Manoela Popescu
Lumea se află în prezent în pragul unor schimbări rapide, fără precedent, iar rolul familiei în societate, precum și rolul pe care femeile și fetele îl joacă în familie se schimbă, de asemenea. Astăzi nu există un tip de familie „standard”, dar se poate spune că niciodată nu a existat. Pentru ca legile și politicile să sprijine familiile și să răspundă nevoilor tuturor membrilor, aceste legi trebuie să evolueze și să se adapteze. Potrivit Raportului secretarului general ONU, „Implementarea obiectivelor Anului internațional a Familiei și a proceselor de urmărire a acesteia”, familiile din întreaga lume se schimbă, multe devenind mai mici pe măsură ce crește numărul gospodăriilor monoparentale. Raportul se concentrează pe tendințele recente ale politicii familiale, în principal în domeniile protecției sociale sensibile la gen, echilibrului muncă-familie, egalității de gen și familiei fără adăpost. De asemenea, sunt evidențiate bunele practici în elaborarea politicilor familiale de către guverne, entitățile Națiunilor Unite și societatea civilă. Conform Raportului ONU, în prezent, 65% din familii sunt alcătuite fie din cupluri care trăiesc cu copii de orice vârstă (38%), fie din cupluri care trăiesc cu copii și membri ai familiei extinse, precum bunicii (27%). Gospodăriile monoparentale reprezintă 8% din total și sunt compuse în mare parte din femei cu copii (84%) (www.un.org). În Africa Subsahariană și Asia Centrală și de Sud, aproape o treime din toate gospodăriile includ membrii familiei extinse, dar această proporție este în scădere, datorită migrației rurale-urbane, printre alți factori.
Numărul în scădere de familii extinse și numărul tot mai mare de familii monoparentale pun accentul pe problema protecției sociale. Protecția socială informală a fost oferită în mod tradițional în cadrul familiilor extinse prin acorduri de îngrijire reciprocă sau comună. Odată cu schimbarea structurilor familiale, astfel de aranjamente nu sunt adesea viabile. Astfel că apare importanța crescândă a sistemelor formale de protecție socială și necesitatea unor măsuri sensibile la gen. Deoarece un număr tot mai mare de femei participă la forța de muncă formală și informală, în timp ce continuă să își asume o povară disproporționată a muncii gospodărești în comparație cu bărbații, echilibrul muncă-familie este mai dificil de realizat. Prin urmare, imperativul asigurării egalității de gen în familie câștigă mai multă atenție. Tendințele suplimentare, cum ar fi urbanizarea rapidă care afectează familiile și creșterea aparentă a lipsei de adăpost a familiei, necesită o atenție suplimentară.
Actuala criză globală a sănătății, și a cărei efecte vor fi resimțite o lungă perioadă de timp de acum încolo, evidențiază fragilitatea instituțiilor noastre de a face față evenimentelor majore cu impact negativ. Aceasta ne arată că multe fațete ale vieții noastre de zi cu zi sunt interconectate și că este esențial să coordonăm eforturile pentru a promova o revenire rapidă după criză.
Întotdeauna oamenii și-au căutat echilibrul în familie în situații de dezastre, de haos și de nesiguranță, deoarece, ca societate, ne bazăm instinctiv pe familii pentru a face față unor situații precum cele cauzate de pandemia de COVID-19. Familia este un refugiu, un paradis de liniște pentru majoritatea oamenilor. Acest lucru rezultă din faptul că familiile sunt, în primul rând, responsabile de deciziile privind educația, sănătatea, ajutorul reciproc, timpul liber, cultura etc.. Ele se află în centrul organizării mediilor noastre de viață. De asemenea, familiile sunt principalul vector al relațiilor dintre generații, asigurând transmiterea valorilor culturale și sociale care necesită includerea deplină a tuturor cetățenilor. Trebuie amintit faptul că familia este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți actori economici din societatea noastră. Conform indicelui Băncii Mondiale, cheltuielile gospodăriilor și, prin urmare, în esență cheltuielile cu consumul familiei (locuințe, energie, transport, alimente, agrement etc.) reprezintă aproape 60% din produsul intern brut (PIB) (www.un.org).
Situația pandemică prezentă devine tot mai îngrijorătoare și va continua să facă presiune asupra familiilor manifestat prin stres constant, probleme crescute de sănătate mintală, impact negativ asupra sănătății persoanelor în vârstă și asupra capacității de a interveni în calitate de îngrijitori, prin relații mai dificile în cadrul cuplului sau între familii, probleme noi de reconciliere familie-muncă pentru a putea răspunde la condițiile telemuncii, noi responsabilități pentru a sprijini progresul academic al elevilor care trebuie să urmeze o parte din școlarizarea lor la distanță, acces redus și inegal la servicii pentru copiii cu nevoi speciale, supravegherea relațiilor dintre adolescenți etc.. Toate acestea reprezintă condiții noi cu care familiile se confruntă zilnic, iar lista impacturilor pandemiei asupra vieții familiilor este lungă. În acest context, un lucru este clar, că eșecul în a oferi sprijin adecvat familiilor face ca ieșirea din criză să fie mult mai dificilă (www.quebecfamille.org).
De aceea, avem nevoie de un spațiu de conștientizare în care să setăm intenția de a acorda o mai mare importanță familiei și problemelor cu care aceasta se confruntă în actualul context pandemic. Iar oportunitatea pentru a face acest lucru este creată tocmai de Ziua internațională a familiilor, care este sărbătorită în fiecare an la data de 15 mai. Se știe că fiecare zi internațională reprezintă o oportunitate de a informa publicul pe teme legate de probleme majore precum drepturile fundamentale, dezvoltarea durabilă sau sănătatea. Aceste zile sunt, de asemenea, o oportunitate pentru sistemul Națiunilor Unite, guverne și societatea civilă de a organiza activități de sensibilizare și de a mobiliza resurse corespunzător zilei celebrate.
Potrivit antropologului Claude Lévi-Strauss familia reprezintă o comunitate de indivizi uniți prin legături de rudenie existente în toate societățile umane. Ziua internațională a familiilor a fost proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în rezoluția sa din 20 septembrie 1993. Acest eveniment reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiei, unității de bază a societății, precum și interesul pe care îl raportează la situația familiilor din lume, încurajând totodată guvernele să își concentreze eforturile asupra politicii familiale. Această zi nu doar că este o oportunitate pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor cu care se confruntă familiile, dar și de a stimula inițiative adecvate necesare soluționării respectivelor probleme. Ziua internațională a familiilor este întotdeauna și un factor mobilizator puternic în toate țările care doresc să ofere un răspuns la problemele cu care se confruntă familiile din fiecare societate. Așa cum afirmă grupul PPE, Ziua internațională a familiilor este, de asemenea, o oportunitate de a evidenția solidaritatea care unește familiile în căutarea unei calități a vieții mai bune (www.eppgroup.eu). Guvernele, organizațiile neguvernamentale, instituțiile de învățământ, grupurile religioase și persoanele pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a funcțiilor familiilor și a problemelor, punctelor forte și a nevoilor acestora, organizând evenimente de Ziua internațională. Această zi este, de asemenea, o oportunitate de a înțelege mai bine procesele economice, culturale, sociale și demografice care afectează familiile.
Problema devine cu atât mai stringentă dacă privim statisticile referitoare la căsătorii și nașteri. Spre exemplu, în Franța, în 2019 s-au născut un număr de 753.000 de bebeluși, iar în 2020 un număr de 736.000 de bebeluși față de 778.900 de nașteri în 2000 și 774.800 în 2001. Acesta este cel mai mic număr de nașteri de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, Franța rămâne cea mai fertilă țară din Uniunea Europeană, înaintea României, cu 1,83 copii pe femeie în 2020. Căsătoriile sunt, de asemenea, într-un declin accentuat, cu 155.000 de căsătorii sărbătorite în 2020 în Franța. Desigur, această cifră trebuie pusă și pe seama crizei pandemice de COVID-19.
De aceea, în unele părți ale lumii, nu doar că se celebrează ziua de 15 mai ca Ziua internațională a familiilor, ci chiar este sărbătorită o întreagă săptămână, așa cum este cazul în Quebec. Ediția din 2021 a Săptămânii Familiei din Quebec va avea loc în perioada 10-16 mai, având drept temă „A fi acolo pentru familii”. Organizată de „Rețea pentru familie” din Quebec, campania 2021 evidențiază importanța sprijinirii familiilor în timpul crizei de COVID-19, dar și după criza pandemică. Creat în 1995, Quebec Family Week este un eveniment care are loc în fiecare an în jurul datei de 15 mai, Ziua internațională a familiilor. Această zi își propune să sensibilizeze problemele legate de familie și să îmbunătățească capacitatea națiunilor de a adopta politici colective pentru a le face față (www.quebecfamille.org).
Dar care este istoria acestei zile internaționale a familiei (familiilor)? Se pare că, în anii 1980, Organizația Națiunilor Unite a devenit din ce în ce mai interesată de problemele familiale. Iar în 1983, Consiliul Economic și Social (ECOSOC), la recomandarea Comisiei pentru dezvoltare socială, la cea de-a 28 sesiune, a adoptat o rezoluție (E/RES/1984/23) privind rolul familiei în procesul de dezvoltare, în care solicită în special secretarului general „să promoveze în rândul factorilor de decizie și al publicului o mai bună cunoaștere a problemelor și nevoilor familiei, precum și a mijloacelor eficiente de a le trata” (www.un.org). A urmat anul 1985, când la 29 mai, Consiliul a invitat Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite să ia în considerare posibilitatea includerii pe ordinea de zi a unui punct intitulat „Familii în dezvoltare” pentru a cere secretarului general să inițieze un proces de dezvoltare a conștientizării globale a problemelor axate pe guverne, instituții interguvernamentale și neguvernamentale și opinia publică. Mai târziu, la 7 decembrie 1987, la recomandarea Comisiei pentru dezvoltare socială la cea de-a 30 sesiune și cea a Consiliului la prima sa sesiune din 1987 (rezoluția E/RES/1987/42 din 28 mai 1987), Adunarea Generală a adoptat rezoluția sa A/RES/42/134, în care invită „toate statele să își dea avizul cu privire la posibila proclamare a unui an internațional al familiei”. De asemenea, a solicitat secretarului general „să îi prezinte, la a 43 sesiune, un raport detaliat, bazat pe comentariile și propunerile statelor membre, referitor la posibila proclamare a unui astfel de an și alte mijloace de îmbunătățire a situației și bunăstarea familiei și intensificarea cooperării internaționale în cadrul eforturilor globale de promovare a progresului și dezvoltării sociale”. Ca atare, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat prin rezoluția sa A/RES/44/82 din 9 decembrie 1989, anul 1994 drept Anul internațional al familiei. Iar în 1993, Adunarea Generală, în rezoluția sa A/RES/47/237, a proclamat ziua de 15 mai a fiecărui an ca fiind Ziua internațională a familiei, pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor familiale, precum și a problemelor sociale, economice și demografice care le afectează (tout-petits.org).
Astfel că, Ziua internațională a familiei a fost sărbătorită pentru prima dată la 15 mai 1994, iar tema zilei a fost stabilită de ONU pentru prima dată în anul 1996. Ziua internațională a familiilor este reprezentată de un simbol specific al unei inimi care se întinde în sus și formează acoperișul unei case, inima fiind apoi gravată într-un cerc verde. Cea mai mare realitate a acestei zile este recunoașterea de către oamenii a beneficiilor unui sistem familial. Urmând tema celei de-a 59-a sesiuni a Comisiei pentru dezvoltare socială: „O tranziție socială dreaptă către o dezvoltare durabilă: rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și bunăstarea tuturor”, celebrarea în 2021 a Zilei internaționale a familiei (familiilor) se concentrează pe efectele noilor tehnologii asupra bunăstării familiilor. Astfel, potrivit Organizației Națiunilor Unite, tema pentru Ziua internaționale a familiilor în 2021 este „Tranziția socială justă către dezvoltarea durabilă: rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și bunăstarea tuturor”. Aceasta deoarece, megatendențele, inclusiv noile tehnologii, evoluția demografică, tendințele rapide de urbanizare și migrație, precum și schimbările climatice, modelează lumea noastră în moduri dramatice. Iar pandemia prelungită de COVID-19 a demonstrat importanța tehnologiilor digitale pentru muncă, educație și comunicare. De asemenea, pandemia a accelerat schimbările tehnologice care erau deja în desfășurare atât în societate, cât și la locul de muncă, inclusiv utilizarea extinsă a platformelor digitale și a inovațiilor tehnologice conexe, cum ar fi cloud computing și utilizarea algoritmilor. De aceea, în pregătirea celei de-a 30-a aniversări a Anului internațional al familiei din 2024, Organizația Națiunilor Unite își propune să sensibilizeze aceste megatendențe și să pună în aplicare politici orientate spre familie pentru a combate efectele acestora, mai ales, a efectelor crizei pandemice. Pe scurt, Tema Zilei internaționale a familiei de anul acesta este „Familii și noi tehnologii”. ONU a proiectat această temă pentru a sublinia importanța familiilor noastre și modul în care acestea înseamnă pentru noi, în special în contextul noilor tehnologii și al pandemiei de COVID-19. Tocmai în acest context, Ziua Internațională a Familiei 2021 va fi sărbătorită on-line în sediul Organizației Națiunilor Unite din New York și peste tot în lume.
O familie, așa cum subliniază grupul PPE, are o valoare de bază-pilon în dezvoltarea societății, deoarece legile și normele sociale sunt forma anticipată de legătură și forță familială. ONU prin această temă a încercat să re-vizualizeze dezvoltarea confiscată a familiilor, lipsită de ceea ce a dispersat societatea noastră pe timpul pandemiei. Se știe că familia este o sursă pentru a depăși fricile sociale și individuale, o familie face parte din bucuriile și suferințele noastre. De altfel, familia este cea care, de cele mai mult ori, ne ajută să ieșim din greutățile economice, deoarece fiecare membru al familiei suferă în timpul sărăciei și al eșecurilor economice.
Importanța familiei în construcția europeană este demonstrată de familia PPE, care a modelat povestea integrării europene. Astăzi, când Europa se confruntă din nou cu provocări, familia grupului PPE continuă să onoreze moștenirea grupului, rămânând credincioși convingerilor lor: o Europă unită bazată pe valorile demnității umane, libertății, drepturilor omului, statului de drept, solidarității și subsidiarității (www.eppgroup.eu). Pandemia de COVID-19 a adus în prim planul atenției noastre valoare familiei pierdute în agitația modernizării, valoarea „camerei” în care identitatea familiei a fost ștearsă. Când întreaga lume se afla sub impactul restricțiilor de mișcare și de distanțare fizică, familiile au fost destrămate, captive fiind între pereții care ofereau un minimum de siguranță. Însă, trebuie să recunoaștem că, în această mare amenințare numită COVID-19, se află și oportunitatea de a reevaluare a poziției și importanței familiei pentru fiecare dintre noi și pentru societate, în ansamblul ei.
