Manoela Popescu
Importanţa educaţie este evidentă pentru umanitate mai ales în contextul crizei pandemice de COVID-19. In adversitatea prezentului se află oportunitatea de a face din educaţie un drept universal și o realitate pentru toți. Lumea, în care schimbarea reprezintă o constantă, se confruntă oricum cu provocări majore (schimbări climatice, conflicte, mișcarea forțată a oamenilor, intoleranța și ura) care sporesc și mai mult inegalitățile și exercită un impact negativ asupra viitorului. Pandemia de COVID-19, cu efectele sale socio-economice de mare amplitudine, a expus și a adâncit aceste inegalități, precum și a arătat fragilitatea tuturor construcţiilor noastre societale. Se ştie că educația aduce o contribuție esențială la construirea unor societăți incluzive și democratice, în care diferențele de opinie pot fi exprimate în mod liber și unde poate fi auzită o gamă largă de voci, în căutarea coeziunii sociale și într-o sărbătoare a diversității. Potrivit viziunii grupului PPE, educația reprezintă cea mai mare resursă regenerabilă a umanității, iar îmbunătățirea calității educației în toate statele membre UE va contribui la dezvoltarea comunității și a societății, în general. De aceea, grupul PPE luptă proactiv pentru a ca toți elevii și studenții din statele membre să aibă acces la instrumente educaționale de calitate. Educația reprezintă o oportunitate cu potențial de a transforma vieți. Fără educație inegalitățile s-ar adânci, iar soluțiile la problemele umanități s-ar îndepărta până la un punct din viitor în care nu s-ar mai putea face nimic.
Cu toate acestea, potrivit Raportului de monitorizare a educației la nivel mondial din 2020, se estimează că 258 de milioane de copii, adolescenți și tineri, respectiv 17% din numărul total, nu sunt la școală. La nivel global, 1 din 12 copii în vârstă de școală primară, 1 din 6 adolescenți în vârstă de școală secundară inferioară și 1 din 3 tineri în vârstă de școală secundară superioară sunt în afara școlii. Ponderea tinerilor de 15 ani fără abilități de citire de bază a crescut chiar în țările OECD, de la 19% în 2003 la 22% în 2018.
Una dintre ocaziile de prezentare a problemelor stringente ale omenirii, de educare a publicului cu privire la respectivele chestiuni de îngrijorare, de mobilizare a voinței politice și a resurselor pentru abordarea problemelor globale și pentru a sărbători și a consolida realizările umanității sunt zilele internaţionale. Astfel data de 8 septembrie marchează anual Ziua internațională pentru alfabetizare (International Literacy Day). Aceasta a fost proclamată de către UNESCO în 1966 pentru a reaminti comunității internaționale importanța alfabetizării pentru indivizi, comunități și societăți și necesitatea intensificării eforturilor către societăți mai alfabetizate. Deşi evenimentul a fost inițiat cu ocazia Conferinței mondiale a miniștrilor educației pentru eradicarea analfabetismului, desfășurată la Teheran, în perioada 8-19 septembrie 1965, Ziua internațională pentru alfabetizare a fost declarată la 26 octombrie 1966, în cadrul celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinței Generale UNESCO. Astfel că, în vederea stimulării luptei împotriva analfabetismului, UNESCO a decis ca ziua de deschidere a Conferinței de la Teheran, 8 septembrie 1965, să fie celebrată anual ca „Ziua Internațională a Alfabetizării”. In consecinţă, Conferința miniștrilor educației din Teheran a făcut din alfabetizare un obiectiv major al Organizației Națiunilor Unite.
În pofida progreselor semnificative în acest domeniu, o privire asupra datelor UNESCO relevă faptul că persistă încă analfabetismul în întreaga lume. Ce este analfabetismul? Analfabetismul este incapacitatea de a citi și de a scrie o afirmație simplă. Această imposibilitate este în general legată de faptul că persoana respectivă a fost lipsită de educația școlară. În consecință, analfabetismul este rar în țările în care școala publică este gratuită și obligatorie, așa cum este cazul în Franța (www.lemagfemmes.com). Analfabetismul nu trebuie confundat cu analfabetismul funcţional. Analfabetismul funcţional înseamnă că persoana respectivă a urmat învățământul primar fără a fi dobândit însă bazele fundamentale ale înțelegerii scrise. La fel ca analfabetismul, analfabetismul funcţional este un obstacol major în calea ocupării forței de muncă și chiar dacă nu împiedică întreaga viață socială, constituie un handicap pentru cei care sunt victime ale acesteia. In Franța, spre exemplu, rata analfabetismului funcţional nu atinge 10% din populația totală (www.lemagfemmes.com). In schimb, analfabetismul funcţional este o problemă care afectează 42% dintre elevii români. România se situează pe locul întâi, în rândul ţărilor din Uniunea Europeană, cu cel mai mare grad de analfabetism funcţional (adevarul.ro). Desigur, a putea citi un text și a-l înțelege este un lucru deosebit de important. Dar folosirea acestei abilități pentru a-și lărgi orizonturile și a dobândi cunoștințe este cu atât mai importantă pentru orice persoană. Specialiştii afirmă că pentru ca lectura să fie cu adevărat utilă, trebuie făcută fără efort, cu pasiune şi plăcere. In acest sens, este necesară pregătirea din copilărie pentru a prinde “gustul cititului”. Prin urmare, părinții și educatorii trebuie să își unească eforturile pentru a încuraja copiii să devină buni cititori. In acest sens, noua Strategie UNESCO pentru tineret și alfabetizare a adulților (2020-2025) are patru domenii strategice prioritare: dezvoltarea politicilor și strategiilor naționale de alfabetizare; abordarea nevoilor de învățare ale grupurilor defavorizate, în special femeilor și fetelor; valorificarea tehnologiilor digitale pentru a extinde accesul și a îmbunătăți rezultatele învățării; monitorizarea progresului și evaluarea abilităților și programelor de alfabetizare (www.un.org).
Importanţa luptei împotriva analfabetismului funcţional a fost demonstrată în timpul pandemiei de COVID-19. Conform psihologului Ligia Moise, analfabetismul funcțional și lipsa de empatie a românilor au zădărnicit planurile autorităților în privința răspândirii COVID-19. Cu alte cuvinte, analfabetismului funcțional şi cel emoțional au redus considerabil eficiența măsurilor luate de autorități împotriva răspândirii virusului. Fluența în scriere oferă individului acces la cele mai elementare informații din viața de zi cu zi. Condiționează participarea la viața politică, precum și la viața socială și economică. Iar cunoașterea emoțiilor şi gestionarea eficientă a acestora va reduce numărul celor care se simt lipsiți de speranță, debusolați, triști, însingurați și disperați, într-o eră a digitalizării. Problema alfabetizării este o componentă cheie a Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă. Agenda ONU pentru dezvoltare durabilă, adoptată de liderii mondiali în septembrie 2015, promovează accesul universal la educație de calitate, dar și crearea de oportunități de învățare pe termen lung, de-a lungul întregii vieți, astfel încât chiar și adulții cărora le lipsesc aceste abilități să le poată dobândi la orice vârstă (www.un.org).
De asemenea, sprijinind Conferința de la Teheran, Papa Paul al VI-lea afirma că fără alfabetizare, omul nu poate accesa imensa bogăție a literaturii orientale și occidentale. Alfabetizarea, permițându-i individului să domine informația și propaganda prin reflecție, îl face cu adevărat liber, capabil să-și asume destinul și să se angajeze în viața socială într-o manieră deplin lucidă și deliberată. Deci, alfabetizare reprezintă o sursă de progres incomparabilă pentru indivizi și societăți. Iar pentru om este un factor fundamental al integrării sociale, precum și al îmbogățirii personale, al dezvoltării profesionale și al educației pe tot parcursul vieții (en.unesco.org).
Astfel că, Ziua internațională pentru alfabetizare, sărbătorită în fiecare an la data de 8 septembrie, reprezentă o oportunitate de evidențiere atât a progresului obținut în creșterea ratei de alfabetizare la nivel mondial, cât şi a provocărilor cu care se confruntă încă acest sector. Această luptă este departe de a fi terminată, deoarece multe țări din lume au rate ridicate de analfabetism. În principal sunt afectate țările în curs de dezvoltare, dar sunt afectate și țările industrializate, deși într-o mai mică măsură. Cu ocazia acestei zile, începând cu anul 1967, sunt conferite Premii Internaționale UNESCO pentru merite deosebite în lupta împotriva analfabetismului. În prezent, sunt decernate următoarele cinci premii: două premii „King Sejong Literacy Prizes”, înființate în 1989, cu sprijinul guvernului Republicii Coreea (dedicate meritelor deosebite în promovarea limbii materne); trei premii „Confucius Prize for Literacy”, fondate în anul 2005, cu sprijinul guvernului Republicii Populare Chineze (pentru merite deosebite în combaterea analfabetismului în rândul adulților din zonele rurale și în rândul tinerilor care nu frecventează cursurile școlare, îndeosebi al femeilor). Laureații acestor premii primesc câte o medalie, o diplomă și o remunerație în valoare de 20.000 de dolari americani.
In fiecare an, de Ziua internațională pentru alfabetizare, este omagiată o temă specifică legată de problema alfabetizării. Astfel, temă pentru 2019 a fost „Alfabetizare şi multilingvism” pentru a evidenția importanța diversității lingvistice în educație şi în combaterea analfabetismului, distribuit în mod inegal în țările şi populațiile lumii. Cu ocazia ediției de anul trecut a Zilei internaționale pentru alfabetizare, au fost discutate principalele caracteristici ale multilingvismului într-o lume a globalizării şi a digitalizării, alături de implicaţiile acestora asupra procesului de alfabetizare, în vederea obţinerii unei incluziuni mai mari. Ziua internaţională pentru alfabetizare 2019 a reprezentat totodată o ocazie de exprimare a solidarităţii cu celebrarea Anului Internaţional al Limbilor Indigene şi cu aniversarea a 25 de ani de la Conferinţa Mondială de Educaţie pentru Nevoi Speciale, la care a fost adoptată Declaraţia de la Salamanca asupra Educaţiei Incluzive.
De Ziua internațională pentru alfabetizare în 2018, UNESCO a organizat pe data de 7 septembrie, ora 9:00, la Paris, Conferința internațională privind dezvoltarea alfabetizării și a competențelor. Conferința a explorat modalități de a crea legături eficiente între competența tehnică și cea profesională în politici, practici, sisteme și guvernanță. Concentrându-se pe tineri și adulți, în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, au fost explorate legăturile efective dintre alfabetizare și competențe (en.unesco.org.).
În 2017 tema Zilei internaționale pentru alfabetizare a fost ”Alfabetizarea într-o lume digitală”. Tema aleasă pornind de la ideea că tehnologia digitală a schimbat radical modul de viață al oamenilor, astfel încât cei care nu au acces la tehnologia digitală, cei care nu au abilitățile esențiale pentru accesarea informațiilor dorite, riscă să fie marginalizați într-o societate digitalizată. Ca atare, la sediul central al UNESCO din Paris, s-a desfășurat în zilele de 7 și 8 septembrie un eveniment având drept scop analiza abilităților pe care oamenii le pot dezvolta într-o societate digitală, precum și identificare de metode și programe eficiente de alfabetizare care să poată influența oportunitățile oferite de o lume digitală.
Anul care stă sub marca unei crize fără precedent are drept temă a Zilei internaționale pentru alfabetizare:„Predarea și învățarea alfabetizării: rolul educatorilor și evoluția pedagogiilor”, în special în perioada crizei de COVID-19. Aceasta deoarece pandemia de COVID-19 și măsurile de restricţionare luate în scopul limitării răspândirii virusului au generat o creştere a provocărilor existente de alfabetizare. Astfel că, o primă sărbătoare este organizată astăzi, 8 septembrie, de la 14 la 16 la sediul UNESCO, urmată de ceremonia de premiere a cinci câștigători ai Premiilor internaționale de alfabetizare UNESCO din 2020, de la 17:00 la 18:00. Premiul UNESCO-Regele Sejong de alfabetizare va fi acordat la doi laureați. Premiul UNESCO-Confucius pentru alfabetizare va fi acordat la trei laureați. Ca de obicei, fiecare câștigător va primi o medalie, o diplomă, precum și 20.000 USD. Concentrarea pe „Predarea și învățarea alfabetizării în criza COVID-19 și nu numai”, presupune evidenţierea în special a rolului educatorilor și a schimbării pedagogiilor, într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții a tinerilor şi a adulţilor. Deci tema de anul acesta evidențiază învățarea alfabetizării în rândul tinerilor și a adulților. Intrebările la care se caută răspuns sunt: Care este impactul crizei COVID-19 asupra educatorilor de alfabetizare pentru tineri și adulți, precum și asupra predării și învățării? Care sunt lecțiile învățate? Cum putem poziționa în mod eficient învățarea alfabetizării tinerilor și a adulților în răspunsurile globale și naționale și în strategiile pentru faza de recuperare și consolidare a rezilienței? Prin explorarea acestor întrebări, Ziua Internațională a Alfabetizării 2020 oferă o oportunitate de a reflecta și de a discuta despre modul în care pedagogiile și metodologiile de predare inovatoare și eficiente pot fi utilizate în programele de alfabetizare pentru tineri și adulți pentru a face față crizei pandemice și viitorului. Ziua va oferi, de asemenea, o oportunitate de a analiza rolul educatorilor, precum și de a formula politici, sisteme, guvernanță și măsuri eficiente care pot sprijini educatorii și învățarea în combaterea analfabetismului de orice tip.
