Manoela Popescu
Pace individuală şi cea colectivă presupune absența violenței, a războiului, a furiei, a fricii, a sentimentelor negative. Ca atare, este evident că aceste stări s-au acutizat sub toate formele în ultima perioadă de timp ca urmare a manifestării unei crize globale fără precedent în istoria omenirii. De aceea, a pregăti şi a construi viitorul omenirii în care pacea să fie instaurată, menținută şi permanentizată în vremuri pandemice este cu atât mai dificil de realizat cu cât starea de liniște este pierdută de mult timp.
Menținerea păcii internaționale este unul dintre obiectivele organizațiilor internaţionale, spre exemplu Organizaţia Naţiunilor Unite. De asemenea, există, la nivel naţional, regional, mondial şi organizaţii neguvernamentale care susţin tratativele pentru pace (mai ales acolo unde persistă starea de război). In istoria omenirii, perioadele de pace, atât la nivel individual cât şi colectiv, au alternat cu cele conflictuale, potrivit teoriei lui Niles Eltridge și John Sepkoski (1972). Conform acestei teorii, după o perioadă de conflicte, de frici, temeri şi sentimente negative urmează, întotdeauna, o perioadă de linişte şi pace în care se construiesc noi structuri, apar şi se dezvoltă noi modele de creştere economică, în care omenirea avansează în toate domeniile vieţii socio-economice.
Interesantă este teoria păcii democratice, care relevă faptul că o lume în care există mai multe democraţii este o lume pacifistă (pe principiul faptului că democraţiile nu intră în conflict unele cu altele), respectiv o lume în care entităţile sunt fericite, dispuse la colaborare şi cooperare constructivă, o lume în care liniştea şi pacea sunt instaurate. Teoria păcii democratice susţine democratizarea lumii, o politică promovată de marile puteri occidentale şi de organizaţiile internaţionale. Ideea de bază a acestei teorii este cuprinsă în eseul lui Immanuel Kant apărut în 1975, Zum ewige Frieden (Despre pacea eternă). Practica însă a demonstrat faptul că, cel puţin la nivel colectiv, democraţiile intră în conflict unele cu altele, datorită luptei pentru resurse. De altfel şi Kant observa în lucrările sale că societatea secolului al XVIII-lea nu era pregătită şi nici nu putea să realizeze o astfel de pace, însă se aştepta ca viitorul să-i demonstreze teoria. Insă, se pare că trebuie să existe un al ingredient, alături de existenţa democraţiei care să instureze pacea şi să o consolideze la nivel individual şi colectiv. Acest element ar trebuie să fie un “inamic” al tuturor care să determine entităţile (individuale şi colective) să caute calea cooperării, dezvoltând astfel soluţii bazate pe solidaritate şi unitate, în ciuda tuturor diversităţilor, asperităţilor şi diferenţelor. Aceasta pe principiul faptului că orice entitate confruntată cu ameninţări din exterior, se întoarce la origini, căutând puncte de cadrare cunoscute în uniune şi solidaritate, în esenţa umanităţii. Acest element ne-a fost furnizat şi îl avem la îndemână pentru a-l folosi în vederea instaurării păcii, a eliminării fricilor, temerilor şi a tuturor sentimentelor negative. Desigur, conform teoriei haosului, perioada de dinaintea construirii unui viitor luminos este caracterizată de schimbare/modificare/distrugere a structurilor, a economiilor, a paradigmelor, a mentalităţilor, a credinţelor. Ne aflăm într-o astfel de perioadă, de sfârşit şi de un nou început, la care trebuie să participe toate entităţile individuale şi colective. Potrivit paradgimei liberale principalii actori ai scenei internaţionale trebuie să fie instituţiile şi organizaţiile cu vocaţia păcii şi securităţii. Insă, acum, toţi cei interesaţi trebuie să devină actori pe scena păcii.
In trecut, instrumentul creat pentru a realiza şi a menţine securitatea colectivă a fost Societatea Naţiunilor, care a funcţionat pe baza unui Pact negociat de Puterile Aliate şi Asociate la Paris şi adoptat de Conferinţa de Pace, la 28 aprilie 1919. Documentul respectiv definea scopul Societăţii Naţiunilor care, în esenţă, era dezvoltarea cooperării între naţiuni, garantarea păcii şi siguranţei, precum şi eliminarea războiului din relaţiile interstatale.
De altfel, obiectivul de dezvoltare durabilă al ONU cu numărul 16 este denumit “Promovarea societăților corecte, pașnice și incluzive”, iar ţintele acestuia sunt: 16.1. Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență și ratelor de deces conexe, pretutindeni; 16.2. Stoparea abuzului, exploatării, traficului și a tuturor formelor de violență și torturii copiilor; 16.3. Promovarea statului de drept la nivel național și internațional și asigurarea accesul egal la justiție pentru toți; 16.4. Reducerea semnificativă până în 2030 a fluxurilor ilicite financiare și de armament, consolidarea recuperării și returnării bunurilor furate și combaterea tuturor formelor de crimă organizată; 16.5 Reducerea semnificativă a corupției și dării de mită în toate formele sale; 16.6. Dezvoltarea instituțiilor eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile; 16.7. Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile; 16.8. Extinderea și consolidarea participării țărilor în curs de dezvoltare în instituțiile de guvernare globală; 16.9. Până în 2030, asigurarea identității legale tuturor, inclusiv înregistrarea nașterii; 16.10. Asigurarea accesului public la informații și protejarea libertăților fundamentale, în conformitate cu legislația națională și acordurile internaționale; 16.A Consolidarea instituțiilor naționale relevante, inclusiv prin cooperare internațională, pentru consolidarea capacității la toate nivelurile, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru prevenirea violenței și combaterea terorismului și a criminalității; 16.B Promovarea și aplicarea legilor și politicilor nediscriminatorii pentru dezvoltare durabilă. Motivul adoptării celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) în 2015 fiind acela că statele membre ONU au înţeles că nu este posibil să fie construită o lume paşnică fără a lua măsuri pentru dezvoltare economică şi socială pentru oamenii de pretutindeni şi pentru asigurarea protejării drepturile acestora. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă acoperă o gamă largă de probleme, printre care sărăcia, foametea, sănătatea, educaţia, schimbările climatice, egalitatea de gen, apa, sanitaţia, energia, mediul şi justiţia socială.
Se cunoaşte faptul că dezvoltarea durabilă este o paradigmă nouă despre funcţionarea societăţii omeneşti şi nu doar o politică modernă, inteligentă şi relevantă pentru gradul de dezvoltare al omenirii. Evident, conflictele, nesiguranța, instituțiile slabe și accesul limitat la justiție rămân o mare amenințare la adresa dezvoltării durabile. Spre exemplu, în 2018, numărul persoanelor care au fugit de război, persecuție și conflict a depășit 70 de milioane, cel mai înalt nivel înregistrat de agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) în aproape 70 de ani. În 2019, Organizația Națiunilor Unite a urmărit 357 de crime și 30 de dispariții forțate ale apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor și sindicaliștilor din 47 de țări. (www.un.org).
Cum inamicul numărul 1 al omenirii la acest moment devine elementul care determină manifestarea uniunii şi solidarităţii la nivel mondial este relevat de faptul că secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut încetarea focului la nivel mondial şi a tuturor conflictelor pentru a se concentra pe „adevărata luptă”, cea împotriva COVID-19, adică să depună armele în sprijinul luptei globale împotriva pandemiei de COVID-19. Astfel că peste 2 milioane de persoane au semnat petiția online în sprijinul apelului de încetare a focului al secretarului general ONU. De asemenea, misiunile ONU de menținere a păcii continuă să își îndeplinească mandatele, ajutând în același timp țările în răspunsul lor la pandemia de COVID-19, fundamentat pe patru obiective principale: protejarea personalului ONU și capacitatea acestora de a continua operațiuni critice; limitarea și atenuarea răspândirii virusului, asigurându-se că personalul ONU nu este un vector de contagiune; sprijinirea autorităților naționale în răspunsul lor la COVID-19; continuarea îndeplinirii mandatelor cheie. De Ziua internaţională a forțelor Națiunilor Unite de menținere a păcii, de pe 29 mai 2020, secretarul general al ONU a depus o coroană de onoare pentru toți apărătorii ONU care și-au pierdut viața din 1948 și până în prezent şi a prezidat o ceremonie în cadrul căreia Medalia „Dag Hammarskjöld” a fost acordată postum celor 83 de militari, polițiști și agenți de pace civili care și-au pierdut viața în 2019. Tema Zilei internaţionale a forțelor Națiunilor Unite de menținere a păcii, pentru anul 2020 a fost “Femeile în menținerea păcii”, în vederea celebrării rolului central al femeilor în operațiunile ONU. In acelaşi timp, Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) a intensificat serviciile de sănătate, apă, salubrizare și igienă pentru a proteja refugiații și persoanele strămutate, colaborând cu guvernele pentru a se asigura că persoanele forțate să fugă sunt incluse în planurile de pregătire și răspuns COVID-19.
De asemenea, António Guterres, secretarul general al ONU a cerut guvernelor să fie transparente, receptive și responsabile în ceea ce privește răspunsul COVID-19 și să se asigure că orice măsuri de urgență sunt legale, proporționale, necesare și nediscriminatorii, considerând că cel mai bun răspuns la ameninţarea cu care omenirea se confruntă este fundamentat pe apărarea drepturilor şi libertăţilor omului şi a statului de drept. Drepturile omului sunt esențiale în modelarea răspunsului la pandemie, deoarece respectând drepturile omului în aceste vremuri de criză, vom construi soluții eficiente, care să aducă pace, linişte şi prosperitate lumii. Mai mult decât atât, drepturile omului pun oamenii în centrul tuturor acţiunilor, proceselor, politicilor, strategiilor. De aceea, în Concluziile Consiliului privind prioritățile UE în cadrul Organizației Națiunilor Unite și pentru cea de a 75-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite, septembrie 2020- septembrie 2021 se precizează că este “momentul să inovăm și să consolidăm sistemul multilateral pentru „viitorul pe care îl dorim” pe baza încrederii, a valorilor și a intereselor comune. Ca atare, la cea de-a 75-a aniversare a Națiunilor Unite și a 5-a aniversare a adoptării obiectivelor de dezvoltare durabilă, celebrare în mijlocul unei pandemii care transformă radical economiile și societățile noastre, ONU pune la dispoziţia lumii întregi un film de 30 de minute care spune povestea lumii așa cum este, a fost și așa cum ar fi putut fi. Filmul „Nations United”, regizat de renumitul regizor Richard Curtis și produs de compania de filme documentare 72 Films, va prezenta faptele, datele și oportunitățile pe care le avem ca umanitate pentru a ne reimagina și remodela viitorul. Filmul va fi difuzat pe numeroase canale de televiziune, posturi de radio și servicii de streaming din întreaga lume, având premiera pe canalul YouTube al ONU pe 19 septembrie, ora 9:00 EDT.
Anual, data de 21 septembrie este marcată în întreaga lume ca fiind Ziua internaţională a păcii (“Peace Day”), zi dedicată consolidării idealurilor păcii. Această zi a fost stabilită pentru prima dată în 1981, prin Rezoluţia 36/67, de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Prima Zi internaţională a păcii a fost celebrată în septembrie 1982. Rezoluţia 55/282 a ONU, adoptată la 7 septembrie 2001, prevedea ca începând din 2002 Ziua internaţională a păcii să fie celebrată la 21 septembrie (www.un.org). Tema de anul trecut pentru Ziua internaţională a păcii a fost “Climate Action for Peace” pentru a atrage atenţia asupra importanţei combaterii schimbărilor climatice ca un mod de a proteja şi promova pacea în întreaga lume. Schimbările climatice provoacă ameninţări evidente pentru pacea şi securitatea internaţională. De aceea, pacea nu se poate realiza decât dacă se iau măsuri concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Anul acesta, în contextul crizei multidimensionale, tema Zilei Internaţionale a păcii este “Shaping Peace Together”. Mesajul este de a sărbători Ziua Internațională a Păcii răspândind compasiunea, bunătatea și speranța în fața pandemiei de COVID-19. ONU luptând împotriva încercărilor de a utiliza virusul pentru a promova discriminarea sau ura (internationaldayofpeace.org). Cu ocazia acestei zile, oamenii de pe întreg mapamondul au organizat diverse activităţi pentru a celebra pacea: “Minutul de tăcere de la ora 12” (toate fusurile orare), evenimente de educație pentru pace, dialoguri interculturale și interconfesionale, ateliere de lucru cu tema Zilei Păcii a ONU, meditație și rugăciune, “plantarea polilor de pace”, “adunări comunitare”, activităţi de “veghe”, concerte și festivaluri, meciuri de fotbal în spiritul păcii, “Slujire altora”, “Sărbători pentru pace”, scrierea de poeziei pentru pace, yoga, marșuri, parade și ceremonii de steag, programe publice cu oficiali guvernamentali, implicarea tinerilor în activități de consolidare a păcii. Modalităţile de implicare a tuturor de Ziua Internaţională a păcii sunt individuale, de grup sau ca simplu participant la diferite evenimente sau programe. Programele şi evenimentele fiind grupate pe: copii și tineri, arte, nonviolență, servicii comunitare, colegii şi universităţi, mediul înconjurător, sănătate, justiția socială, spiritualitate, sport, intercultural şi global. Mesagerul Păcii ONU Yo Yo Ma afirmând că atunci „Când ne lărgim viziunea asupra lumii, ne aprofundăm înțelegerea propriilor vieți” (www.un.org).
In aceste vremuri de incertitudini, Uniunea Europeană va continua să își intensifice eforturile de promovare a păcii și a securității și să își consolideze capacitatea de a acționa împreună cu alți parteneri. Când de importantă este pacea pentru UE ? Foarte importantă, dat fiind faptul că pentru Joseph Daul, președintele grupului PPE din Parlamentul European din 2012, „Uniunea Europeană este cel mai mare proiect de pace care a existat vreodată”. Afirmaţia a fost făcută cu ocazia decernării premiului Nobel pentru pace din 2012. La acea dată Uniunea Europeană a primit la Oslo premiul Nobel pentru pace, deoarece a contribuit la pace și democrație după cel de-al doilea război mondial și pentru că a reunit Estul și Vestul pe continentul european. Iar în discursul lui Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, și al dlui José Manuel Durão Barroso, președintele Comisiei Europene „De la război la pace: o poveste europeană”, cu ocazia respectivei zile se afirma faptul că cetățenii Europei și din lumea întreagă trebuie să nu uite că obiectivul fundamental al Uniunii este promovarea fraternității între națiunile Europei, atât în prezent, cât și în viitor. La acel moment, pentru grupul PPE „întreaga istorie și valorile Uniunii Europene au fost recunoscute”. O Europă unită bazată pe valorile demnității umane, libertății, drepturilor omului, statului de drept, solidarității și subsidiarității reprezentând şi angajamentul grupului PPE (www.eppgroup.eu).
Potrivit Concluziilor Consiliului privind prioritățile UE în cadrul Organizației Națiunilor Unite și pentru cea de a 75-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite, septembrie 2020- septembrie 2021 pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a îmbunătăți reziliența statelor și a regiunilor din întreaga lume și de a aborda situațiile de fragilitate, creând totodată oportunități de soluționare a conflictelor și de consolidare a păcii. Ca atare, UE își va menține sprijinul pentru revizuirea arhitecturii de consolidare a păcii a ONU din 2020 în vederea consolidării în continuare a pilonului dedicat păcii și securității al ONU, prin îmbunătățirea unui proces coerent de consolidare a păcii și prin susținerea eforturilor de pace pe teren. De asemenea, UE își menține angajamentul ferm de a consolida parteneriatul strategic UE-ONU privind operațiile de pace și de gestionare a crizelor.
