Manoela Popescu
In contextul în care pandemia se manifestă încă la nivel mondial, făcând ravagii printre oamenii (944.000 de decese cauzate până în prezent de COVID-19) şi în viețile lor, după un an de mandat, echipa von der Leyen, a venit să facă un bilanț în fața Parlamentului European, care reflectă provocările, angajamentele și rezultatele obiectivelor asumate. Începutul discursului, aplaudat de cei prezenți, a reiterat încrederea neclintită a lui Andrei Sakharov în forța ascunsă a caracterului uman. Această ocazie i-a permis președintei Comisiei Europene să aducă un omagiu umanității, a curajului şi a dârzeniei manifestate de cei aflați în prima linie a luptei împotriva COVID-19, o luptă inegală, tocmai datorită puterii ascunse încă a acestui virus. Vorbind despre fragilitatea naturii umane, președinta Comisiei Europene consideră că este „momentul Europei” de a construi un viitor plin de vitalitate.
Potrivit Ursulei von der Leyen avem acum o șansă unică de a pune lucrurile în mișcare pentru a face din Europa „ce vrem noi să fie”, prin intermediul Next Generation EU, deoarece avem „viziunea, planul şi investițiile”. Acest instrument bucurându-se de un sprijin larg în rândul partidelor politice, dat fiind faptul că a primit acordul istoric al tuturor, atunci când vocile politice s-au ridicat împotriva acordului dat de către cei 27 asupra cadrului financiar multianual 2021-2027.
Credința că Europa va ieși puternică din pandemie, deschizând calea către un viitor vital, pare de neclintit în inima Ursulei von der Leyen. Siguranța afișată şi credința în ceea ce a afirmat au fost elementele esențiale ale discursului, bine primit de către majoritatea grupurilor politice. Astfel, grupul PPE, prin președintele Manfred Weber, şi-a manifestat susținerea pentru prioritățile asumate ale Comisiei Europene, mulțumindu-i președintei acesteia şi Parlamentului European pentru unitatea şi cooperarea europeană arătată întregii lumi. Începând cu mulțumiri şi vorbind în numele grupului PPE, Manfred Weber a anunțat deplina susținere a liniei discursului Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, respectiv „sănătate, migrație, statul de drept și o Europă fără ură”.
In sesiunea plenară de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a explicat viziunea ei despre viitorul Europei și planul ei de acțiune. Ea și-a concentrat mesajul în jurul a patru priorități: acordul ecologic, revoluția digitală, sănătatea și oamenii. Considerând că Uniunea Europeană este slăbită de criză, Ursula von der Leyen, le-a cerut statelor membre să se unească și să avanseze. Astfel că, în prezentarea stării Uniunii, Ursula von der Leyen a abordat aspectele pe care UE trebuie să se concentreze în următoarele douăsprezece luni, anunțând că, în dimineața zilei discursului său (16 septembrie a.c.), a trimis o scrisoare de intenție domnului președinte Sassoli și doamnei cancelar Merkel (în numele președinției germane) în care a prezentat planurile Comisiei pentru anul următor, recunoscând faptul că pandemia nu s-a terminat şi, cu atât mai puțin incertitudinea care o însoțește, redresarea UE fiind încă la început. Este adevărat, statisticile referitoare la pandemie la acest moment (17.09.2020) arată un număr de 30.067.758 de cazuri de COVID-19 înregistrate la nivel mondial, repartizate astfel pe primele 10 state ale lumii: SUA cu 6.674.411 de cazuri, India cu 5.118.253 de îmbolnăviri cu COVID-19, Brazilia cu 4.455.386 de cazuri, Rusia cu 1.081.152 de cazuri, Peru cu 744.400 de cazuri, Columbia cu 736.377 de cazuri, Mexic cu 684.113 de cazuri, Africa de Sud cu 655.572 de cazuri de COVID-19 înregistrate, Spania cu 625.651 de cazuri de COVID-19 şi Argentina cu 601.713 de îmbolnăviri de COVID-19. Alte cifre arată că Franța are înregistrate un număr de 454.266 de cazuri de COVID-19, Regatul Unit 384.083 de îmbolnăviri, Italia 293.025 de cazuri de COVID-19, Germania 269.048 de îmbolnăviri şi România 108.690 de cazuri de COVID-19 (www.rtl.be). Cu aproape 10.000 de cazuri noi înregistrate în Franța în 24 de ore, foarte aproape de recordul său de la lansarea testelor la scară largă, se pare că discursul președintei Comisiei Europene despre fragilitatea Europei anunță confruntarea UE cu al doilea aval de COVID-19 în Europa. In Spania, stat UE aflat în rândul primelor zece țări cele mai afectate de pandemie la acest moment, regiunea Madridului reprezintă epicentrul revenirii epidemiei în peninsulă (www.rtbf.be).
In aceste vremuri pandemice, pline de incertitudine şi în care redresarea atât de așteptată de toate entitățile întârzie să apară, discursul Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, relevă cum UE a transformat frica şi diviziunea dintre statele membre în încrederea în Uniunea Europeană. Alte voci din Parlamentul European (PE) susținând că nu trebuie să se piardă această încredere câștigată mai ales în instituțiile europene şi în modelul unic de economie socială de piață. Iar aceasta se poate face utilizând instrumentul Next Generation EU, considerat drept șansă a unei schimbări dorite şi create, nu ca răspuns la dezastrul generat de criza pandemică. Președinta Comisiei Europene recunoscând faptul că trebuie create oportunități pentru o lume digitală, durabilă, rezilientă şi verde, nu doar prin planuri de urgență, ca răspuns la dezastre. Astfel că, pentru a ajuta Europa să devină verde, digitală și mai rezilientă, prioritățile Comisiei Europene vor fi: protejarea sănătății, a vieții și a surselor de venit ale cetățenilor, concomitent cu protejarea economiei Europei; consolidarea componentelor Pactului verde european și urmărirea unor obiective mai ambițioase; transformarea UE în motorul dezvoltării digitale, vizând în special datele, tehnologia și infrastructura; asigurarea faptului că potențialul pieței unice este valorificat pe deplin; continuarea promovării unității de acțiune la nivel global, în condițiile în care întreaga lume așteaptă un vaccin sigur și accesibil împotriva COVID-19; creșterea asertivităţii în reacție la evenimentele din lume și întărirea relațiilor cu vecinii apropiați ai UE și cu partenerii săi globali; regândirea soluțiilor la problema migrației; urmărirea atentă a respectării statului de drept; susținerea unei Uniuni în care nu este loc pentru rasism și discriminare.
In ceea ce privește prima prioritate anunțată, Ursula von der Leyen a cerut o „Uniune Europeană a Sănătății”, întrucât statele membre fac față în ordine dispersată pandemiei COVID-19. In acest sens, a apreciat cu recunoștință lupta PE pentru mai multe fonduri pentru program „UE pentru sănătate”. Principalele direcții de acțiune în realizarea unei Uniunii a sănătății propuse fiind consolidarea Agenției Europene pentru Medicamente și a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), construirea unei agenții europene pentru cercetare și dezvoltare avansată biomedicală, similară celei din SUA şi dezvoltarea competențelor în domeniul sănătății. Referitor la protejarea lucrătorilor, președinta Comisiei a atras atenția asupra programului SURE cu ajutorul căruia Europa a reușit până acum să evite șomajul în masă care a afectat restul lumii, în mare parte datorită faptului că circa 40 de milioane de persoane au apelat la programe de șomaj tehnic. Cu această ocazie, Ursula von der Leyen a anunțat că, în curând, 16 țări vor primi prin programul SURE aproape 90 de miliarde EUR ca sprijin pentru lucrătorii și companiile lor. In vederea protejării lucrătorilor, Comisia va prezenta o propunere legislativă menită să ajute statele membre să definească un cadru pentru salariile minime. “Oricine trebuia să poată primi salariul minim fie prin contracte colective de muncă, fie prin respectarea salariului minim legal…… Stabilirea unui salariu minim garantat dă rezultate. Și este timpul ca munca să fie plătită cum trebuie.” a afirmat Ursula von der Leyen. De asemenea, protejarea şi dezvoltarea economiei europene include promisiunea realizării de reforme structurale în economiile naționale și finalizarea uniunii piețelor de capital și a celei bancare.
Referitor la cea de-a doua promisiune asumată pentru anul viitor, consolidarea componentelor Pactului verde european, Comisia Europeană vizeză o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, în raport cu un obiectiv stabilit în prezent la 40%, pentru a atinge obiectivul de neutralitatea carbonului în 2050. De fapt, obiectivul pentru 2050 reprezintă una dintre pietrele de temelie ale „Acordului Verde” sau Pactului Verde European, o ambiție centrală a executivului european german de anul trecut (www.rtbf.be). Planul european de recuperare post-COVID-19 al UE, Next Generation EU va contribui la finanțarea reformelor pe linia „acordului ecologic”, 30% din cei 750 de miliarde de EUR vor fi prin obligațiuni verzi.
In ceea ce privește migrația, Comisia își va prezenta proiectul de reformă a politicii de migrație așteptat cu nerăbdare pe 23 septembrie a.c., acesta fiind în curs de finalizare. Se dorește o nouă abordare a migrației fundamentată pe statul de drept şi pe o Uniune în care rasismul și discriminarea nu își au locul. In acest sens Ursula Von der Leyen a cerut adoptarea rapidă a unor măsuri pentru a ajuta statele membre în gestionarea fluxului de migranţi, cum ar fi Grecia, Malta sau Italia pentru ca evenimente precum incendiul din tabăra greacă din Moria să nu mai aibă loc vreodată, reamintind totodată urgența unei soluții europene durabile, la cinci ani după criza din 2015.
Referitor la discursurilor de ură, Comisia va prezenta un plan de acțiune pentru extinderea listei UE a infracțiunilor la toate formele de discurs de ură sau incitare la ură din orice domeniu şi indiferent de motivație (de rasă, de religie, de gen sau din motive de sexualitate). Ursula von der Leyen precizând că progresele făcute în ceea ce privește combaterea rasismului și a urii sunt fragile, deoarece în aceste domenii, „progresele se obțin cu multă trudă, dar se pierd ușor”.
Președinta Comisiei menționează crearea unui cloud european, ca parte a instrumentului Next Generation EU, care să se bazeze pe GaiaX, viitoare legislație pentru reglementarea inteligenței artificiale, investiții pentru generalizarea conectivității în bandă largă, precum și în supercomputerele de nouă generație. 20% din fondurile UE de nouă generație vor deveni digitale. Următorul deceniu trebuie să fie deceniul digital al Europei. In acest sens este nevoie de un plan comun pentru Europa digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi în materie de conectivitate, competențe și servicii publice digitale pentru ca Europa să devină lider în domeniul digital.
Construirea unei Uniunii puternice şi solidară este posibilă inclusiv răspunzând „afirmativ la evenimentele globale și aprofundând relațiile cu cei mai apropiați vecini și parteneri globali ai UE”.
În ceea ce privește sarcinile UE la scară globală și ca actor global, președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen, a cerut revitalizarea și reformarea sistemului multilateral, inclusiv a organizațiilor internaționale Organizație a Națiunilor Unite (ONU), Organizație Mondială a Comerțului (OMC) și Organizație Mondială a Sănătății (OMS).
Criză socio-economică de mare amploare şi magnitudine, tensiunile din Mediterană, pandemia de COVID-19, planul de redresare al UE, care se adaugă tuturor celorlalte probleme deja existente: inegalitățile, discriminarea, sărăcia, schimbările climatice, poluarea, pierderea diversității etc. au făcut din primul an de mandat în fruntea Comisiei Europene al Ursulei von der Leyen un an tumultuos şi dificil de gestionat într-un context aglomerat. Despre modul în care a gestionat criza pandemică Ursula von der Leyen recunoaște că mai degrabă rău, fapt pentru care în aprilie a.c. le-a prezentat „cele mai sincere scuze” italienilor loviți puternic de COVID-19. Yves Bertoncini, profesor și consultant pe probleme europene, considerând că a ratat momentul în care putea să-şi arate sprijinul poporului italian (www.lexpress.fr). Însă a punctat major atunci când președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, amenința cu deschiderea porților migratorii, mergând la granița grecească la începutul lunii martie cu italianul David Sassoli (președintele Parlamentului European) și belgianul David Michel (președintele Consiliului European).
Ursula von der Leyen, prima femeie aflată la cârma Comisiei Europene, a încercat miercuri să insufle o nouă viață într-o Uniune Europeană slăbită de criza provocată de pandemia de COVID-19, cu primul ei discurs despre starea Uniunii. Așteptată să vorbească despre mai multe probleme fierbinți, începând cu Brexit, după ce Londra și-a pus în discuție unele dintre angajamentele sale, amenințările împotriva statului de drept în UE (în special din Polonia și Ungaria), fără a uita relațiile cu principalii parteneri ai Vechiului Continent, în special cu Statele Unite (pe fondul unor puternice tensiuni comerciale), Rusia și China, mesajul Ursulei von der Leyen a fost plin de promisiuni fundamentate pe instrumentul Next Generation EU, ceea ce i-a permis punctarea rezultatelor mandatului de până acum. Despre China a afirmat că „este un partener de negociere, un concurent economic și un rival sistemic”. Schimbările climatice, democrația, ca valoare universală şi drepturile omului reprezentând elementele comune pentru UE şi China, care pot constitui baza unor relații mai puțin dificile pe viitor.
În ceea ce privește politica externă, ea a menționat faptul că „Uniunea Europeană este de partea poporului belarus” referindu-se la situația din Belarus în care represiunea oponenților președintelui Lukașenko continuă fără întrerupere. Referitor la escaladarea tensiunilor cu Turcia, subiect important aflat în centrul summitului european din 24 și 25 septembrie, alături de cel al guvernului belarus, președinta Comisiei a subliniat faptul că „Turcia este și va fi întotdeauna un vecin important”. Dar, deși suntem aproape pe hartă, distanța dintre noi pare să crească”, aceasta datorită acuzelor încercărilor de intimidare a Ciprului şi Greciei (www.lalibre.be).
Momentul solemn al bilanțului după un an de mandat al Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene (aleasă în iulie 2019), înființat prin Tratatul de la Lisabona, a fost modelat după celebrul discurs anual al președintelui Statelor Unite din Congres.
