe valorile comune care stau la baza societăților noastre și a identității noastre comune. Concentrarea pe consolidarea statului de drept ca valoare europeană comună a președinției slovene presupune faptul că aceasta va încerca să arate cum statul de drept poate fi consolidat și mai mult prin respectarea tradițiilor naționale și a sistemelor constituționale. Astfel, președinția slovenă a Consiliului UE preconizează desfășurarea un dialog anual cu privire la situația statului de drept în UE și în fiecare stat membru, pornind de la raportul anual privind statul de drept al Comisiei Europene. Scopul fiind atât promovarea unor reguli culturale a legislației în întreaga UE, cât și asigurarea posibilității ca statelor membre, printr-o dezbatere incluzivă, să învețe reciproc prin schimbul de experiență.
În timpul conferinței de presă, Ursula von der Leyen a subliniat așteptările din partea președinției slovene referitoare la procesul de extindere al UE, în special prin inițierea oficială a negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord (ec.europa.eu).
Referitor la recuperarea post-COVID-19, trebuie spus că implementarea planurilor naționale de recuperare și reziliență reprezintă o prioritate pentru președinția slovenă. Categoric, la acest moment, recuperarea și reziliența în Uniunea Europeană sunt cruciale, iar decizia de a înființa fondul „Next Generation EU” reprezintă un moment istoric pentru Uniunea Europeană, ca o reflectare a solidarității europene, așa cum sublinia grupul PPE, și a cooperarea dintre statele membre și Comisia Europeană. Ideea este că, datorită importanței planurilor naționale de recuperare și reziliență, președinția slovenă se va strădui să le confirme și să le pună în aplicare cât mai curând posibil. Evident că, punerea în aplicare a acestor planuri trebuie să fie eficientă pentru a contribui la îmbunătățirea rezilienței UE, în ansamblu, și a fiecărui stat membru, în parte. Preocuparea președinției slovene este ca redresarea durabilă post-COVID-19 să aibă loc în toate sectoarele economiei și ale vieții sociale. De aceea, se dorește ca implementarea planurilor naționale de recuperare și reziliență să utilizeze la maximum abilitățile europenilor pentru a accelera tranziția ecologică și digitală, care va promova crearea de locuri de muncă și reziliența societăților noastre și va asigura un mediu sănătos.
Se pare că prioritățile președinției slovene au fost considerate cel mai urgent lucru de Parlamentul European săptămâna trecută, fapt pentru care marți dimineață (06.07.2021), Parlamentul a organizat, în prezența prim-ministrului sloven Janez Janša, o dezbatere asupra acestor priorități (www.europarl.europa.eu). Grupul PPE consideră că redresarea economică din Europa ar trebui să rămână principala prioritate în lunile următoare, concentrându-se în special pe crearea de locuri de muncă pentru generațiile viitoare. În același timp, președinția Consiliului va trebui să gestioneze ambițiile europene privind schimbările climatice, protejând în același timp locurile de muncă și know-how-ul industrial (www.eppgroup.eu).
O altă prioritate fundamentală a Sloveniei în aceste 6 luni va fi consolidarea rezilienței Uniunii Europene, dat fiind faptul că urgențele semnificative cauzate de pandemia COVID-19 afectează toate statele membre, care nu sunt în măsură să răspundă pandemiei în mod adecvat și pe cont propriu, fiind necesar un răspuns comun la nivelul UE. De aceea, în vederea creșterii rolului UE în a proteja sănătatea cetățenilor europeni, președinția slovenă se va concentra mai ales pe construirea unei Uniuni Europene a Sănătății. De asemenea, se dorește consolidarea autonomiei strategice a UE, prin creșterea capacității de a garanta disponibilitatea medicamentelor și a dispozitivelor medicale, accelerându-le cercetarea, dezvoltarea și producția. Președinția slovenă susținând, în acest sens, chiar o propunere ambițioasă de a crea o nouă autoritate europeană de intervenție în caz de urgență în domeniul sănătății – HERA.
Cum pandemia de COVID-19, care a bulversat viața socio-economică, dezvoltând modele online de business, de muncă și viață, a sporit și vulnerabilitatea entităților față de atacurile cibernetice, consolidarea ciberneticii europene va fi în centrul acțiunii președinției slovene. Potrivit guvernului sloven, trebuie făcut mai multe pentru a fi mai bine pregătiți și pentru a putea răspunde în mod coordonat la potențialele atacuri cibernetice la scară largă. Însă aceste probleme nu vor împiedica președinția slovenă să se străduiască să construiască o Europă suverană digital și să asigure utilizarea etică și dezvoltarea inteligenței artificiale, care este propusă ca una dintre tehnologiile cheie ale viitorului în ceea ce privește disponibilitatea datelor de masă. În vremuri pandemice, tehnologiile digitale au devenit esențiale pentru muncă, afaceri, învățare, socializare și acces la orice, de la servicii de sănătate la cultură. Iar transformarea digitală a fost principiul director al UE înainte de pandemie și a accelerat acest proces. Cum legislația actuală nu mai răspunde în mod adecvat provocărilor actuale, este necesar să se facă progrese în reglementarea serviciilor digitale și a piețelor cu care UE va stabili noi standarde în utilizarea platformelor digitale (slovenian-presidency.consilium.europa.eu).
Pornind de la faptul că deciziile luate astăzi vor determina viitorul generațiilor viitoare, Uniunea Europeană se angajează să atingă obiectivul neutralității climatice până în 2050 și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelul din 1990. Ca atare, în acest domeniu, orientările guvernului sloven se vor înscrie în obiectivele climatice ale UE, în paralel cu încercarea de transpunere a obiectivelor stabilite în legislația europeană obligatorie. De asemenea, președinția slovenă își propune să fructifice oportunitatea Conferinței COP26 de la Glasgow pentru UE de a-și arăta hotărârea și de a convinge restul lumii că este timpul să acționăm.
În ceea ce privește Conferință despre viitorul Europei, având în vedere numeroasele provocări cu care s-a confruntat UE în ultimii ani, guvernul sloven consideră că avem nevoie mai mult ca oricând de o dezbatere aprofundată asupra viitorului nostru comun. Conferința privind viitorul Europei, destinată unei consultări la nivel european cu privire la aspectul Uniunii Europene în viitor, pentru a îndeplini așteptările a cetățenilor săi, a început oficial la 9 mai 2021 și se așteaptă să se încheie în primăvara anului 2022. Se cunoaște că, la nivelul UE, discuțiile sunt organizate sub forma sesiunilor plenare și a forumurilor cetățenilor, precum și a unei platforme digitale accesibile tuturor. Astfel că, un domeniu important al președinției slovene va fi tocmai Conferința despre viitorul Europei. Ca atare, o atenție deosebită va fi acordată acestui proces, desfășurat în strânsă cooperare între cele trei instituții principale ale UE pentru a se asigura că statele membre și Consiliul UE joacă un rol adecvat în cadrul acestuia. În același timp, se dorește de a purta discuții în Slovenia cu privire la aspecte ale vieții în Europa, acum și în viitor.
Un alt domeniu important pentru Slovenia este a atrage atenția asupra necesității de a face față evoluțiilor demografice negative din UE.
De asemenea, în timpul președinției sale, Slovenia se va concentra și asupra consolidării securității UE. În acest context, regimul Schengen are o importanță capitală, deoarece se va pune accentul pe crearea unui spațiu Schengen mai puternic, mai robust și mai pregătit pentru provocări și pe buna funcționare a acestuia. Cu alte cuvinte, Slovenia se va strădui să facă spațiul Schengen pe deplin funcțional și rezistent și să ajungă la un acord cât mai curând posibil cu privire la un nou regulament de stabilire a unui mecanism de evaluare și monitorizare pentru monitorizarea aplicării acquis-ului Schengen.
Discuțiile dedicate priorităților președinției slovene a Consiliului UE în domeniul afacerilor interne se vor concentra atât pe gestionarea integrată a migrației, unde Slovenia dorește să facă cât mai multe progrese în negocierile privind Pactul privind migrația și azilul, cât și pe consolidarea spațiului Schengen. În același timp, pentru a asigura o gestionare mai eficientă a presiunilor migratorii, Slovenia va căuta să consolideze rolul Uniunii Europene în dimensiunea externă a migrației.
Președinția slovenă, sprijinind activitățile Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate comună, va face tot ce este necesar pentru a consolida relațiile transatlantice. Colaborarea îndeaproape cu Statele Unite și NATO pe baza principiilor, valorilor și intereselor comune este cea mai bună garanție pentru consolidarea poziției UE în comunitatea internațională și facilitarea intereselor comune ale statelor membre.
În vederea realizării unei UE credibilă și sigură, capabilă să asigure securitatea și stabilitatea în vecinătatea sa, o atenție deosebită va fi acordată țărilor din Balcanii de Vest, viitorului lor european și continuării procesului de extindere a UE. Slovenia intenționând să lucreze pentru redresarea economică a țărilor din regiune, pentru a asigura o dezvoltare durabilă, pentru a realiza tranziția ecologică și digitală și pentru a îmbunătăți conectivitatea în regiune și cu Uniunea Europeană. De aceea, în toamnă va avea loc în Slovenia summit-ul UE-Balcanii de Vest. Orientarea de bază a eforturilor președinției slovene fiind crearea unui viitor pozitiv pentru tineri.
Deși Ljubljana a întârziat să facă cunoscut programul președinției sale și UE a trebuit să aștepte primele zile ale acesteia, s-a descoperit că Slovenia dorește o UE „capabilă să răspundă în mod coordonat la potențialele atacuri cibernetice la scară largă” și „să facă față evoluțiilor demografice negative”. În speranța că toate aceste priorități vor fi și realizate, așteptările de la președinția slovenă sunt destul de mari.
