Manoela Popescu
Se cunoaște faptul că, în vederea atenuării efectelor negative ale crizei pandemice asupra economie europene, Comisia a adoptat un set amplu de măsuri economice, a flexibilizat normele bugetare europene, și-a revizuit normele privind ajutoarele de stat și a instituit Inițiativa pentru investiții ca reacție la pandemia de COVID-19, în valoare de 37 de miliarde EUR, pentru a furniza lichidități întreprinderilor mici și sectorului asistenței medicale. In ceea ce privește ajutoarele de stat, Comisia a stabilit un cadru temporar pe 19 martie a.c., care permite statelor membre să se asigure că întreprinderile, indiferent de dimensiune, domeniu de activitate, structură sau formă juridică dispun în continuare de lichidități suficiente în vederea menținerii și continuității activității economice atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și după încheierea acesteia. Această decizie fiind una evidentă în contextul în care cadrul temporar stabilit ca răspuns la criza financiară din 2008 şi-a dovedit eficiența şi eficacitatea. Desigur, această modalitate de sprijin a entităților economice se alătură numeroaselor măsuri de sprijin pe care statele membre le pot utiliza în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat. Toate acestea fiind ilustrate în „Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19” publicată la 13 martie 2020. Astfel, spre exemplu, statele membre au putut efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor referitoare la amânarea impozitării sau la subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele, care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre au acordat compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza crizei de sănătate. Această modalitate este necesară și utilă mai ales pentru a sprijini sectoarele afectate în mod special de măsurile luate de guverne împotriva COVID-19, cum ar fi transporturile, turismul, industria hotelieră și comerțul cu amănuntul.
Acest Cadru temporar oferă statelor membre UE toată flexibilitatea în domeniul ajutoarelor de stat pentru a sprijini economia în această perioadă dificilă. Dar ce presupune acest Cadru temporar pentru sprijinirea economiei în contextul pandemiei de COVID-19? In primul rând, Cadrul temporar pentru sprijinirea economiei în contextul pandemiei de COVID-19 este bazat pe articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, recunoscând faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări și disfuncționalități grave sub toate aspectele. In acest context, Cadrul temporar, în vederea remedierii situației negative creată de pandemia de COVID-19, prevede cinci tipuri de ajutoare: granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans; garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci; împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi; garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală; asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
In ceea ce privește granturile directe, statele membre pot să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800.000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia. De asemenea, statele membre UE pot furniza garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi întreprinderilor care le solicită, dar pot acorda întreprinderilor şi împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile pentru a le ajuta să-și acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții. Unele state membre, în vederea sprijinirii cu deosebire a IMM-urilor, se bazează pe capacitățile de creditare existente ale băncilor, utilizându-le drept canal de sprijin pentru acestea. Iar Cadrul temporar clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări în direcția asigurării unui derapaj minim de la regulile concurenței. De asemenea, Cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt. Conform grupului PPE, uniți în solidaritate cu toți cei afectați de această criză, susținerea Cadrului temporar reprezintă o modalitate eficientă de abordare a impactului social-economic al crizei. Grupul PPE dorește să se asigure că economia europeană poate supraviețui crizei și își poate reveni cât mai repede la funcționarea sa normală. In vederea realizării acestui lucru, grupul PPE este pregătit să dezvolte instrumente pentru a aborda șocul economic generat de criza pandemică. De altfel, grupul PPE a solicitat de la începutul crizei de sănătate utilizarea tuturor mijloacelor bugetare ale UE pentru a sprijini lupta împotriva focarului de COVID-19 (www.eppgroup.eu).
Cadrul temporar include o serie de garanții, cum ar fi corelarea împrumuturilor subvenționate sau a garanțiilor oferite întreprinderilor cu dimensiunea activității economice a acestora, prin luarea în considerare a masei salariale, a cifrei de afaceri sau a nevoilor de lichiditate, precum și cu utilizarea sprijinului public pentru capitalul circulant sau de investiții. Categoric, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide şi eficace pentru a sprijini cetăţenii şi întreprinderile (în special IMM-urile) care se confruntă cu dificultăţi socio-economice din cauza crizei pandemice. In acest context, potrivit grupului PPE, având în vedere situația dificilă în care ne aflăm, o coordonare eficientă a politicii economice și fiscale este mai importantă ca niciodată (www.eppgroup.eu).
Contextul Cadrului temporar porneşte de la recunoaşterea faptului că economia UE se află în imposibilitatea de funcţionare în parametrii normali, solicitând ajutor din partea statelor naţionale şi a structurilor instituţionale UE. In virtutea acestui Cadru temporar, statele membre pot sprijini economia, susţinând întreprinderile şi cetăţenii afectaţi major de criza pandemică. Pe măsură ce acest Cadru temporar a fost pus în aplicare, modificările operate asupra lui au avut drept scop perfecţionare prin adăugiri de noi modalităţi de sprijin a entităţilor fizice şi juridice, rezultat al nevoilor existente în societatea europeană. Astfel că, prima modificare a avut loc la data de 3 aprilie 2020 când s-a introdus sprijinul public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. O a doua modificarea s-a produs la 8 mai 2020, fiind incluse măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată, iar modificarea din data de 29 iunie 2020 a adus în prim plan sprijinul acordat microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și startupurile pentru a stimula investițiile private.
Iniţial, preconizat să fie în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020 (Comisia precizând că va efectua o evaluare până la această dată, dacă durata trebuie să fie extinsă), Cadrul temporar a fost prelungit până la data de 30 iunie 2021. Trebuie subliniat faptul că decizia Comisiei, publicată pe 13 ocotmbrie 2020, se referă la toate secţiunile Cadrului temporar care sunt prelungite cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, în timp ce secțiunea care permite acordarea de sprijin pentru recapitalizare este prelungită până la 30 septembrie 2021 (ec.europa.eu). Desigur, prelungirea Cadrului temporar le permite statelor membre să sprijine întreprinderile în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special în cazurile în care necesitatea sau capacitatea de a utiliza Cadrul temporar nu s-a materializat integral până în prezent, asigurând totodată condiții de concurență echitabile. De asemenea, decizia de prelungire vine cu o modificare şi o responsabilitate de revizuire şi analiză a necesităţii de prelungire sau de adaptare ulterioară a Cadrului temporar, înainte de data de 30 iunie 2021 când este termenul final pentru acest cadru. Modificarea Cadrului temporar stabilită de Comisie şi anunţată pe 13 octombrie 2020 se referă la introducerea unei noi măsuri care să le permită statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri în cursul perioadei eligibile de cel puțin 30 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 ca urmare a crizei pandemice de COVID-19. Conform deciziei Comisiei, sprijinul se referă la acoperirea unei părţi din costurile fixe ale beneficiarilor (care nu sunt acoperite de veniturile lor) în limita a cel mult 3 milioane EUR pe întreprindere. Scopul introducerii acestei măsuri este de prevenire a deteriorării capitalului, menținerea activității economice și asigurarea unei platforme solide în vederea redresării întreprinderilor.
De altfel, se preconizează ca pe măsură ce UE va trece din această etapă de gestionare a crizei pandemice în etapa de redresare economică, Cadrul temporar al ajutoarelor de stat va însoţi şi va facilita punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. In vederea atingerii acestui deziderat se preconizează o colaborare a Comisiei cu statele membre în vederea asigurării unei compatibilităţi a normelor privind ajutoarele de stat cu Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi revizuirea principalelor norme în materie de ajutoare de stat până la sfârșitul anului 2021 pentru a ține seama de tranziția verde și digitală (ec.europa.eu). De asemenea, Comisia intenţionează să ofere orientări statelor membre în ceea ce privește proiectele de investiții emblematice, inclusiv prin furnizarea de modele.
In ceea ce priveşte Mecanismul de redresare şi rezilienţă, Comisia va trata cu prioritate toate notificările privind ajutoarele de stat primite de la statele membre în contextul acestui mecanism. Referitor la Planul Național de Relansare și Reziliență, necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, acesta include domeniile prioritare de investiții ale ţării pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență. Astfel, categoriile de proiecte ce vor fi finanţate prin „Mecanismul de redresare și reziliență”, incluse în Planul Național de Relansare și Reziliență sunt: proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice (în valoare de maxim 700.000 mii lei); proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale (în valoare de maxim 450.000 mii lei, prin programele POIM, POR, POAT); proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății (în valoare de maxim 500.000 mii lei); proiecte de infrastructură pentru cercetare (în valoare de maxim 125.000 mii lei); proiecte de infrastructură de apă-canalizare (în limita valorii de maxim 250.000 mii lei); proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane (în limita valorii de 250.000 mii lei); proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență (în limita a 3% din valoarea proiectelor și a unor fonduri de maxim 40.000 mii lei); proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică – inclusiv medicală (în limita valorii de 8.500 mii lei); proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (în limita valorii de 250.000 mii lei); proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice (în limita a 10 000 mii lei); proiecte de transformare/tranziție digitală (în valoare maximă de 100.000 mii lei) (art. 1. Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență). In contextul actual pandemic, finanțarea proiectelor din domeniul sănătății fiind imperios necesară. Astfel că, la inițiativa Grupului PPE, Comisia a triplat în cele din urmă finanțarea pentru programul EU4Health, trecând de la 1,7 miliarde EUR la 5,1 miliarde EUR la sfârșitul negocierilor cu statele membre (www.eppgroup.eu).
In luna noiembrie Comisia a aprobat țării noastre două scheme de ajutor de stat una în valoare de 4,4 milioane EUR, destinată despăgubirii operatorilor aeroportuari regionali pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, și cealaltă în valoare de peste 14 milioane de EUR pentru sprijinirea producătorilor de vin (12,4 milioane de euro) și a companiilor aeriene de pe aeroportul Sibiu (1,7 milioane de euro) afectați de pandemia de COVID-19. Aceasta deoarece, la 16 martie 2020, țara noastră a impus suspendarea treptată a majorității zborurilor comerciale către și dinspre România. Din cauza acestor interdicții de zbor, precum și a restricțiilor de zbor impuse de alte țări, companiile aeriene care operează pe aeroporturile regionale din România și-au redus treptat zborurile regulate, proces care a culminat cu încetarea totală a activității lor la 25 martie 2020. Cum până la 17 iunie 2020 nu au avut loc zboruri comerciale internaționale regulate pe astfel de aeroporturi, traficul de pasageri rămânând aproape de zero, traficul aerian începând a fi reluat abia din iulie 2020, s-a decis ajutorul acestor entități prin intermediul schemelor de ajutor de stat. Această schemă este destinată operatorilor de pe aeroporturile românești cu un trafic anual cuprins între 200.000 și 3 milioane de pasageri, care vor fi astfel compensați pentru pierderile nete suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020, ca urmare a măsurilor restrictive referitoare la serviciile de transport aerian internațional și intern de pasageri implementate de România și de alte țări. Comisia a evaluat măsura propusă de țara noastră și a constatat că schema României va oferi despăgubiri pentru daunele direct legate de criza pandemică și că măsura este proporțională, întrucât despăgubirea nu depășește ceea ce este necesar pentru repararea prejudiciului. Ca atare, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.
In ceea ce privește susținerea producătorilor de vin se preconizează că sprijinul public se va acorda sub formă de subvenții directe, peste 1.000 de producători vor beneficia de această schemă. Este evident că schema este menită să răspundă nevoilor de lichidități ale viticultorilor în cauză și să garanteze că aceștia își pot continua activitățile și își pot păstra locurile de muncă atât în timpul pandemiei, cât și după aceasta. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat schema românească în valoare de 1,7 milioane de euro destinată companiilor aeriene care reiau sau încep să efectueze zboruri înspre și dinspre aeroportul din Sibiu, acesta jucând un rol important în conectivitatea regională și internațională a țării. Ajutorul acordat operatorilor nu va depăși 800.000 EUR pe companie și se va acorda înainte de 30 iunie 2021.
Aceste scheme de ajutor de stat se alătură celorlalte nouă măsuri de sprijin care au fost adoptate de țara noastră şi aprobate de Comisia Europeană în temeiul Cadrului temporar, începând cu 11 aprilie 2020, pentru a ajuta cetățenii şi întreprinderile să facă față impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19.
