Manoela Popescu
O scurtă incursiune în istoria formării statului național român aduce în prim plan ideea talentului și capabilității fructificării oportunităților de către poporul român și elitele sale în contexte dificile ale existenței umanității. Spre exemplu, când Europa anului 1875 era supusă crizei orientale, elita românească a văzut și a valorificat contextul în vederea dobândirii independenței, făcând astfel pași importanți spre acest deziderat. Ca atare, în anul 1877, Adunarea Deputaților proclamă independența României, iar unitatea românilor este încă o dată demonstrată. În următorul an (1878), prin semnarea tratatelor de la San Stefano și Berlin, puterile europene au recunoscut independența României, obținându-se totodată şi Dobrogea de Nord, cu județele Tulcea și Constanța. În deceniile ce au urmat, România și-a consolidat administrația statului, dezvoltând un stat şi o naţionalitate pe baze moderne, europene.
De fapt, în toamna-iarna anului 1918, lumea a cunoscut o explozie socio-politică fără precedent, producându-se o schimbare a Europei şi a întregii lumi sub aspecte profunde şi cu implicaţii pe termen lung. In acel context cehii, slovacii, polonezii, croaţii, slovenii, letonii, estonienii, lituanienii, finlandezii, ucrainenii etc., şi-au declarata independenţa politică. Acest vânt al schimbării fiind creat de căderea Imperiilor (rus al romanovilor, austro-ungar) care a insuflat tuturor dorinţa de libertate şi independenţă. Astfel că toate popoarele direct afectate de existenţa acestor imperii s-au trezit la o viață politică activă, căutând să-și dobândească drepturile și libertățile de care fuseseră mult timp lipsite. Ca și acum, un viitor necunoscut se proiecta în fața popoarelor Europei. Dificultățile de atunci fiind surmontate de sinergia tuturor românilor care au luptat pentru independența țării. Nu au fost acte izolate, ci a fost contribuția tuturor la realizarea unui vis, care se dovedea a fi un obiectiv din ce în ce mai aproape de realitatea momentului. Acțiunile conjugate ale românilor din Basarabia, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș generate de situația politică a vechilor imperii s-au manifestat cu maximă eficiență, făcând posibil actul unirii de la 1 Decembrie 1918. Idealurile naționale, credința în viitorul luminos al poporului român, perseverența și solidaritatea au fost printre valorile pe care românii și le-au arborat în inimă, cuget și simțire făcând astfel posibil un vis purtat de-a lungul unei istorii zbuciumate.
Situația pandemică de astăzi este evident că reprezintă un alt context dificil care ascunde în amenințare o multitudine de oportunități de schimbare și dezvoltare pentru români și pentru țara noastră. Ziua Națională a României trebuie să aducă în conștiința întregului neam românesc istoria formării națiunii române, a statului național român, a mândriei naționale, oferindu-ne suficiente motive pentru a găsi resursele necesare combaterii actualului flagel cu care ne confruntăm, deoarece sufletul românesc are suficiente rezerve să-și construiască un viitor luminos, așa cum a făcut-o de fiecare dată de-a lungul istoriei. O privire asupra istoriei noastre ne demonstrează forța poporului român în fața tuturor vicisitudinilor întâlnite în calea afirmării națiunii române. Leagănul civilizațiilor, România, poate oferi soluții la criza pandemică care a generat haos pe întreg mapamondul.
In contextul crizei pandemice de COVID-19, Ziua Națională a României stabilită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, a fost sărbătorită în acest an prin transmisiuni online de la Alba Iulia, iar aproape toate evenimentele organizate ieri, 1 decembrie 2020 s-au desfășurat fără public. In perioada 1866-1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, iar între 1948 și 1989, pe 23 august. Aceasta deoarece ziua de 23 august este cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, ziua în care armata română a întors armele împotriva Germaniei naziste. Apoi, în 2015, Camera Deputaților a decis ca 10 mai să fie sărbătoarea națională, fiind ziua care marchează trei momente istorice: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării.
In contextul crizei pandemice de COVID-19, anul acesta, prin Hotărârea adoptată privind prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe teritoriul României, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a propus pe 12 noiembrie aprobarea organizării ceremoniilor oficiale dedicate Zilei Naționale a României în Piața Arcului de Triumf din București cu participarea a cel mult 400 de persoane și fără paradă militară, precum și în municipiile reședință de județ, cu participarea a cel mult 100 de persoane, fără public și cu respectarea mai multor măsuri de siguranță. Astfel că, în București, aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naționale au participat la ceremonia oficială organizată la Arcul de Triumf, în format restrâns. Evenimentul a început la ora 11 și a durat în jur de o jumătate de oră, timp în care circulația rutieră în zona Arcului de Triumf a fost oprită. Pe timpul ceremoniei s-a ținut un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuți pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor COVID-19, au fost trase 21 de salve de tun, iar președintele României, Klaus Iohannis, a depus o coroană de flori și a susținut o scurtă alocuțiune. Evident, ținând cont de gravitatea celui de-al doilea val pandemic de COVID-19 care bulversează întreaga țară, evenimentul s-a desfășurat cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. De asemenea, reprezentanți ai Armatei României au participat, la solicitarea şi cu sprijinul autorităților locale, la pregătirea, organizarea și desfășurarea de ceremonii de mică amploare în unele garnizoane, iar militarii aflați în misiune în afara teritoriului național au desfășurat ceremonii militare în cadru restrâns. Drapelul național a fost arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor maritime și fluviale s-a ridicat Marele Pavoaz.
Referindu-se la Ziua Națională a României, președintele Klaus Iohannis a afirmat faptul că aceasta este ziua în care „vom onora curajul și sacrificiile înaintașilor noștri făcând noi înșine sacrificiul de a renunța la bucuria participării împreună la manifestările publice tradiționale. Însă, cu siguranță, vom fi împreună în spirit, ca o națiune puternică, mereu unită și solidară atunci când în joc este chiar salvarea țării noastre” (www.digi24.ro). Această modalitate de organizarea a celebrării Zilei Naționale a României a fost rezultatul recomandărilor experților de a renunța la orice fel de reuniuni și întâlniri publice sau private, fiindcă acestea accelerează răspândirea virusului.
Însă, în contextul actual, nu mai poate fi reiterată sărbătoare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 2018 când au sosit peste 100.000 de oameni ca să hotărască unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României. În acea dimineață de 1 decembrie 1918, în care ningea ca în povești, orașul Alba Iulia era încărcat de emoția unui vis împlinit, de sărbătoarea ce se anunța a fi de neuitat, într-o atmosferă încărcată de drapele tricolore. La acel moment, actul unirii românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România, semnat la Alba Iulia, a avut un puternic ecou în întreaga țară, devenind o sărbătoare națională, celebrată în toate teritoriile locuite de români. Istoria românilor consemnând impresionante acțiuni de manifestare și patriotism românesc în orașele, târgurile și satele din Moldova, Oltenia, Dobrogea și Muntenia (în special din București, Iași, Craiova, Turnu Severin, Galați, Constanța, Bacău etc.).
Aceasta deși, potrivit prefectului județului Alba, Nicolae Albu, “atmosfera Zilei Naționale există”, în pofida restricțiilor. Ca atare, potrivit anunțului primarului localității Alba Iulia, de 1 Decembrie au fost organizate fizic doar două evenimente oficiale, restul evenimentelor fiind online. În schimb, toate spațiile istorice au putu fi ieri vizitate: Sala Unirii, Muzeul Național al Unirii, Platoul Romanilor, deoarece Alba Iulia a ieșit din carantină luni, 30 noiembrie 2020. Si ca de obicei, cel mai important moment din programul zilei de 1 Decembrie de la Alba Iulia a fost ceremonialul militar de la Monumentul Unirii, însă fără tradiționala paradă militară (www.hotnews.ro).
De asemenea, în an pandemic, cu ocazia Zilei Naționale a României au fost organizate evenimente în toată lumea fie de către ambasadele României, fie de către comunitățile de români de pretutindeni. Diaspora românească s-a mobilizat pentru celebrarea Zilei Naţionale a României, organizând evenimente, aşa cum vor face şi pentru alegerile de duminică, 6 decembrie 2020. Spre exemplu, marea comunitate românească din Loudéac (Franţa), ca parte a Zilei Naționale, a oferit credincioșilor la capela Notre-Dame-des-Vertus un „Te deum” (www.letelegramme.fr).
Astfel, spre exemplu, Ambasada României la Tunis, în colaborare cu Centrul de Cultură și Știință Română din Tunis, cititorii de limbă română și Asociația Culturală Tuniso-Română au sărbătorit Ziua Națională a României pe 1 decembrie 2020 într-un mediu virtual, printr-o serie de evenimente printre care și expoziția online „Relațiile româno-tunisiene în arhivele diplomatice” (http://tunis.mae.ro/fr/local-news/2401Promotion des échanges culturels). Site-ul dezvoltat conține o serie de fotografii și documente unice (corespondență diplomatică, discursuri, rapoarte, comunicate comune) datând din primul deceniu după stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări, pe 16 decembrie 1963. Tot cu ocazia celebrării acestei zile a avut loc și lansarea Asociației Culturale Româno-Tunisiene, prima organizație a românilor din metropola Tunisului Mare, care are printre priorități organizarea de evenimente culturale (teatru, muzică, spectacole pentru copii și adulți) pentru comunitatea românească și publicul tunisian, în general, precum și cooperarea cu asociațiile din România, promovarea schimburilor culturale și participarea la programe educaționale. De asemenea, ieri a fost lansat și canalul YouTube al Ambasadei României la Tunis, care conține videoclipuri despre activitățile misiunii diplomatice, imagini ale vizitelor și activităților oficiale ale comunității românești precum și reportajele și interviurile acordate televiziunilor din Tunisia și România. Mesajele cetățenii tunisieni către România și românii din întreaga lume au fost difuzate pe 1 decembrie 2020 atât pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice, cât și pe canalul TVR Internațional.
Interesante însă, în actualul context pandemic, sunt mărturiile şi gândurile medicilor tunisieni care au studiat în România şi pentru care ţara noastră reprezintă a doua lor patrie. Indiferent unde se află acum medicii tunisieni care au studiat în România aceştia reprezintă devărații ambasadori nu doar ai școlii românești de medicină și farmacie, ci şi ai spiritului românesc de toleranţă şi solidaritate. Situațiile specifice care afectează omenirea, cum sunt crizele (în special această criză de sănătate), subliniază importanța cooperării internaționale, a promovării solidarităţi, aşa cum subliniază liderii grupului PPE (www.eppgroup.eu). Datorită ajutorului oferit tinerilor din diferite ţări ale lumii, România este recunoscută şi celebrată ca fiind ţara care face investiţii umane pe termen lung (www.leconomistemaghrebin.com).
Se ştie faptul că reziliența unei societăți înseamnă și protejarea mecanismelor democratice, indiferent de dificultăți. În acest context, în mesajul de felicitare adresat președintelui României, Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Naţionale a ţării noastre, Rabat, Majestatea Sa Regele Mohammed al VI-lea al Tunisiei şi-a exprimat sincerele sale dorințe de progres și prosperitate pentru poporul român (www.lesiteinfo.com). De asemenea, şi-a exprimat sprijinul deplin al misiunii diplomatice tunisiene pentru organizarea, în cele mai bune condiții, a alegerilor legislative din 5-6 decembrie la Ambasada României. Suveranul este convins că reziliența societății și valorilor românești depinde atât de deciziile politice, cât și de acțiunile individuale, iar valorile sunt cele mai importante în aceste vremuri dificile. De asemenea, suveranul tunisian considerând că avem motive să sărbătorim în acest an pandemic o solidaritate românească redescoperită.
La mulți ani României! La mulți ani tuturor românilor! ”
