Manoela Popescu
Situaţia fără precedent, care a adus omenirea în stadiul de reevaluare a valorilor, credinţelor, mentalităţilor şi a paradigmelor, a relevat importanţa erei digitale în oferirea de soluţii viabile la problemele globale cu care se confruntă societatea omenească, în general. Se cunosc beneficiile erei digitale, economia cunoaşterii sau economia digitală producând transformări fundamentale ale structurilor socio-economice, datorită faptului că gestionează un factor de producție important, informația, fie ca factor distinct sau ca factor atașat resurselor materiale sau capitalului. Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) nu mai reprezintă un sector specific, ci reprezintă fundamentul tuturor sistemelor economice inovatoare moderne. Astfel, tehnologiile digitale reduc timpul necesar prestării diverselor servicii și permit dezvoltarea mai rapidă a capitalului uman (forță de muncă mai calificată și cu abilități de inovare mai ridicate), influențând astfel în mod pozitiv productivitatea muncii.
Era digitală ar trebui să aducă beneficii întregii societăți, punându-i pe oameni pe primul plan și deschizând noi oportunități pentru întreprinderi. Economia digitală fundamentată pe informații, conexiunea informațiilor și comunicare oferă oportunități de dezvoltare pentru entități și noi modele de organizare (a muncii, a existenței umane, a entităților juridice) și de evoluție a omenirii, precum și facilitarea soluționării problemelor globale ale omenirii. Era digitalizări a determinat schimbări majore în toate domeniile, indiferent cum se numesc acestea: telemedicină, telemuncă, teleasigurare, telealegeri, biblioteci și muzee virtuale, e-Learning, e-Teaching etc.. Uniunea Europeană ,considerând economia digitală drept piatra de temelie a dezvoltării, a luat decizia de creare a Pieței Unice cu scopul de a îmbunătăți economia statelor membre, în momentul în care avansul tehnologiei în economie lua un avânt deosebit, permițând astfel o alocare mai bună și mai eficientă a resurselor de muncă și a celor financiare. Uniunea Europeană dorindu-și să devină un exemplu de urmat la nivel global în domeniul economiei digitale, să sprijine digitalizarea economiilor în curs de dezvoltare și să elaboreze standarde digitale pe care să le promoveze la nivel internațional (ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024). De altfel, în orientările politice pentru Comisia Europeană 2019-2024, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirma că: “Schimbările climatice, tehnologice și demografice ne transformă societățile și modul de viață……În următorii cinci ani, trebuie să ne unim eforturile pentru a risipi temerile și a crea oportunități. Europa trebuie să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și o nouă lume digitală. Va reuși acest lucru doar dacă îi va aduce pe oameni împreună și își va moderniza modelul unic de economie socială de piață pentru ca acesta să corespundă noilor ambiții de astăzi”. Aceste orientări devin, în condițiile pandemiei de COVID-19, nu doar de actualitate, dar și absolut necesare pentru a ieși din prezenta criză socio-economică. Schimbările generate și cerute de contextul actual reprezintă șansa Europei, greu încercată de pandemia de COVID-19, de a deveni lider mondial în domeniile majore ale vieții socio-economice. Orientările Comisiei Europene concentrându-se pe șase direcții emblematice pentru UE: Pactul ecologic european, o economie în serviciul cetățeanului, o Europă pregătită pentru era digitală, protejarea modului de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional, un nou avânt pentru democrația europeană.
Trebuie să recunoaștem că, în condițiile distanțării fizice și a restricțiilor de mișcare, rezultat al luptei împotriva răspândirii pandemiei de COVID-19, tehnologiile digitale au facilitat accesul indivizilor la informații, la muncă, la cultură, la resursele de învățare nelimitate (oferindu-le posibilitatea de continua procesul de învățare), la refugii împotriva sentimentului de însingurare sau de singurătate. De asemenea, în contextul crizei pandemice, tehnologiile digitale au permis comunităților cu venituri mici și altor comunități vulnerabile să aibă acces la servicii de bază de calitate (sănătate, educație, apă, instalații sanitare și electricitate), precum și la ajutoarele umanitare și la alte servicii publice și private. In Propunerea de rezoluție referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia, grupul PPE, prin președintele grupului Manfred Weber și Esteban González Pons solicitau „utilizarea inteligenței artificiale (IA), a analizei datelor și a instrumentelor de supercalcul pentru a analiza datele necesare combaterii răspândirii COVID-19”. De asemenea, în aceeași propunere de Rezoluție grupul PPE, înțelegând importanța tehnologiilor digitale în diseminarea rezultatelor cercetărilor medicale în lupta împotriva COVID-19, invita Comisia să „sprijine planurile de creare a unei platforme a UE pentru datele provenite din cercetare și a unui centru de date al UE pentru coordonarea în situații de urgență”. Mai mult decât atât, grupul PPE „considera că UE ar trebui să dezvolte o platformă europeană de învățământ online, pentru ca școlile și universitățile să se asigure că toți elevii și studenții din statele membre au acces la instrumente educaționale de calitate”. Ideea că platforma ar putea servi și drept centru comun de resurse pentru profesori, studenți și părinții, îmbunătățind astfel calitatea generală a educației în toate statele membre UE, este relevantă privind viziunea grupului PPE în domeniul educației și digitalizării.
Digitalizarea însă joacă un rol important nu doar în combaterea pandemiei, ci și în relansarea economiei. In acest sens în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Turism și transport în 2020 și ulterior, se precizează faptul că tehnologiile digitale au un rol important în combaterea pandemiei și în redresarea (mai ales) a celor mai afectate sectoare ale economiei: turismul și transporturile. Spre exemplu, aplicațiile mobile ar putea consolida strategiile de urmărire a contactelor și ar putea sprijini autoritățile din domeniul sănătății publice în monitorizarea și limitarea răspândirii virusului și le-ar putea oferi cetățenilor capacitatea de a-și lua propriile măsuri de distanțare socială eficiente și mai bine direcționate. In prezent, când restricțiile de mișcare sunt ridicate în mai toate statele membre UE, iar călătoriile se reiau, autoritățile publice, navetiștii, persoanele care călătoresc în scop de afaceri și turiștii pot utiliza aplicațiile informatice de urmărire a contactelor în beneficiul lor, respectând, în același timp, cerințele de confidențialitate, normele în materie de protecție a datelor și utilizarea voluntară a acestor aplicații. Astfel, aplicația franceză StopCovid, instrument de urmărire digitală, va putea fi descărcată începând cu data de 2 iunie (Ladepeche). Potrivit secretarului de stat pentru sectorul Digital, Cédric O, StopCovid nu este magic, ci oferă un instrument util și necesar echipelor de sănătate, care urmăresc persoanele aflate mai mult de 15 minute și la mai puțin de un metru în contact cu pacienții cu COVID-19 (www.rtl.be). Această aplicație este temporară, neidentificabilă și transparentă. Guvernul francez consideră că StopCovid este un instrument în slujba cetățeanului care respectată confidențialitatea francezilor.
De asemenea, întreprinderile și guvernele pot utiliza soluții digitale în scopuri de planificare și gestionare a fluxului de turiști, de exemplu în ceea ce privește numărul total maxim de șederi peste noapte într-o anumită regiune, numărul maxim de vizitatori pentru siturile culturale și de patrimoniu sau planificarea în timp a celor care intenționează să viziteze un muzeu sau să ia cina într-un restaurant. In Comunicarea Comisiei Turism și transport în 2020 și ulterior se afirmă că, prin intermediul centrelor de inovare digitală, Comisia va sprijini întreprinderile locale din domeniul turismului pentru a le ajuta să facă față noilor realități ale sezonului turistic (și anume, roboți pentru dezinfectare și curățenie, gestionarea mulțimilor, sistemele de rezervare inteligente etc.), inclusiv un „hackathon” dedicat utilizării tehnologiilor digitale în turism. Instrumentele digitale putând fi utilizate în vederea consolidării încrederii cetățenilor în siguranța călătoriilor și a turismului. Desigur, aceasta ar presupune creșterea investițiilor în dezvoltarea competențelor digitale, în securitatea cibernetică și în inovarea digitală, precum și în ceea ce privește conectarea întreprinderilor și a actanților din domeniul turismului cu spațiile de date existente la nivel local și regional. Categoric aceste investiții sunt necesare, mai ales că, deși toate statele lumii cunosc caracteristicile definitorii ale economiei digitale, nu toate economiile sunt structurate și operează în acord cu tendințele acesteia sau nu în același grad. Cu alte cuvinte, multe țări în curs de dezvoltare și economii emergente sunt în urmă în ceea ce privește digitalizarea, multe persoane încă nu au acces la TIC și există disparități semnificative între țări și între zonele urbane și cele rurale. Cu toate că Uniunea Europeană (înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19) încuraja economia, întreprinderile și forța de muncă să valorifice la maximum avantajele digitalizării. Aceasta deoarece, UE intenționează, ca în perioada 2020-2030, să își consolideze avantajul competitiv la nivel mondial pe baza tehnologiilor de ultimă generație, asociate cu parteneriatele globale și cu investițiile în resurse umane și protecția mediului. De aceea, la nivel european, Strategia privind piața unică digitală a fost fundamentată pe asigurarea unui acces mai bun al consumatorilor și întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă, crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor digitale și maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale. In vederea reducerii decalajului digital existent, în special în zonele rurale și în zonele îndepărtate, se impune dezvoltarea unei infrastructuri adecvate din punctul de vedere al acoperirii de înaltă calitate, convenabile ca preț, fiabile și sigure și asigurarea accesului la aceasta.
In țara noastră printre cauzele care împiedică conectivitatea se numără sărăcia și absența serviciilor esențiale, împreună cu rețelele terestre subdezvoltate. Decalajele digitale pe care le are România sunt relevate de indicatorul DESI (Indicele economiei și societății digitale). România ocupa în 2019 locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) al Comisiei Europene (ultima poziție fiind ocupată de Bulgaria). De altfel, în 2017 și 2018, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei și societății digitale – DESI (2017 și 2018), România s-a aflat pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării.
Cu toate că România înregistrează o ușoară îmbunătățire a performanței în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, locul ocupat în clasament a rămas relativ stabil, având în vedere că progresul general a fost lent. România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilității pe scară largă a rețelelor fixe de bandă largă de mare și foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Indicele economiei și societății digitale – DESI 2019, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată Internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare. În ceea ce privește dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul statelor membre UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57 % la nivelul UE în ansamblu) iar 10 % au competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31 %). În România nivelul de educație digitală este scăzut, românii folosind Internetul în special pentru accesarea rețelelor sociale și divertisment. Mai mult decât atât, România se confruntă cu un decalaj mare între mediul urban și cel rural, în ceea ce privește infrastructura tehnologică de tip internet cu bandă largă (doar 40% acoperire în zonele rurale). În ciuda creșterii procentului de specialiști în domeniul TIC de anul trecut, aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă în comparație cu ansamblul UE (2,1 % față de media UE de 3,7 %). În ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4.9 % din numărul total de absolvenți.
Dat fiind faptul că țara noastră se confrunta cu dificultăți în ceea ce privește educația în această perioadă a pandemiei de COVID-19 este imperios necesară introducerea alfabetizării digitale în programele de la toate nivelurile de educație, de la învățământul primar la cel superior, în vederea dobândirii competențelor necesare pentru a îmbunătăți accesul la informații și la educație. UE consideră însă că instrumentele TIC și noile tehnologii nu ar trebui să înlocuiască profesorii și școlile reale, ci ar trebui să fie utilizate ca un mijloc de îmbunătățire a accesului la educație și a calității acesteia. Noile tehnologii reprezentând instrumente esențiale pentru diseminarea cunoștințelor, formarea cadrelor didactice și administrarea instituțiilor.
Potrivit Raportului Comisiei Europene privind Indicele economiei și societății digitale – DESI 2019, în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, România se situează pe locul 27 în rândul statelor membre UE. Pe de altă parte, 45 % dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, România clasându-se astfel pe locul al treilea în UE, ceea ce le-a permis românilor desfășurarea muncii la domiciliu în timpul perioadei de izolare.
Existența în România a unei infrastructuri de comunicații mobile formate din patru operatori majori și mulți alții care oferă servicii de internet, comunicații broadband la viteze superioare precum și a unui număr mare de informaticieni și dezvoltatori de soluții software conferă României oportunitățile esențiale de integrare în piața unică digitală. Contextul dat de efectele socio-economice ale pandemiei de COVID-19 oferă României oportunitatea maximizării politicilor în domeniul digitalizării, precum și a creșterii investițiilor în sectorul tehnologic ca o modalitate de a transforma economia și a impulsiona mai mult creșterea economică. Știut fiind faptul că succesul statelor în economia digitală va fi din ce în ce mai mult determinat de modul în care ele vor reuși să impulsioneze inovația tehnologică, relațiile antreprenoriale, educația, calificarea specializată și tranziția tuturor organizațiilor publice și private de la ierarhia de tip birocratic la rețele de tip învățare.
