Manoela Popescu
In decembrie 2019, Comisia Europeană (CE) a prezentat, Pactul Ecologic European, cel mai ambițios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetățenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziția către o economie verde şi durabilă. Pactul Verde European reafirmă ambiția Comisiei de a face din Europa, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic. Cu alte cuvinte, Pactul Verde European sau Pactul Ecologic European reprezintă foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă. In plus, Pactul Verde European oferă un plan de acțiune destinat stimulării utilizării eficiente a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curată şi refacerii biodiversității și reducerii poluării. Ca atare, măsurile propuse de Comisie în cadrul Pactului Verde European sunt însoțite de o foaie de parcurs inițială a principalelor politici şi variază de la investițiile în cercetare şi inovare, în vederea reducerii emisiilor, până la conservarea mediului natural al Europei. In pachetul de măsuri ambițios partea centrală o reprezintă acțiunile în domeniul climei. Respectivul Pact își propune să implice cetățenii și întreaga societate în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Astfel că, Pactul Ecologic European sau Pactul Verde European acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile şi sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor şi produselor chimice (ec.europa.eu). Acțiunile necesare fiind în toate sectoarele economiei: investiții în tehnologii ecologice; sprijin pentru inovare în sectorul industrial; introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase; decarbonizarea sectorului energetic; îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor; colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial.
Din perspectiva Grupului PPE, investițiile ar trebui să se axeze pe principalele sectoare de creștere economică astfel încât să se asigure trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Grupul PPE afirma faptul că „pentru a îndeplini obiectivele UE privind clima, pentru a spori eficiența energetică și pentru a face trecerea către surse energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon, trebuie să promovăm investițiile care asigură faptul că aprovizionarea noastră cu energie nu subminează eficiența energetică și care vizează dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuție, stocare și transport ale energiei”.
In vederea consfințirii acestei ambiții a Comisiei de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic în legislației, Comisia a propus Legea europeană a climei (martie 2020) şi Planul de acțiune privind economia circulară, axat pe o utilizare durabilă a resurselor (martie 2020). De asemenea a adoptat Strategia industrială europeană, un plan pentru o economie pregătită pentru viitor (martie 2020) şi Strategiile UE privind integrarea sistemului energetic şi hidrogenul pentru a deschide calea către un sector energetic complet decarbonizat, mai eficient și interconectat (8 iulie 2020). Iar pe 20 mai 2020 a prezentat Strategia privind biodiversitatea pentru 2030 şi Strategia „de la fermă la consumator”.
De fapt, Pactul Verde European reprezintă o nouă strategie de creștere a UE ce va permite reducerea emisiilor și crearea de locuri de muncă. Comisia Europeană a dorit să traseze un plan care să asigure o tranziție justă și incluzivă la o economie durabilă, creionând investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile. Pentru grupul PPE, Pactul Verde European face parte din „obligația morală” de a proteja planeta. Potrivit vicepreşedintei grupului PPE, Esther De Lange, „suntem ultima generație care poate face acest lucru. O politică industrială coerentă și consecventă și un pact ecologic ambițios trebuie să meargă mână în mână, pentru a pune împreună cele mai inteligente soluții. În cazul în care alte părți ale lumii nu aplică aceleași reguli, UE ar trebui să reconsidere accesul deschis la piața europeană”.
Planul de investiții al Pactului ecologic european (EGDIP), denumit și Planul de investiții pentru o Europă durabilă (SEIP), reprezintă pilonul de investiții al Pactului ecologic. Planul de investiții pentru Pactul Ecologic European va mobiliza fonduri UE, respectiv cel puțin o mie de miliarde EUR pentru investiții durabile în decursul următorilor zece ani și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă (ec.europa.eu).
UE a creat un instrument cheie pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă așa cum subliniază şi vicepreședinta grupului PPE, Esther De Lange, în discursul său din plenul Parlamentului European, cu ocazia dezbaterilor privind Pactul Verde European de pe 11 decembrie 2019. Acesta este Mecanismul pentru o tranziție justă, care va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile (din regiunile cele mai afectate de tranziție), care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili şi va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție. Mecanismul pentru o tranziție justă va mobiliza în perioada 2021-2027 investiții în valoare de cel puțin 100 de miliarde EUR, bazate pe fonduri provenite din bugetul UE, din cofinanțarea oferită de statele membre, precum și din contribuțiile InvestEU și ale Băncii Europene de Investiții (BEI). Planul de investiții al Pactului Ecologic European va sprijini, de asemenea, administrațiile publice și promotorii de proiecte să identifice, să structureze și să execute proiecte durabile.
Ca atare, proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții al Pactului ecologic european vor contribui la atingerea obiectivelor Pactului, la dezvoltarea unor industrii energetice și ale economiei circulare noi și nepoluante și vor crea locuri de muncă de înaltă calitate pentru o economie europeană competitivă, adaptată provocărilor acestui secol. Fondurile și programele care contribuie la Planul de investiții al Pactului ecologic european (cum ar fi InvestEU sau Fondul pentru o tranziție justă) vor oferi finanțare personalizată pentru o gamă largă de proiecte. Astfel că vor fi finanțate atât proiectele de mici dimensiuni (de exemplu, reabilitarea energetică a gospodăriilor individuale), cât și cele de dimensiuni mai mari (de exemplu, instalarea unei rețele de stații de încărcare pentru vehiculele electrice) prin programele și produsele specifice.
In context pandemic, există credința că Pactul Verde pune la dispoziția UE alegerile corecte ca răspuns la criza socio-economică transformând, în același timp, Europa într-o economie sustenabilă și neutră din punct de vedere climatic.
La prezentarea Planului de redresare al UE pe 27 mai 2020, președinta Comisiei Europene susținea că investițiile prevăzute prin instrumentul Next Generation EU vor păstra realizările extraordinare obținute de UE în ultimii 70 de ani, asigurând totodată o “Uniune neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, digitală, socială și care va fi și în viitor un actor puternic la nivel mondial”. In același discurs, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene afirma că Next Generation EU consolidează Pactul verde european și Orizont Europa, investind în infrastructuri esențiale (de la 5G la renovarea locuințelor). Instrumentul Next Generation EU permite ca “tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei să nu lasă pe nimeni în urmă” (ec.europa.eu). Totodată, se știe deja faptul că înainte de manifestarea crizei pandemice de COVID-19 președintele Consiliului, Charles Michel propunea (în discuțiile despre bugetul UE) ca o parte semnificativă a CFM să fie direct legată de ambiția climatică a Uniunii Europene stabilită în decembrie 2019, aceea de a atinge neutralitatea carbonului în 2050.
Bugetul UE, statele membre și actorii privați vor juca un rol important în finanțarea Pactului ecologic european. Bugetul UE nu poate în sine oferi suficiente fonduri nici pentru a aborda schimbările climatice, nici pentru a răspunde nevoilor masive de investiții de la nivel mondial. Trebuie ca și statele membre și actorii privați să contribuie, astfel încât pactul să capete anvergura necesară. Comisia a propus ca 25 % din valoarea totală a bugetului UE să fie procentul destinat acțiunilor climatice și cheltuielilor legate de mediu efectuate în cadrul diferitelor programe (de exexplu, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european de garantare agricolă, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, fondurile aferente programelor Orizont Europa și Life).
Insă, în Concluziile adoptate de Consiliul European în cadrul reuniunii extraordinare (17, 18, 19, 20 şi 21 iulie 2020), se precizează faptul că acțiunile în domeniul climatic vor fi integrate în politicile și programele finanțate în cadrul financiar multianual (CFM) și în cadrul Next Generation EU. Obiectivul climatic general de 30% se va aplica cuantumului total al cheltuielilor din CFM și Next Generation EU și va fi reflectat în ținte corespunzătoare în cadrul legislației sectoriale, care vor contribui la îndeplinirea noilor obiective climatice pentru 2030 ale Uniunii. De asemenea, în cadrul CFM pentru perioada 2021-2027 la Rubrica 3 „Resurse naturale și mediu” se specifică faptul că cel puțin 30 % din cheltuielile UE să contribuie la obiectivele în domeniul climei. Creditele de angajament pentru Rubrica 3 „Resurse naturale și mediu”, care constă în politica în domeniul agricol și maritim, precum și în politicile pentru mediu și climatice nu vor depăși 356 374 de milioane EUR, din care 258 594 de milioane EUR vor fi alocate pentru cheltuieli legate de piață și plățile directe. Plățile directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 și în temeiul Regulamentului privind planurile strategice ale politicii agricole comune (PAC) nu vor depăși 239 916 milioane EUR.
Finanțarea în cadrul acestei rubrici va sprijini, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care vizează finanțarea politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), a politicii maritime a Uniunii și a angajamentelor internaționale ale Uniunii în domeniul guvernanței oceanelor, în special în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Prin urmare, va sprijini pescuitul și acvacultura sustenabile și conservarea resurselor biologice marine, precum și comunitățile locale care depind de acestea. De asemenea, rubrica va finanța programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) care va acorda un sprijin suplimentar pentru conservarea biodiversității, inclusiv pentru Natura 2000, precum și pentru transformarea Uniunii într-o societate curată, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice.
Se ştie faptul că Uniunea Europeană oferă finanțare pentru proiectele de mediu, de conservare a naturii și din domeniul climei prin programul european pentru mediu și acțiune climatică, pentru perioada 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020. Temeiul juridic pentru LIFE este Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 („Regulamentul LIFE”). Instituit în 1992 pentru a finanța proiecte din UE, din țările candidate și din cele învecinate, LIFE reprezintă cel mai impoartant instrument care sprijină proiectele de mediu și de conservare a naturii. Țările din afara UE pot participa la programul LIFE în baza unui acord specific cu Comisia. Obiectivele principale ale programului LIFE sunt: îndeplinirea rolului de catalizator al schimbărilor în elaborarea de politici în domeniul mediului și al climei; promovarea punerii în aplicare și a integrării obiectivelor din domeniul mediului și al climei în alte politici și în practica țărilor din UE; o guvernanță mai bună; o legătură concretă cu prioritățile UE: utilizarea eficientă a resurselor, declinul biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora. Pentru perioada 2014-2020 obiectivul programului pentru mediu și politici climatice (LIFE) este să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor generale și specifice ale Strategiei Europa 2020, ale celui de al șaptelea Program de acțiune pentru mediu al Uniunii și ale altor inițiative relevante ale UE în domeniul mediului și al schimbărilor climatice. Pachetul financiar global pentru implementarea programului LIFE este de 3.457 miliarde EUR, din care 75% este alocat subprogramului pentru mediu (2.592.491.250 EUR) și 25% din care este alocat subprogramului pentru acțiune climatică (EUR 864.163.750). Al doilea program de lucru multianual LIFE care acoperă perioada 2018-2020 prevede un buget de 1 243,81 milioane EUR pentru subprogramul pentru mediu și 413,25 milioane EUR pentru subprogramul pentru acțiuni climatice.
Programul LIFE este împărțit în două subprograme: mediu (reprezentând 75% din pachetul financiar global), care acoperă 3 domenii prioritare (Natura și biodiversitatea, Mediu și eficiența resurselor şi Guvernanță și informare în domeniul mediului) şi acțiunea climatică (reprezentând 25% din pachet) care acoperă alte 3 domenii prioritare (Atenuarea schimbărilor climatice, Adaptarea la schimbările climatice şi Guvernanța și informarea în domeniul climei). La aceste proiecte tradiționale se adaugă, la fiecare subprogram, în parte, proiectele integrate pentru mediu şi climă, proiecte pregătitoare şi asistență tehnică.
Prin programele tradiționale sunt cofinanțate proiecte de conservare a naturii, în special în domeniile biodiversității, habitatelor și speciilor, în domeniile aerului, produselor chimice, economiei ecologice și circulare, accidentelor industriale, managementului marin și costier, zgomotului, solului, deșeurilor, apei și mediului urban, în domeniile energiilor regenerabile, eficienței energetice, agriculturii, utilizării terenurilor și gestionării teritoriilor, de reziliență la lipsa apei, secete, incendii forestiere sau inundații, tehnologii adaptive pentru sectoarele economice și protejarea resurselor naturale. De asemenea, programele de guvernanță şi informarea în domeniul mediului şi climei sprijină proiecte în domeniile creșterii gradului de conștientizare, formării în domeniul mediului şi al climei și a consolidării capacităților, respectării și aplicării legislației, dezvoltării cunoștințelor și participării publicului și a părților interesate.
Proiectele integrate pentru mediu şi climă sunt proiecte strategice care sprijină statele membre ale UE să realizeze implementarea completă a strategiilor sau planurilor de acțiune cerute de legislația UE privind mediul și clima. Acestea sunt implementate la scară națională sau regională, implicând autorități relevante și bugete foarte semnificative din mai multe surse UE și naționale, cu o durată medie de 6-10 ani. În cadrul subprogramului pentru mediu, aceste proiecte la scară largă implementează planuri, strategii sau foi de parcurs în zonele naturii (inclusiv managementul rețelei Natura 2000), apa, deșeurile și aerul, iar în cazul subprogramului pentru acțiuni climatice, în domeniile de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Cofinanțarea este de 60%, cu o medie de 10 milioane EUR subvenție LIFE pe proiect. Proiectele pregătitoare abordează nevoile specifice pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii și legislației UE de mediu şi climă. Subiectele specifice sunt indicate în cererea anuală de propuneri. Asistența tehnică oferă granturi de acțiune și sprijin financiar pentru a ajuta solicitanții să pregătească proiecte integrate. In 2020, competiția LIFE s-a deschis pe 2 aprilie, iar unele programe s-au închis (cele tradiționale pe mediu) fie pe 14 fie pe 16 iulie 2020, fiind însă deschisă competiția pentru programele tradiționale pe climă. Pentru proiectele integrate se mai pot încă depune solicitări de finanțare până pe 6 octombrie 2020.
In contextul crizei pandemice de COVID-19, au fost luate unele măsuri de facilitare a accesului la acest tip de finanțare. Astfel, toate termenele limită de depunere au fost prelungite cu o lună, iar primele sume de prefinanțare pentru proiectele tradiționale au crescut de la 30% la 40% din contribuția UE. Entitățile private din apelul 2020 nu mai sunt obligate contractual să lanseze licitații „deschise” pentru contracte de peste 139.000 de euro. Cu toate acestea, la achiziționarea de bunuri și servicii, vor trebui să respecte cerințele privind „raportul calitate-preț” și „absența conflictului de interese” (normele lor de achiziții interne vor trebui respectate). Toate proiectele vor avea permisiunea de a sprijini financiar inițiativele locale care pot contribui la atingerea obiectivului proiectului. Acest sprijin va lua forma subvențiilor pe care beneficiarul le poate acorda (în anumite limite) unor terți responsabili de astfel de inițiative. Cum start-up-urile nu se califică ca beneficiari coordonatori din cauza capacității lor financiare limitate, totuși, au acum posibilitatea de a fi jucători cheie (proprietar de know-how sau cunoștințe) în parteneriat cu o companie mai mare. De asemenea, fiecare proiect LIFE tradițional sau integrat și fiecare tip de beneficiar vor putea solicita finanțare pentru costul total al bunurilor durabile dacă îndeplinesc condiții specifice. Aceste condiții includ că bunurile sunt utilizate intens în timpul proiectului, că sunt atribuite definitiv și exclusiv acelorași obiective și scopuri prevăzute de proiect și că sunt utilizate pentru întreaga lor viață economică. Toate proiectele LIFE pot lua acum în considerare și contribuția în natură a muncii voluntare la categoria „costuri de personal” sub formă de costuri unitare predefinite până la anumite limite. Acest lucru va ajuta proiectele să își atingă obiectivele mai eficient prin implicarea voluntarilor.
In actualul context, fiecare contribuție contează și este de apreciat orice inițiativă care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu şi climă. Spre exemplu, premiul pentru „Capitala europeană a inovației” a fost desemnat de Comisia Europeană orașul Belgian Leuven, din Brabantul Flamand datorită şi inițiativei „Leuven 2030”, o asociație non-profit care reprezintă cetățeni și alte părți interesate ale orașului și care are, în final, ambiția de a deveni o localitate „neutră din punct de vedere climatic” (până în 2050). Sub această etichetă se desfășoară o serie de proiecte pilot, printre altele în domeniul energiei, transporturilor etc.. (www.vrt.be). Candidatura orașului Louvain fiind o colaborare a autorităților orașului și a actorilor locali precum Leuven MindGate și Leuven 2030. La acordarea premiului de către comisarul european Mariya Gabriel, responsabil pentru inovație, cercetare, cultură, educație și tineret, în cadrul Zilelor Europene de Cercetare și Inovare, primarul orașului câștigător, Mohamed Ridouani, spunea că este „mândru” că își vede orașul înscriindu-se pe lista „capitalelor europene ale inovației”, după Nantes, Atena, Paris și Barcelona. De asemenea, afirma că „este de datoria noastră să fim pionieri, pe drumul către un viitor mai drept, durabil și prosper, cu toți și pentru toți”, adaugă el, considerând că Louvain este un „laborator al viitorului” pentru continent, cu modelul său de „colaborare radicală” și „conducerea implicată” (www.lalibre.be).
