de Adrian Stănescu
Președintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche – Kubekhaza, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Președintele arată în sesizare că Parlamentul și-a depășit atribuțiile constituționale și a legiferat într-o chestiune de politică externă care este de competența puterii executive (Guvern și Administrația Prezidențială).
- ”Parlamentul a nesocotit dispozițiile art. 80 din Constituție care stabilesc rolul Președintelui României în calitatea sa de titular și inițiator al politicii externe a statului, care este pusă în aplicare prin intermediul Guvernului, precum și dispozițiile art. 91 alin. (1) referitoare la atribuțiile puterii executive în domeniul politicii externe”, se arată în sesizarea transmisă de președinte la CCR.
Mai mult, președintele susține că:
- ”Parlamentul, acționând în acest fel și arogându-și competența de inițiere și adoptare a demersului legislativ, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în domeniul sus-menționat, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separației puterilor în stat și ale dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării”.
Un text extrem de clar, fără posibilități de interpretare. Este vorba de o chestiune de politică strict internă, de constatarea unui conflict între două puteri ale statului unde Curtea Constituțională este invitată să constate o încălcare a atribuțiilor din partea uneia dintre puteri în detrimental prerogativelor celeilalte. Atât și nimic mai mult. Nimic referitor la minoritarea maghiară din România, nimic referitor la relațiile bilaterale româno-ungare, ambele țări membre ale Uniunii Europene, ale NATO, în amândouă factorii politici responsabili sunt membri ai Partidului Popular European.
Și atunci, ce să înțelegem când aflăm că ministrul de externe al Ungariei, Szijjártó Péter, a lansat un atac fără precedent și foarte dur la adresa președintelui României , afirmând că ” din păcate Președintele Romaniei este un politician extremist antimaghiar. Implică în continuu Ungaria si guvernul ungar în campania electorala din România. Acum, pe deasupra, face rău în mod intentionat relației ungaro-romane si nu se sfiiește să pună piedici unor cauze care sunt importante atât pentru maghiari, cât și pentru români. Trecerile de frontieră deschise la granița celor două state nu sunt doar simbolice, au și o însemnătate practică. Aduc mai aproape comunitățile care trăiesc la granița celor două state, respectiv înlesnesc viața de zi cu zi a celor care trăiesc acolo. Veto-ul deschiderii unei noi treceri de frontieră nu înseamnă altceva decât împiedicarea intenționată a aproprierii celor două națiuni. Guvernul Ungariei rămâne în continuare angajat în dezvoltarea relațiilor bilaterale, deoarece aceasta este și interesul maghiarilor care trăiesc în Transilvania și în Ținutul Secuiesc”.
Dincolo de limbajul absolut inacceptabil plin de atacuri și jigniri la persoană cu care ne-a obișnuit ministrul de externe al guvernului dela Budapesta se nasc o serie de întrebări privind buna credință a administrației budapestane când face binecunoscutele declarații privind necesitatea dezvoltării relațiilor bilaterale. Tot mai mult acestea apar drept simple vorbe necesare propagandei interne.
