Manoela Popescu
Ziua celebrării eforturilor tuturor de a depășii efectele unei crize pandemice fără precedent se anunța cu multe inițiative, speranțe și așteptări din partea tuturor actanților socio-economici. Astfel, în Franța, Ziua Internațională a Muncii a fost sărbătorită cu magazine deschise și speranță pentru o vară plină de viață. Mai mult decât atât, sindicatele au avut dreptul să manifeste sâmbătă, 1 Mai 2021. Această zi ar fi trebuit să fie specială în Franța cu procesiuni, cu bannere afișate pe care au fost inscripționate cuvintele „Doar unite și durabile”. Însă cum restricțiile au fost în vigoare până astăzi, 3 mai 2021, cei care au manifestat au avut nevoie de un certificat de circulație dacă nu au vrut să plătească amenda de 135 de EUR.
În contextul crizei pandemice de COVID-19 magazinele esențiale sunt deschise și au fost deschise și pe 1 Mai. În schimb, în fiecare an, majoritatea întreprinderilor nealimentare și a lanțurilor de distribuție precum Auchan, Carrefour, Intermarché, Leclerc și Cora își închid porțile pe 1 Mai, de sărbătoarea publică (www.linternaute.com). Ziua Internațională a Muncii este foarte importantă în Franța pentru afacerile cu flori, deoarece generează o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de EUR în fiecare an. Cum recolta crinului de anul acesta a fost excepțională, iar punctele de vânzare au fost deschise spre deosebire de anul trecut, ziua de 1 Mai a fost bine venită pentru cei 14.000 de afaceriști francezi cu flori. În timp ce anul trecut, florăriile au înregistrat pierderi uriașe, în valoare de 80%, anul acesta, optimismul a generat entuziasm, iar comenzile pentru crinul văii au explodat. Președintele sindicatului florăriilor Loire-Atlantique, din Ouest Franța a comandat de două ori mai multe flori decât de obicei anul acesta.
Ziua Internațională a Muncii este onorată, în mod tradițional, ca fiind „ziua muncii” pentru mulți oameni, deși are o semnificație ușor diferită pentru fiecare țară care o sărbătorește. Cu toate acestea, sărbătoare de 1 Mai are încă un sens universal. Ziua Muncii sărbătorește, de afapt, clasele muncitoare și impactul lor semnificativ asupra economiei, dezvoltării și bunăstării generale a națiunii.
Totul a început la sfârșitul secolului al XIX-lea, când mișcările muncitorilor și sindicatele au decis că este timpul să avem o sărbătoare oficială pentru a celebra munca și contribuția muncitorilor la dezvoltarea societății. Fiecare țară a avut mai întâi propria zi dedicată muncii, dar faptul că toate au avut o sărbătoare dedicată aceluiași motiv a făcut posibilă comemorarea muncii într-o zi specifică, în care sunt sărbătoriți lucrătorii din întreaga lume.
Însă, puțini dintre cei care au mărșăluit pe 1 Mai 2021 știu că această zi comemorează greva sângeroasă din 3 mai 1886 la fabricile McCormick din Chicago (SUA), în vederea stabilirii zilei de muncă de opt ore, precum și mitingul de protest, care a urmat a doua zi în Haymarket și când o bombă a ucis opt polițiști. Ca urmare, opt anarhiști au fost arestați, patru au fost spânzurați la 11 noiembrie 1887, înainte de a fi exonerați și apoi reabilitați public în 1893. Astfel că martirii din Chicago au făcut din 1 Mai un simbol al luptei de clasă și al identității clasei muncitoare la Congresul internațional socialist de la Paris din 1889. Alternând maxime și minime de-a lungul anilor, acest simbol a stat la originea legilor privind odihna săptămânală în 1906 și ziua de opt ore de muncă în 1919, înainte de a deveni obișnuință, asta după ce în 1947 a fost obținută o zi nelucrătoare și plătită.
Multe cărți au drept subiect ziua de 1 mai, printre care și excelenta carte „Istoria zilei de 1 mai” de Maurice Dommanget. Tradiția vânzării crinului din vale datează din anul 1561, când regele Carol al IX-lea a decis să ofere câte un crin tuturor doamnelor de la curte. În Franța, vânzarea crinului din această primă zi a lunii mai beneficiază de scutiri speciale, adică le este permis tuturor să meargă și să-și vândă producția pe trotuar fără a fi nevoiți să plătească impozite.
Cum a devenit 1 mai Ziua Muncii în Franța? Există trei explicații, doar una este corectă ca de obicei. Astfel, după unii, în 1941, mareșalul Pétain a făcut din 1 Mai o zi nelucrătoare: „este sărbătoarea muncii și a armoniei sociale”, în speranța de a aduna muncitorii din Vichy. O altă explicație este că în 1889, la a doua Internațională socialistă organizată la Paris, s-a decis pentru ziua de lucru de 8 ore și doar șase zile pe săptămână să fie lucrătoare. După alți specialiști, în 1947, sindicatele fără bani au obținut ca această zi să fie o sărbătoare publică, pentru a putea cere membrilor lor și susținătorilor să lucreze pentru a le ajuta să se finanțeze singuri. Cu alte cuvinte, 1 mai s-a născut în 1889, dar a devenit oficial Ziua Muncii mult mai târziu (www.rtl.fr). Cert este că, în Franța, la 1 mai 1891, în nordul Fourmies, ciocnirile dintre manifestanți și polițiștii care au venit să-i disperseze au lăsat 10 morți, inclusiv 2 copii.
Începând cu data de 1 Mai 1920, Uniunea Sovietică sărbătorește această zi dedicată eforturilor celor ce muncesc. Astăzi, multe țări au făcut din Ziua Muncii o perioadă importantă a anului. De fapt, 1 Mai este o sărbătoare publică în aproape toată Europa, cu excepția Olandei și Elveției. De asemenea, 1 Mai este o sărbătoare în multe țări ale lumii, precum Rusia, Brazilia, Japonia, Senegal sau Republica Dominicană (www.francebleu.fr).
Deși ziua de 1 Mai comemorează greva din 3 mai 1886 din Chicago (SUA), în Statele Unite și Canada Ziua Muncii este sărbătorită în prima zi de luni a lunii septembrie.
În țara noastră Ziua Muncii a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. În perioada comunismului, ziua de 1 Mai a devenit sărbătoare națională, zi în care erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. Aceste festivități au dispărut după căderea comunismului, românii renunțând la marșurile propagandistice de 1 Mai. Ziua este însă marcată fie prin organizarea de evenimente sociale (picnic, grătare), în aer liber, alături de prieteni și familie, fie de mini-vacanțe la mare sau la munte.
În Spania, Ziua Muncii a fost declarată pentru prima dată sărbătoare oficială în 1931 odată cu începutul celei de-a doua republici spaniole. Însă, în aprilie 1937, în timpul războiului civil spaniol, generalul Franco a desființat sărbătoarea, promițând că va urma ulterior o nouă Zi Națională a Muncii. Cu toate acestea, el l-a schimbat în „Fiesta de la Exaltacion del Trabajo”, sau Partidul de laudă a muncii, cu sărbători pe 18 iulie, ziua lui de aniversare. După război, orice încercare de a organiza o zi tradițională a muncii de 1 mai a fost ignorată de Franco. Cu toate acestea, Biserica Catolică a intervenit în 1955, desemnând 1 Mai Fiesta de San José Artesano (Sfântul Iosif Lucrătorul). Între anii 50 și 60, s-au organizat mai multe evenimente în jurul datei de 1 Mai, Ziua neoficială a Muncii, precum zile libere, boicotări și momente de tăcere în fabrici. După moartea lui Franco în 1975, odată cu trecerea de la dictatură la democrație, Ziua Muncii a revenit, în ciuda faptului că nu era încă o sărbătoare „oficială”. În 1978, Primero de Mayo a fost din nou o sărbătoare națională (www.officeholidays.com).
În Belgia, abia în 1921 a fost stabilită prin lege ziua de lucru de 8 ore pentru toate domeniile de activitate. În ciuda acestei victorii, 1 Mai rămâne o zi de mobilizare și devine chiar o sărbătoare publică începând cu anul 1946. Mai apoi această dată a fost simbolic utilizată pentru a sărbători muncitorii. În ultimii 20-30 de ani, această zi este sărbătorită și de partidele liberale. Astfel, grupul PPE sărbătorește oamenii care muncesc, care întreprind ceva pentru a realiza un viitor prosper, care dezvoltă spiritul întreprinzător indiferent de domeniul sau locul unde se află. Anul acesta, în context pandemic, liberalii din Belgia au fost preocupați de acordul interprofesional, Grupul PPE consideră că este timpul pentru manifestarea solidarității și apărarea serviciilor publice de securitate socială (www.rtbf.be).
Clar, ziua de 1 Mai este Ziua Muncii, o sărbătoare de origine socialistă și americană, dar care în prezent se celebrează în peste 80 de țări. Dar ce se celebrează de 1 Mai? În general, Ziua Internațională a Muncii este sărbătorită anual pe 1 Mai pentru a onora realizările și eforturile lucrătorilor din întreaga lume și pentru a sensibiliza opinia publică împotriva exploatării muncii. De asemenea, aceasta este ziua în care îi onorăm pe cei care muncesc în toate domeniile de activitate, dar mai ales, în context pandemic, pe actorii din domeniul sănătății, din domeniul asigurărilor sociale, din domeniul transporturilor, din agricultură, din comerț, din diferitele industrii, din domeniul serviciilor sanitare, oamenii solidari cu cei nevoiași din diferitele organizații și asociații. Aceasta deoarece eforturile tuturor actanților în direcția depășirii efectelor crizei pandemice contribuie și la crearea acelui deziderat al grupului PPE, respectiv o Europă puternică și competitivă și în care toți au șanse egale de reușită în construirea vieții pe care și-o doresc, iar cei aflați în dificultate au o plasă de siguranță a viitorului.
Se cunoaște faptul că, în fiecare an, o nouă temă este stabilită pentru Ziua Internațională a Muncii, dar pentru 2021 nu a existat o temă nouă. C atare, trebuie să continuăm tema stabilită în 2020 care a fost „menținerea siguranței și securității la locul de muncă”. De regulă, pe data de 1 Mai sunt organizate procesiuni, marșuri și sunt susținute discursuri pentru a onora contribuțiile constante ale lucrătorilor și ale celor care au luptat pentru ziua de 8 ore. Însă, din cauza pandemiei de COVID-19, anul trecut toate acestea au avut o mai mică amploare, iar sărbătoarea din acest an a fost suspendată.
Ziua muncii ar trebui să fie sărbătorită în continuare și în viitor, deoarece munca este universală, la fel ca și lupta pentru protejarea lucrătorilor. Nu ne putem opri din a proteja lucrătorii și de a celebra munca, deoarece aceasta ne va asigura recuperarea post-pandemie. Se știe că pentru toate acestea avem nevoie de fonduri, iar următorul buget anual al UE este crucial pentru recuperarea daunelor economice și sociale cauzate de pandemie. Conform grupului PPE, modul în care investim fiecare euro contează, deoarece acesta va avea un impact direct asupra lucrătorilor din domeniul sănătății, antreprenorilor, tinerilor și cetățenilor din întreaga Europă (www.eppgroup.eu). Astfel că, grupul PPE dorește să pună un accent special pe investițiile în ocuparea forței de muncă, digitalizarea economiei europene și o mai bună gestionare a sistemelor de sănătate.
În aceste vremuri pandemice, în care măsurile necesare luate de toate statele lumii în vederea stopării propagării virusului ucigaș au adâncit temerile oamenilor, distanțându-i unii de alții, 1 Mai nu este doar o zi despre recunoașterea clasei muncitoare, ci și despre petrecerea timpului cu familia și prietenii tăi și despre îndemnul la calm, toleranță și speranță.
Mai mult decât atât, ziua de 1 Mai ne-a oferit nu doar prilejul de a onora eforturile fiecărui muncitor și munca grea în ceea ce privește locul de muncă, ci și de a realiza faptul că Ziua Internațională a Muncii ar trebui să fie în fiecare zi. Aceasta deoarece lucrătorii ar trebui respectați în fiecare zi pentru eforturile pe care le depun zilnic în cadrul unei organizații.