Manoela Popescu
Se cunoaște deja faptul că ideea corelării statului de drept cu redresarea Uniunii Europene s-a transformat inevitabil într-o dispută politică, deși Uniunea Europeană s-a dezvoltat, în special în ultimii treizeci de ani, ca o comunitate de drept. Cetățenii europeni trebuie să se asigure că se bucură de toate drepturile pe care le obțin din apartenența lor la unul dintre statele membre UE. Așa se explică existența articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care enumeră valorile UE, unde statul de drept ocupă un loc important alături de drepturile fundamentale și democrația. Conceptul statului de drept depășind cu mult Europa, deoarece articolul 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că toată lumea trebuie să aibă dreptul la „o cale de atac eficientă în fața instanțelor naționale competente împotriva actelor care încalcă drepturile fundamentale ale omului, care sunt recunoscute prin constituție sau prin lege” (http://www.assemblee-nationale.fr/). De aceea, la fel ca și Comisia Europeană, președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus înaintea summitului din 17-21 iulie condiționarea fondurilor europene de criteriile de respectare a statului de drept, o problemă sensibilă pentru cei 27, având în vedere atacurile recurente pretinse împotriva Ungariei (12 septembrie 2018) și Poloniei (20 decembrie 2017) (www.lemonde.fr).
La 21 iulie 2020, liderii europeni au reușit să ajungă la un acord cu privire la bugetul Uniunii Europene 2021-2027 și cu privire la planul de redresare economică legat de COVID-19 (Next Generation EU). De asemenea, au convenit să instituie un proces pentru a proteja bugetul şi fondurile europene de încălcarea principiilor fundamentale ale UE. In prezent, detaliile acestui plan, care se bazează pe propunerea Comisiei Europene din 2018, sunt încă deschise pentru negocieri între statele membre europene. În propunerea sa din 2018, Comisia Europeană a recomandat o modalitate de a suspenda, reduce sau limita furnizarea de finanțare UE, într-un mod proporțional cu încălcările identificate și sub rezerva aprobării statelor europene (www.hrw.org/f). Respectivul proces ar trebui să poată lua în considerare mai multe tipuri de încălcări ale valorilor democratice ale UE, care pot determina Comisia Europeană să recomande reducerea finanțării statelor membre. Spre exemplu, este cazul atacurilor asupra independenței justiției, precum și a intervenției statului în mass-media și în societatea civilă. De asemenea, procesul ce va fi adoptat ar trebui să asigure că fondurile UE nu pot fi utilizate în favoarea politicilor care ar promova intoleranța sau discriminarea, cele care ar afecta drepturile femeilor, ale persoanelor cu dizabilităţi sau ale minorităților. Evident, procesul ar trebui aplicat astfel încât să fie evitată pedepsirea cetățenilor țării europene care încalcă principiile fundamentale ale UE (pentru acțiunile guvernului lor) prin repercusiuni negative asupra drepturilor lor economice și sociale.
In acest sens, Comisia ar trebui să efectueze evaluări ale impactului asupra drepturilor omului pentru a determina riscul ca drepturile omului să fie afectate de o anumită decizie și, eventual, să decidă realocarea finanțării, mai degrabă decât reducerea acesteia, pentru a evita ca drepturile beneficiarilor să fie afectate. In discursul său privind starea Uniunii din 16 septembrie a.c., președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a reafirmat importanța pe care Comisia o acordă statului de drept și s-a angajat să asigure faptul că fondurile disponibile din bugetul UE vor fi „protejate împotriva tuturor formelor de fraudă, corupție și conflict de interese” (ec.europa.eu). De altfel, în orientările sale politice, Ursula Von der Leyen a menționat intenția de a institui un mecanism suplimentar și cuprinzător privind statul de drept. Acesta reprezentând o piatră de temelie pentru angajamentul comun al UE și al statelor membre de a consolida statul de drept. Mecanismul vizează o mai bună înțelegere și o conștientizare a aspectelor și a evoluțiilor semnificative în domenii care au un impact direct asupra respectării statului de drept. Respectivul mecanism vine să completeze alte instrumente ale UE care încurajează statele membre să pună în aplicare reforme structurale în domeniile vizate de domeniul său de aplicare: Tabloul de bord privind justiția în UE, Semestrul european şi, în prezent, instrumentul Next Generation EU. Mecanismul european privind statul de drept este conceput astfel încât să poată evolua și să fie îmbunătățit prin discuții interinstituționale și prin dialog cu statele membre, ca un exercițiu colectiv de învățare și ca un factor declanșator al sprijinului UE (ec.europa.eu).
Această reiterare a condiționării alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept a Comisiei a venit în mod firesc după ce principalele grupuri politice din Parlamentul European în frunte cu grupul PPE au adresat o scrisoare cancelarului german Angela Merkel (în calitate de lider al țării care deține în prezent președinția UE) și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care au solicitat un sistem eficient de condiționare a finanțării și menținerea regulii „majorității calificate inversate” în cadrul Consiliului. Conform acestei reguli, statele care se opun propunerilor de reducere a finanțării ar trebui să obțină o majoritate pentru a putea contracara deciziile Comisiei. Grupul PPE militând pentru o UE în care cetățenii beneficiază de drepturile lor fundamentale și în care statul de drept este pe deplin respectat. Aceasta deoarece amenințările la adresa statului de drept periclitează fundamentele juridice, politice și economice ale Uniunii. Cu alte cuvinte, deficiențele existente într-un stat membru au un impact asupra altor state membre și asupra Uniunii, în ansamblu. Asigurarea respectării statului de drept este o principală responsabilitate a fiecărui stat membru, însă Uniunea are un interes comun și, indiferent în ce țară membră UE ar apărea o astfel de problemă, joacă un rol important în soluționarea problemelor în acest domeniu.
La începutul lunii octombrie, înaintea negocierilor așteptate dintre Parlamentul European (PE) și Consiliu cu privire la forma finală a schemei generale de condiționalitate pentru protecția bugetului UE, a avut loc o a doua dezbatere în PE concentrată pe primul Raport anual al Comisiei privind statul de drept (publicat la 30 septembrie a.c.). Acest raport își propune să prevină retrogradări în ceea ce privește drepturile fundamentale din statele membre prin evaluarea a patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru. Raportul din 2020 privind statul de drept prezintă atât o sinteză a situației statului de drept în UE, cât și o evaluare a situației din fiecare stat membru. Raportul constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Astfel, raportul relevă faptul că independența sistemului judiciar rămâne un motiv de îngrijorare în unele state membre (Ungaria şi Polonia). De asemenea, continuă să existe probleme și în alte state membre, cum ar fi Bulgaria (legate de componența și funcționarea Consiliului Judiciar Suprem și a Inspectoratului de pe lângă Consiliul Judiciar Suprem), România (datorită reformelor controversate introduse în perioada 2017-2019, care au încă un impact negativ asupra independenței sistemului judiciar), Croația (din cauza slabei capacități administrative, Consiliul Judiciar de Stat și Consiliul Procurorului General au dificultăți să își îndeplinească mandatul) şi Slovacia (datorită preocupărilor cu privire la independența și integritatea sistemului judiciar).
In spiritul unei construcții europene în care statul de drept este respectat, grupul PPE, prin președintele Manfred Weber, solicită Comisiei Europene să ia măsuri imediate cu privire la deteriorarea statului de drept din Polonia, mai ales în ceea ce privește independența sistemului judiciar polonez, întrucât guvernul condus de PiS continuă să submineze și să atace judecătorii, subminând fundația pe care este construită UE. Potrivit declarațiilor președintelui grupului PPE, Manfred Weber, se așteaptă o încercare de a-l elimina pe Ombudsman din biroul său şi sunt în curs planuri de erodare a drepturilor femeilor în Polonia (www.eppgroup.eu). De asemenea, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne, Roberta Metsola, subliniind faptul că UE are datoria să-i apere și să protejeze drepturile cetățenilor polonezi de a avea un sistem judiciar imparțial și echitabil, solicita Comisiei să “examineze cu seriozitate ultimele evoluții din Polonia și să acționeze rapid, în conformitate cu procedura în așteptare a articolului 7 din TUE și care este în curs de desfășurare de trei ani, cu un impact pozitiv redus”.
Se consideră că situația este destul de îngrijorătoare dat fiind eforturile investiționale ale UE prevăzute Poloniei prin Fondul de redresare. UE este pregătită să sprijine solidar Polonia, precum şi celelalte țări în eforturile lor de redresare, dar cetățenii europeni sunt preocupați de statul de drept și nu vor ca impozitele lor să sprijine guverne care subminează independența sistemului judiciar sau libertatea. Așa cum de multe ori a insistat Manfred Weber în discursurile sale, “solidaritatea în Europa trebuie să meargă mână în mână cu responsabilitatea” (ec.europa.eu). De aceea, grupul PPE solicită Consiliului să recunoască şi să ia în considerare în cadrul negocierilor în curs privind cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 şi Planul de redresare al UE îngrijorările cetățenilor europeni. Aceasta deoarece, în cel de-al treilea sondaj comandat de Parlamentul European în acest an, aproape opt din zece participanți (77%) din întreaga UE sprijină conceptul conform căruia UE ar trebui să condiționeze alocarea fondurilor europene de punerea în aplicare de către guvernul național a principiilor statului de drept și democrației. Sondajul a fost desfășurat între 25 septembrie și 7 octombrie 2020, online şi prin telefon, la care au participat 24.812 de cetățeni cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani, din toate cele 27 de state membre ale UE (www.europarl.europa.eu). Cel puțin șapte din zece participanți sunt de acord cu această afirmație în 26 state membre ale UE. Purtătorul de cuvânt al Grupului PPE pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne, afirmând faptul că „statul de drept este pilonul pe care se bazează fiecare dintre tratatele noastre. Nu ar trebui să fie „inovare” să se solicite statelor membre să respecte tratatele pe care le-au semnat la aderarea la UE pentru a primi fonduri UE. Valorile contează” (www.eppgroup.eu). De asemenea, cetățenii europeni continuă să solicite un buget al UE mai mare pentru combaterea COVID-19, mai mult de jumătate (54%) dintre europeni consideră că UE ar trebui să dispună de mijloace financiare mai importante pentru a putea depăși consecințele pandemiei de COVID-19. In concepția a mai mult de jumătate dintre cetățenii europeni intervievați finanțările europene trebuie să fie direcționate către sănătatea publică (54%), redresarea economică și noi oportunități pentru întreprinderi (42%), schimbările climatice și protecția mediului (37%) și ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (35%). Se pare că, la nivelul UE, schimbările climatice și mediul au înlocuit ocuparea forței de muncă în topul primelor trei priorități în materie de cheltuieli, în comparație cu ultimul sondaj efectuat în iunie 2020. Relativ la statele membre, sănătatea publică este principala prioritate a participanților din 18 țări, în timp ce respondenții din Estonia, Letonia și Cehia au plasat redresarea economică în fruntea clasamentului, iar cetățenii din Austria, Danemarca și Germania au pus pe primul loc lupta împotriva schimbărilor climatice. În Croația, Slovacia și Finlanda, prioritatea principală aleasă de participanți este ocuparea forței de muncă și afacerile sociale (www.fonduri-structurale.ro).
Cetățenii europeni consideră în proporție de 66% că UE trebuie să dețină mai multe competențe pentru a face față crizei, deoarece comunitatea este parte a soluției de redresare. De aceea, luarea deciziilor privind pachetul de redresare și CFM 2021-2027 cât mai curând posibil este vitală pentru cetățenii europeni, dat fiind impactul negativ al pandemiei asupra siguranței, securității, sănătății şi finanțelor lor.