Manoela Popescu
Pornind de la ideea că un vaccin sigur și eficace este soluția cea mai durabilă de ieșire din pandemie, Comisia Europeană a depus toate eforturile pentru a oferi sprijin (mai ales financiar) atât pentru dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID-19, cât şi pentru asigurarea aprovizionării cu vaccinuri. In acest sens, aprobând două vaccinuri anti-COVID-19 evaluate ca fiind sigure și eficace de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Astfel, Comisia Europeană a acordat autorizația de comercializare a vaccinurilor împotriva COVID-19 produse de BioNTech-Pfizer și Moderna pe baza avizelor științifice pozitive emise de Agenția Europeană pentru Medicamente. EMA monitorizând în mod constat efectele secundare care pot apărea după utilizarea unui vaccin, prin intermediul rapoartelor primite de la pacienți, de la personalul medico-sanitar și de la cercetători din întreaga Europă.
Se cunoaște faptul că vaccinarea împotriva COVID-19 a început, într-un moment de unitate şi solidaritate, peste tot în Uniunea Europeană pe 27 decembrie 2020. Dozele fiind trimise în același timp în toate țările din UE, în aceleași condiții. Strategiile de vaccinare naționale identificând grupurile prioritare pentru administrarea vaccinului, respectiv persoanele în vârstă sau personalul medico-sanitar. Desigur, în curând vor exista suficiente vaccinuri pentru toată populația Uniunii Europene. Speranța tuturor este ca, după vaccinarea unui număr suficient de persoane, să se poată reveni treptat la o viață normală. In același timp, grupul PPE (Esther de Lange și Peter Liese) solicită eforturi mai mari pentru combaterea scepticismului privind vaccinurile (www.eppgroup.eu). Aceasta deoarece campaniile de dezinformare privind vaccinurile ar perturba speranța tuturor la revenirea la o viață normală, sigură şi prosperă.
Nu trebuie să uităm că pandemia de COVID-19 a ucis peste 2,2 milioane de oameni din întreaga lume de la sfârșitul lunii decembrie 2019 şi până în prezent. De asemenea, datele statistice arată că au fost diagnosticate peste 102,8 milioane de cazuri de infecție cu COVID-19. Statele Unite rămân de departe statele cu cele mai multe decese (443.060), urmate de Brazilia (225.099), Mexic (158.536), India (154.392) și Regatul Unit (106.158) (www.lesechos.fr).
Programul de vaccinare constă în două doze standard egale luate între patru și douăsprezece săptămâni. Iar pentru a accelera procesul de vaccinare a tuturor europenilor, Agenția Europeană pentru Medicamente a evaluat siguranța și eficacitatea vaccinului produs de AstraZeneca la sfârşitul lunii ianuarie (29.01.2021). Acesta este al treilea vaccin împotriva COVID-19 pentru care EMA a recomandat autorizarea, după vaccinurile Pfizer-BioNTech și Moderna.
Imediat după obținerea autorizației, AstraZeneca a explicat că nu poate livra decât „un sfert” din dozele promise inițial Uniunii Europene din cauza „randamentelor mai mici” într-o fabrică europeană. Ca atare, UE a acuzat AstraZeneca că a favorizat Marea Britanie în detrimentul obligațiilor sale contractuale cu Bruxelles. Cu toate acestea, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat duminică, 31 ianuarie, că AstraZeneca va livra către Uniunea Europeană cu nouă milioane de doze în plus decât se aștepta din vaccinul său împotriva COVID-19 în primul trimestru, adică 40 de milioane de doze în în total, o cifră în creștere cu 30% (ec.europa.eu). Intârzierile majore ale producției AstraZeneca au determinat frustrări liderilor europeni, dar acuzaţiile UE au condus la decizii benefice pentru europeni: începerea livrărilor cu o săptămână mai devreme decât se aștepta și extinderea capacităţii de producție în Europa, conform afirmaţiilor Ursulei von der Leyen de pe Twitter. Mai mult decât atât, sub presiunea Uniunii Europene și în special a președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, AstraZeneca a publicat contractul semnat între cele două părți. Iar textul spune că site-urile de producție din Marea Britanie trebuie incluse în aranjamentele de livrare pentru UE (www.france24.com). Referitor la eficacitatea vaccinului AstreaZeneca, per ansamblu, potrivit primelor rezultate din studiile clinice de fază III, publicate de companie la sfârșitul lunii noiembrie în revista științifică The Lancet, vaccinul său este eficient în medie cu 70%. Insă, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, și-a exprimat îndoielile cu privire la eficacitatea vaccinului pentru persoanele cele mai vulnerabile, la fel ca şi comisia de experţi din domeniul sănătăţii din Germania (www.lemonde.fr).
Salutând lumina verde dată de EMA, grupul farmaceutic a asigurat Uniunea că va lucra pentru un „acces larg și echitabil” la vaccin, în plină tensiune cu UE în ceea ce privește programul de livrări (ec.europa.eu). Tot datorită problemelor de livrare a vaccinurilor, Novartis (care nu dezvoltă el însuși un vaccin) a promis ajutor companiei BioNTech să își producă vaccinul anti-COVID-19. Aceasta deoarece Novartis vrea, de asemenea, să participe la efortul de război împotriva COVID-19, la fel ca omologul său francez Sanofi. Gigantul farmaceutic elvețian Novartis anunțând că, în fața penuriei de vaccinuri, a semnat un acord pentru a ajuta la producerea vaccinului COVID-19 Pfizer-BioNTech. Acordul, semnat cu grupul german BioNTech, prevede ca Novartis să ofere capacitatea de a pune vaccinul în flacoane la sediul său din Stein, lângă Basel (Elveţia). Producţia ar trebui să înceapă în al doilea trimestru al acestui an, cu primele livrări programate pentru al treilea trimestru. Insă, cantitatea de flacoane care poate fi furnizată nu a fost dezvăluită. De asemenea, Novartis spune că lucrează în laboratoarele sale la „descoperirea medicamentelor pe termen lung pentru a dezvolta primele tratamente orale pentru COVID-19 și alte coronavirusuri”. În acelaşi timp, subliniind faptul că pune la dispoziția țărilor cu venituri mici „15 medicamente pentru tratarea simptomelor bolii” la un preț care generează „profit zero”. Se cunoaşte faptul că, Novartis nu dezvoltă propriul vaccin anti – COVID-19 deoarece, în timpul unei reorganizări majore a activităților sale în 2015, grupul elvețian și-a vândut vaccinurile gigantului britanic GlaxoSmithKline, cu excepția vaccinurilor sale antigripale (www.france24.com). Contrar companiei farmaceutice elvețiene Novartis, laboratorul francez Sanofi, care continuă să-și dezvolte propriile vaccinuri, a anunțat semnarea unui parteneriat cu Pfizer pentru îmbutelierea vaccinului Pfizer-BioNTech. Sanofi a declarat chiar că este capabil să „furnizeze mai mult de 100 de milioane de doze până la sfârșitul anului”, cu o rată de 15 milioane de doze pe lună, începând din luna iulie a acestui an.
Categoric se poate afirma că arsenalul terapeutic în lupta pentru controlul pandemiei de COVID-19 este în creștere. In acelaşi timp, pe data de 12 ianuarie, Comisia a încheiat discuţii preliminare cu compania farmaceutică Valneva pentru achiziţionarea potențialului său vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere de UE le-ar permite statele membre să achiziționeze inițial un total de până la 30 de milioane de doze, cu opțiunea de a achiziționa ulterior încă 30 de milioane de doze.
Însă puterile mondiale concurează în ceea ce privește vaccinurile anti-COVID-19, interesele naționale preluând multilateralismul susținut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Astfel că, în faţa puterilor occidentale care își întorc fața spre ele, uitând de unitate şi de solidaritatea europeană, care se află în ADN –ul europenilor conform celor susținute de grupul PPE (www.eppgroup.eu), „puterea moale” chineză își țese cu mai mult curaj rețeaua. Se ştie că, în geopolitică, fiecare oportunitate este bună pentru a-ți avansa pionii, iar criza de sănătate și, în special, cursa contracronometru pentru un vaccin eficient şi disponibil reprezintă aspecte legate de prestigiu, rivalitate și „putere slabă”, care determină puterile mondiale să concureze unele cu altele mai degrabă decât să lucreze împreună, în mod solidar. La început, provocatoare pentru marile puteri, a fost cursa pentru obținerea unui vaccin în 10 luni de zile. Vaccinurile apărute pentru a pune capăt pandemiei de COVID-19 au asigurat marii câștigători în acest joc Statele Unite (vaccinurile Pfizer și Moderna), Marea Britanie (vaccinul AstraZeneca), China (vaccinurile Sinopharm și Sinovac) și Rusia (vaccinul Sputnik-V). Însă o altă provocarea a apărut la orizont, respectiv vaccinarea populației fiecărei țări. Statele lumii dorind să răspundă cererii propriei populații. Fie că se află în Germania, Marea Britanie, SUA sau Franța, cetățenii din întreaga lume au nevoie de liniște, securitate, siguranță și sunt dornici să vadă dispărute măsurile restrictive care le perturbă viața de aproape un an de zile. Capacitatea de a livra vaccinuri și, astfel, de a opri răspândirea COVID-19 pe teritoriul naţional a devenit o prioritate pentru toţi liderii, mai ales în contextul penuriei de vaccin care afectează Uniunea Europeană.
Politologii, printre care şi Amandine Crespy (politolog de la Universitatea Liberă din Bruxelles), consideră că problema livrării vaccinurilor a devenit o adevărată problemă politică (www.france24.com). Rusia şi China încercând să concureze cu puterile occidentale în cursa nebună a vaccinurilor şi a campaniilor de vaccinare. Războiul rece al vaccinurilor cu Sputnik-ul rusesc, cu Pasteur și Sanofi, simboluri ale declinului cercetării franceze, aduce câștig de cauză Chinei. Din perspectivă economică, China este singura țară din lume care a cunoscut o creștere pozitivă în 2020, peste 2%. Încetinirea economiilor din SUA și Europa a dus la mai multe importuri de produse fabricate în China, ceea ce a însemnat un surplus comercial record la Beijing de peste 70 miliarde dolari în luna noiembrie 2020. De asemenea, China a profitat de golul lăsat în țările în curs de dezvoltare de occidentul dezvoltat, care a cumpărat 90% din dozele celor două vaccinuri americane, oferind orice vaccin dezvoltat drept bun public global. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, criticând în mod aspru acest comportament, marți, 26 ianuarie: “Țările bogate au cumpărat doze mari de vaccinuri. Scopul a fost acumularea acestor vaccinuri și acest lucru se face în detrimentul altor țări din lume care au cel mai mult nevoie de ele” (www.france24.com). Aceasta deşi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a susținut accesul egal la vaccinare pentru întreaga lume, creând mecanismul Covax pentru a face acest lucru posibil. China furnizează deja în Brazilia, Indonezia și Emiratele Arabe Unite, în timp ce se așteaptă furnizarea şi în Argentina, Chile, Iordania, Mexic, Peru și Turcia. De asemenea, în mai multe țări africane livrările de vaccinuri sunt în curs de desfășurare, precum Botswana, Maroc și Republica Democrată Congo.
La nivelul UE, după penuria de la începutul anului, anunțarea de către mai multe laboratoare a unei creșteri a livrărilor lor de vaccinuri ar trebui să conducă la o accelerare a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 în statele membre. Laboratorul german BioNTech a promis luni, 1 februarie, să livreze către Uniunea Europeană până la 75 de milioane de doze suplimentare în al doilea trimestru al vaccinului său anti-COVID-19. Iar BioNTech/Pfizer, potrivit directorului financiar, Sierk Poetting, intenționează să mărească livrările începând cu15 februarie, având drept obiectiv livrarea cantitățiilor de doze angajate în primul trimestru, precum şi oferirea de până la 75 de milioane de doze suplimentare către Uniunea Europeană în al doilea trimestru, conform contractelor existente.
In acelaşi timp (1 februarie 2021), la la Berlin, a avut loc o reuniune la nivel înalt între liderii germani și mai multe grupuri farmaceutice pentru a încerca relansarea campaniei de vaccinare, care este dezamăgitoare în Germania ca şi în multe alte țări europene. Comparativ cu campania de vaccinare din Marea Britanie, unde deja 10% din populație este vaccinată (de trei ori mai mult decât în unele țări europene), cancelarul german, Angela Merkel, a motivat livrările de vaccin „mai lente” în UE decât în alte părți, în special datorită refuzului europenilor de a elibera autorizații de urgență. Cu toate acestea, Berlinul a amenințat duminică, 31 ianuarie 2021, cu acțiuni legale împotriva laboratoarelor care nu „își respectă obligațiile” de a livra vaccinuri către UE (www.lesechos.fr).
De asemenea, Franța, potrivit președintelui Înaltei Autorități pentru Sănătate, Dominique Le Guludec, „speră la 10 milioane de doze în următoarele trei luni”, o cantitate suficientă pentru a vaccina 5 milioane de persoane (www.lesechos.fr).
In prezent, ştirile pozitive, cu angajamentul mai multor laboratoare de a-și intensifica producția de vaccinuri anti-COVID-19, chiar dacă cantitățile rămân mai mici decât cele convenite inițial în acordul cu UE, oferă speranţa europenilor la o viaţă fără ameninţare pandemică. Prin unitate şi solidaritate, aşa cum grupul PPE a susţinut încă de la începutul acestei pandemii, statele membre UE pot face faţă tuturor provocărilor legate de dezvoltarea și distribuirea unui vaccin eficace și sigur împotriva COVID-19, care reprezintă un element central al răspunsului UE la pandemia de COVID-19.
