Manoela Popescu
La mijlocul lunii noiembrie 2020 statisticile epidemiologice arătau o Europă aflată din nou în epicentrul pandemiei de COVID-19. Deși previzionat de specialiștii în domeniul sănătății și luat în considerare de analiștii economici, al doilea val a surprins guvernele europene cu intensitatea sa, obligându-le la instituirea de măsuri restrictive, mergând chiar până la o nouă izolare. Învățând lecțiile primului val, statele membre au încercat, cu sprijinul instituțiilor europene, să-și unească eforturile, astfel încât să depășească cel de-al doilea val într-un timp mai scurt decât pe cel precedent.
Astfel, cum la sfârșitul lunii octombrie a.c. situația de sănătate a continentului se deteriora rapid, din ce în ce mai multe țări, confruntate cu creșterea numărului de contaminări și decese, au impus măsuri de izolare și noi îngrădiri. Una dintre cele mai afectate țări europene, Franța, a resimțit acest al doilea val ca fiind mai puternic decât primul. Președintele Consiliului științific Jean-François Delfraissy, declarând pe 27 octombrie conform France 24 că este „surprins de brutalitatea a ceea ce se întâmplă de 10 zile”. Ca atare, președintele francez, Emmanuel Macron, anunța miercuri, 28 octombrie a.c., la fel ca mai mulți lideri europeni, măsuri stricte pentru stoparea celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, cel puțin pentru întreaga lună noiembrie. Deși Emmanuel Macron avertiza totuși că „măsura de izolare nu va împiedica „un al doilea val, probabil mai mortal decât primul” (www.lemonde.fr). Cancelarul german Angela Merkel a decis tot atunci să închidă “restaurantele, barurile, sălile de spectacol și facilitățile sportive pentru o lună de zile, de la 2 noiembrie”, deoarece agențiile regionale de sănătate nu mai puteau urmări cazurile de COVID-19, piatra de temelie a sistemului de sănătate din Germania, iar cifrele infecției arătau o dublare cu 15.000 de cazuri noi în 24 de ore (www.lesechos.fr). În Spania, „cinci regiuni spaniole suplimentare, inclusiv Madrid, au fost izolate înainte de weekendul prelungit al tuturor sfinților” (www.lefigaro.fr). În ceea ce privește Belgia, măsuri drastice au fost luate chiar pe 28 octombrie a.c. când s-a ajuns ca numărul de îmbolnăviri să fie apropiat de vârful înregistrat pe 6 aprilie (5.759), deoarece în această țară COVID-ul circulă mai intens în al doilea val.
Toate statele membre UE au fost copleșite pe de o parte de accelerarea bruscă a pandemiei și, pe de altă parte, de temperaturile scăzute care conferă forță unui virus și așa destul de periculos. Însă, autoritățile își exprimau la acea dată speranța că respectarea tuturor măsurilor luate împotriva noului val de COVID-19 poate salva Crăciunul.
In acest context, apelurile pentru o mai bună coordonare au revenit cu insistență de la reîntoarcere pandemiei în Europa. Astfel, președintele Consiliului European, Charles Michel, în ședința virtuală de pe 29 octombrie solicita șefilor de stat și de guvern o mai mare cooperarea pentru achiziționarea și dezvoltarea testelor”, în special a celor antigenice (www.touteleurope.eu). În același timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța (28 octombrie) că „UE va angaja 100 de milioane de euro pentru achiziționarea și distribuirea testelor rapide” (ec.europa.eu). De asemenea, grupul PPE solicita încă de la începutul toamnei o mai bună coordonare a măsurilor împotriva COVID-19 în întreaga Europă. Rezoluția prezentată Parlamentului European în acest sens de către PPE specifica faptul că închiderile necoordonate ale frontierelor bazate pe naționalitate și nu pe rezultatele testelor, diferitele obligații de carantină și clasificarea contradictorie în zonele de risc fac viața dificilă pentru cetățeni, în mod inutil, în special în regiunile de frontieră, creând haos și reducând acceptarea publică a măsurilor (www.eppgroup.eu). Coordonarea fiind importantă pentru protecția sănătății cetățenilor, dar și din punct de vedere economic, deoarece piața internă trebuie să funcționeze corect, chiar și în vremuri de pandemie, astfel încât medicamentele, echipamentele de protecție și alimentele să fie disponibile în permanență pe tot teritoriul UE. Conform grupului PPE, libera circulație a mărfurilor și serviciilor trebuie să rămână posibilă, iar închiderea frontierelor trebuie notificată în prealabil Comisiei Europene în cazuri individuale și justificată. De aceea, în vederea evitării diviziunilor care au persistat la începutul pandemiei de COVID-19 între statele membre, președinta Comisiei a prezentat o propunere Consiliului (înainte de ședința din 29 octombrie) menită să asigure „o cooperare mai completă pentru întregul răspuns la pandemie”. Propunerea viza o mai bună partajare a datelor, mai ales în ceea ce privește capacitățile de terapie intensivă din spitale; teste îmbunătățite și mai rapide; o mai bună utilizare a aplicațiilor de urmărire a contactelor; precum și reguli mai consistente privind transportul și reglementările de frontieră (www.euroactiv.com).
La începutul celei de-a doua jumătăți a lunii noiembrie Spania, aflată într-o stare de urgență medicală de la sfârșitul lunii octombrie, anunța o scădere a incidenței virusului. Astfel că, după mai mult de o lună de izolare, ca parte a unui plan pentru a ușura măsurile luate pentru a face față pandemiei de COVID-19, Catalonia anunța redeschiderea barurilor, restaurantelor și cinematografelor începând cu luna decembrie 2020 în proporție de 50%. Această regiune turistică din nord-estul Spaniei și-a închis barurile și restaurantele pe 16 octombrie pentru a pune capăt pandemiei, instituind, de asemenea, o închidere parțială a teritoriului său. Cu toate acestea, Spania rămâne una dintre țările cel mai afectate de pandemie din Uniunea Europeană, cu peste 42.000 de decese și peste 1,5 milioane de cazuri.
Italia, care a atins în prima jumătate a lunii noiembrie din nou maxime alarmante, cifrele fiind comparabile cu luna aprilie a.c., începea cu data de 19 noiembrie să vadă și semne pozitive date de scăderea numărului zilnic de noi infecții. Aceasta fiind rezultatul izolării celor șapte regiuni clasificate ca „zone roșii”, unde oamenii au voie să plece de acasă doar pentru a-și face cumpărăturile sau pentru a merge la serviciu.
Cu o săptămână înainte de intrarea în ultima lună a anului pandemic, Italia raporta marți, 24 noiembrie, 853 de decese zilnice cauzate de COVID-19, al treilea cel mai mare număr de la începutul pandemiei, deși cu o zi înainte numărul de decese era de 630. Numărul total de decese fiind acum de 51.306. Potrivit Universității de Referință Johns Hopkins, Italia este a șasea țară cel mai afectată din punctul de vedere al numărului de morți. Italia înregistrând 1.455.022 persoane infectate cu COVID-19 din care 605.330 de pacienți au fost vindecați. Cu toate acestea, conform ministrul Sănătății, Roberto Speranza, închiderea timpurie a barurilor și restaurantelor, închiderea sălilor de sport, a muzeelor în Italia pare să înceapă să dea roade.
Un alt stat european, Germania, recunoaște că nivelul de contaminare este încă „prea mare”, dar noile restricții puse în aplicare la începutul lunii „sunt eficiente” și încurajează „optimismul” cu privire la evoluția situației epidemice. Luni, 23 noiembrie 2020, Angela Merkel le-a cerut germanilor să reducă în continuare contactele „la minimum” (www.lesoir.be). În octombrie și începutul lunii noiembrie, numărul infecțiilor înregistrate în Germania a crescut brusc. În ultimele două săptămâni, această cifră s-a stabilizat, dar la un nivel ridicat, deși se aștepta o scădere a pandemiei. De asemenea, Suedia, care urmărește o strategie mai puțin strictă decât în altă parte a Europei, va limita pentru prima dată întrunirile publice la maximum opt persoane.
Cu toate acestea în ultima săptămână din luna noiembrie multe state membre UE încep să ia în considerare relaxarea măsurilor de izolare luate la începutul toamnei. Franța fiind prima țară care a decis și anunțat măsuri de relaxare în așteptarea Sărbătorilor de iarnă. Pe 20 noiembrie agenția de sănătate Public Health France, solicitând totuși să mențină „măsuri preventive”, declara că vârful celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19 din Franța probabil a trecut. Luni, 23 noiembrie, guvernul avertiza că, deși este prea devreme pentru a anunța o victorie, totuși, pandemia de COVID-19 pare să se retragă în Franța, unde curbele noilor internări în spitale care se stabilizează. Duminică, 22 noiembrie, un număr de 31.522 pacienți afectați de boală au fost spitalizați, inclusiv 4.491 în unități de terapie intensivă, în scădere însă de la vârful celui de-al doilea val de pe 16 noiembrie (33.466, inclusiv 4.903 pacienți la terapie intensivă). Aceasta deoarece restricțiile de sănătate impuse în această toamnă au condus la încetinirea circulației virusului și traversarea vârfului epidemic al celui de-al doilea val. Ca atare, Emmanuel Macron le-a cerut marți (24 noiembrie 2020) francezilor să „își continue eforturile” în lupta împotriva COVID-19, deoarece dacă „am încetinit circulația virusului”, acesta „rămâne foarte prezent”, anunțând totuși o relaxare a izolării de sâmbătă, 28 noiembrie (www.lesoir.be). Relaxările prevăzute din 28 noiembrie sunt următoarele: deplasări pentru plimbări și activități fizice pentru o perioadă de 3 ore pe o rază de 20 km, activități extracurriculare în aer liber, magazine și servicii la domiciliu redeschise până la ora 21:00, conform unui protocol strict de sănătate. Însă aceste relaxări sunt corelate cu existența în continuare a sistemelor de certificare a deplasărilor esențiale, a telemuncii și a interzicerii călătoriilor neesențiale și a reuniunilor de familie.
Un al doilea pas în procesul de relaxare a restricțiilor stabilite la începutul toamnei este prevăzut pentru 15 decembrie 2020 în cazul în care Franța ajunge efectiv la aproximativ 5.000 de contaminări și la 2.500 – 3.000 de spitalizări la terapie intensivă. O închidere de la 21:00 la 7:00 va fi stabilită pe întreg teritoriul Franței, dar nu va fi în vigoare pentru serile de 24 și 31 decembrie, deși adunările de stradă vor fi interzise. Activitățile extracurriculare interioare vor fi din nou autorizate, iar cinematografele, teatrele și muzeele își vor putea relua activitățile. Cu toate acestea, parcurile de distracții, barurile, restaurantele și cluburile de noapte vor trebui să rămână închise.
O a treia etapă a relaxării Franței în fața pandemiei de COVID-19 va avea loc pe 20 ianuarie, la mai mult de două săptămâni după sezonul de sărbători pentru a face un bilanț al situației. Dacă datele statistice ale pandemiei permit, sălile de sport și restaurantele se vor putea redeschide. De asemenea, liceele pot fi redeschise complet cu toți elevii. Cincisprezece zile mai târziu, va fi rândul universităților să-și deschidă porțile pentru studenți. Situația de sănătate va fi actualizată la fiecare două săptămâni.
De asemenea, în discursul televizat, președintele francez, Emmanuel Macron, știind cât de mare este așteptarea cetățenilor și cât de importante sunt sărbătorilor de iarnă pentru oameni, mai ales în acest context și ținând cont de presiunea intensă a oficialilor și a profesioniștilor pentru „deschiderea” țării pe măsură ce se apropie sărbătorile de la sfârșitul anului, a decis o redeschidere a magazinelor mici până la orele 21 chiar de pe 28 noiembrie, dar conform protocoalelor stricte de sănătate. Restricțiile de trafic vor rămâne în vigoare, cu o excepție de la acestea pentru serile de 24 și 31 decembrie, pentru a permite oamenilor să își viziteze familiile pentru sezonul de sărbători (www.lesoir.be).
Realitatea celui de-al doilea val aruncă o negură asupra modului în care oamenii își vor petrece sărbătorile de iarnă. Tot mapamondul se întreabă cum vor fi aceste sărbători de sfârșit de an. Sărbătorile de Crăciun sunt așteptate cu nerăbdare în fiecare an atât de tineri, cât și de bătrâni, fiind oportunități pentru familii de a fi împreună, de a se distra sau de a explora o nouă destinație. Referitor la destinațiile turistice, multe dintre cele mai exotice (Canare, Maldive, Cuba etc.), sunt deja deschise pentru rezervare, deși deplasarea la aeroport pentru a pleca în vacanță nu este încă autorizată în majoritatea statelor membre.
Cert este că vaccinurile nu vor ajunge la timp pentru a lupta împotriva celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, iar multe țări „vor continua să facă față fără vaccinuri” pandemiei de COVID-19. Mai mult decât atât, există situația în care statele cu venituri mici și medii să nu poată dispune de fondurile necesare achiziționării vaccinurilor. Ca atare, pe 12 noiembrie Uniunea Europeană a anunțat că va contribui cu o sumă suplimentară de 100 de milioane EUR, sub formă de granturi, pentru ca, prin intermediul mecanismului COVAX, țările cu venituri reduse și medii să aibă acces la viitorul vaccin împotriva COVID-19 (ec.europa.eu). Aceste fonduri le vor completa pe cele 400 de milioane EUR, reprezentând garanții, pe care UE le-a angajat deja pentru COVAX. Grupul PPE făcând eforturi pentru susținerea acțiunilor Comisie de a asigura în prealabil suficiente doze de vaccinuri pentru cetățenii europeni în Parlamentul European. Grupul PPE avertizând că nu este momentul pentru a crea suspiciuni generale împotriva companiilor farmaceutice (www.eppgroup.eu). Însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) continuă să fie pesimistă cu privire la vaccinuri. Cu toate acestea, directorul laboratorului german BioNTech, care lucrează cu americanul Pfizer la un vaccin împotriva COVID-19, estimează o „posibilă” autorizarea și distribuire a acestuia până la sfârșitul anului în Statele Unite sau în Uniunea Europeană (www.lesoir.be). Belgia a subscris achiziționarea până în prezent a patru vaccinuri în cadrul contractelor negociate de Comisia Europeană cu grupurile farmaceutice (2,9 milioane de doze de vaccin de la grupul farmaceutic german CureVac, 7,74 milioane de la AstraZeneca, 5,16 milioane de la Johnson & Johnson și 5 milioane de la Pfizer / BioNTech). Însă, toate aceste vaccinuri vor ajunge pe piață numai dacă sunt declarate sigure și eficiente de către Agenția Europeană pentru Medicamente. Conform declarației Agenției Europene a Medicamentului (EMA) aprobarea primelor vaccinuri împotriva COVID-19 este posibilă până la sfârșitul anului sau la începutul anului 2021.
