Manoela Popescu
Cadrul financiar multianual 2021-2027 a făcut obiectul unor negocieri intense de mai multe luni, iar săptămâna trecută grupul PPE din Parlamentul European a adus speranța așteptată de o comunitate de europeni mult încercată de această criză de sănătate unică și profundă, mai ales în ceea ce privește implicațiile majore în toate domeniile vieții socio-economice. Acordul istoric din luna iulie obținut de liderii europeni pentru cadrul financiar multianual (CFM), stabilit la 1.074,3 miliarde de EUR, a fost majorat cu 16 miliarde de EUR în noiembrie printr-un acord informal între echipele de negocieri ale Parlamentului European și președinția germană a Consiliul European. Dat fiind faptul că această creștere trebuie finanțată prin contribuții suplimentare, plafonul de cheltuieli rămâne cel stabilit de Consiliul European. Cum pe 27 mai 2020, Comisia a propus un plan de recuperare post-COVID-19 de 750 miliarde de EUR („Next Generation UE”), bazat pe împrumuturi contractate de UE și susținute de bugetul multianual, în vederea redresării rapide a economiei europene, CFM 2021-2027 este, de asemenea, însoțit, pentru prima dată, de un plan de redresare de 750 de miliarde de EUR suplimentar pe parcursul a 3 ani. Cunoscut este faptul că, datorită mecanismului de condiționalitate a fondurilor europene pentru planul de redresare privind respectarea statului de drept, Polonia și Ungaria (sprijinite de Slovenia) au blocat pentru o vreme adoptarea CFM. Însă această dificultate majoră a fost depășită la summitul european din 10-11 decembrie, care prevede intervenția Curții de Justiție a Uniunii Europene în verificarea validității acestui instrument înainte de intrarea sa în vigoare. Pe 16 decembrie 2020, în sesiunea plenară, Parlamentul European a votat atât mecanismul de condiționalitate, planul de redresare, la fel ca și bugetul multianual. Acesta din urmă a fost adoptat cu 548 voturi pentru, 81 împotrivă și 66 abțineri. La nivel bugetar, deputații europeni au aprobat, de asemenea, un calendar obligatoriu pentru înființarea de noi resurse proprii, destinat rambursării împrumutului contractat pentru planul de redresare și care ar trebui să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani. Aceasta deoarece costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM, dar nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari din partea statelor membre. Respectivul calendar face parte din „Acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic.
Stabilirea de noi resurse proprii, reducerea contribuției statelor membre și rambursarea parțială a împrumutului contractat pentru furnizarea planului de redresare au fost invenții majore ale Comisiei Europene, mai ales că plecarea Regatului Unit lasă UE în fața unei deficiențe nete de aproximativ 7 miliarde de EUR pe an (www.touteleurope.eu). De aceea, potrivit președintelui grupului PPE, Manfred Weber, resursele proprii sunt fundamentale pentru asigurarea rambursării împrumutului contractat pentru planul de redresare economică a UE. Una dintre resursele proprii se referă la contribuția statelor membre la sistemul de comercializare a cotelor de emisie (eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon), iar Consiliul UE și Parlamentul European au validat un calendar obligatoriu din punct de vedere juridic pentru introducerea acestei resurse din 2023, în plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări. De asemenea, începând cu anul 2024 va fi introdusă taxa digitală, iar din 2026 se va plăti impozitul pe tranzacțiile financiare, referitor la contribuțiile financiare legate de sectorul de afaceri și o nouă bază impozabilă comună pe companii. Desigur, această agendă stabilită de Consiliul UE și Parlamentul European trebuie acum ratificată de parlamentele naționale ale statelor membre UE (www.touteleurope.eu).
Trebuie specificat faptul că deblocarea acordului privind bugetul multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de EUR și a fondului de relansare de 750 miliarde de EUR a fost posibilă prin efortul de mediere al președinției germane pentru edificarea unui compromis cu Ungaria și cu Polonia, mai precis a efortului depus de cancelarul german, Angela Markel, considerată de președintele grupului PPE drept “mama compromisurilor”. De altfel, aceasta a declarat că se simte liniștită de faptul că UE ajunge la timp la un acord final privind CFM și fondul de recuperare și redresare post COVID-19. De fapt, Ungaria și Polonia au convenit cu președinția germană a Consiliului asupra unei declarații care stabilește anumite garanții cu privire la aplicarea mecanismului de condiționalitate. In orice caz, declarația nu modifică conținutul regulamentului referitor la faptul că se va permite pentru prima dată înghețarea ajutorului european atunci când o țară încalcă statul de drept. Însă, această declarație interpretativă a eliberat atât bugetul UE de 1.074 miliarde de EUR, cât și fondul de recuperare post COVID-19 de 750 de miliarde de euro, cu toate că acesta din urmă nu necesită aprobarea Parlamentului European (www.euroactiv.fr).
Realizarea cancelarului german, Angela Markel fiind apreciată la adevărata ei valoare și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care consideră capitală manifestarea leadership-ului cancelarului german și al președinției germane în toată perioada de negociere între liderii europeni și între instituțiile europene. Ca urmare a acordului obținut, grupul PPE consideră că respectivele acorduri cu privire la pachetul de recuperare pe termen lung și la CFM 2021-2027 (#EUBudget și #NextGenerationEU) de 1,8 trilioane de EUR, precum și cu privire la reducerea emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030 reprezintă o reală și binemeritată victorie. Obiectiv asumat de UE cu o zi înaintea summit-ului ONU privind acțiunea împotriva schimbărilor climatice de pe 12 decembrie 2020, care a reunit aproximativ 70 de șefi de stat, împreună cu liderii regionali și ai orașelor și șefii marilor întreprinderi (news.un.org). La acest summit, Marea Britanie, care găzduiește Conferința ONU pentru climă de anul viitor, a anunțat că va reduce emisiile cu 68%, comparativ cu nivelurile din 1990, în următorii cinci ani.
Astfel, după două luni lungi de negocieri între președinția germană a Consiliului și negociatorii din Parlamentul European, acordul bugetar final prevede creșteri față de sumele care au fost convenite de statele membre la summitul lor istoric din iulie 2020, per total cu 16 miliarde de EUR (www.euractiv.fr). Eforturile grupului PPE au condus la obținerea mai multor resurse financiare pentru cercetare și educație, sănătate, agricultură, prin negocierile privind suplimentarea diferitelor fonduri Orizont Europa (4 miliarde de EUR), Erasmus+ (2,2 miliarde de EUR), EU4Health (600 de milioane de EUR), gestionarea frontierelor (1,5 miliarde de EUR) în beneficiul cetățenilor europeni. Per ansamblu, suplimentările pentru cele 10 programe emblematice ale UE obținute de grupul PPE vor însemna o mai bună protejare a cetățenilor în contextul pandemiei de COVID-19, oferirea de oportunități generației următoare, în vederea conservării valorilor europene. In termeni reali, nu doar că s-a obținut triplarea pachetului financiar pentru EU4Health, ci s-a instituit și suma de 1 miliard de EUR necesară oricăror nevoi și crize viitoare. In acest sens, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru programul de cercetare Orizont Europa și, de asemenea, unul dintre principalii negociatori ai Parlamentului pe această temă, Christian Ehler, își manifesta și partaja bucuria semnării acordurilor: „Victoria pentru cercetare! Victoria pentru Orizont Europa! În cele din urmă, am realizat un buget ambițios și echilibrat, care sprijină cu tărie cercetarea fundamentală, precum și cercetarea tematică” (www.eppgroup.eu). Entuziasmul manifestat fiind rezultatul unei finanțări suplimentare de un miliard de EUR pentru Consiliul European de Cercetare la care se adaugă și cel mai mare buget pentru aspectele digitale, iar pentru prima dată, în cadrul Orizont Europa există și un buget specific pentru industriile culturale și creative europene. Cu speranța unui început eficient la 1 ianuarie 2021, programul Orizont Europa, cel de-al nouălea program-cadru de cercetare 2021-2027, bazat pe programul anterior Orizont 2020, reflectă nevoile comunității europene de cercetare și inovare.
Bucuria românilor pentru semnarea celor două acorduri este la fel de mare, deoarece țara noastră primește 47,56 de miliarde de EUR (28,22 de miliarde de EUR fiind alocate din fondurile de coeziune și 19,34 de miliarde de EUR sunt din fondurile politicii agricole comune), la care se adaugă 30,44 de miliarde de EUR din Mecanismul de redresare și reziliență și cele 1,94 miliarde de EUR din Fondul pentru o tranziție just.
În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a fost direct interesat de obținerea unei noi proceduri, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. Aceasta înseamnă că după ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu. Cu toate că Next Generation EU se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) ceea ce înseamnă că Parlamentul European nu are nici un rol cu privire la felul în care vor fi cheltuite aceste fonduri, totuși, ținând cont de faptul că acestea sunt fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de criza pandemică, Parlamentul dorește să se asigure că sumele vor fi cheltuite în mod transparent. Astfel că Parlamentul va asigura reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE și, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior. Oricum, din cei 750 de miliarde de EUR, aproximativ 140 de miliarde se duc în Spania. Însă, potrivit Bruxelles-ului, acești bani nu vor ajunge în statele membre UE înainte de iunie 2021 cel mai devreme, deoarece odată ce fondul de redresare va fi ratificat, executivul UE va trebui să emită datoria pentru a-l finanța și să aprobe planurile naționale de relansare.
Odată ce Consiliul UE va aproba oficial Regulamentul privind CFM și Acordul interinstituțional, acestea vor fi publicate în Jurnalul Oficial și vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021. Ceea ce înseamnă că ne putem bucura de sărbătorile de iarnă cu speranța unui nou an în care cuvântul de ordine va fi reconstrucție, dublat de dezvoltare și performanță în toate domeniile vieții socio-economice.
