”Solidaritatea este o responsabilitate comună: cel puternic trebuie să-i ajute pe ceiaflaţi la nevoie care, la rândul lor, trebuie să depună eforturi pentru a-şi îmbunătăţi situaţia în acord cu capacităţile lor. Postulând unitatea omenirii în spaţiu şi în timp, vedem solidaritatea ca fiind nu doar orizontală, între fiinţe umane de toate vârstele şi din toate locurile, ci şi verticală, cu referire la interesul legitim al generaţiilor viitoare şi la respectul pentru lumea creată.
Solidaritatea începe acasă, în familie, şi este indispensabilă binelui comun al comunităţilor, naţiunilor şi al UE ca întreg. Principiul subsidiarităţii presupune ca solidaritatea să fie mereu echilibrată cu ajutorul conceptelor de responsabilitate individuală
şi auto-realizare. În epoca globalizării, solidaritatea şi respingerea lăcomiei este expresia recunoaşterea Binelui Comun universal. Interdependenţa şi destinul politic comun al statelor membre ale UE necesită solidaritate europeană. Solidaritatea instituţionalizată dintre statele membre ale UE trebuie, totuşi, să le impună statelor membre să-şi assume responsabilităţile legale.” (Din Platforma PPE, adoptată de Congresul PPE, București, 17 – 18 octombrie 2012).
Saptămâna ce tocmai se încheie a debutat cu o reală speranță pentru Europa zguduită de efectele, încă incipiente, ale crizei determinate de pandemia coronavirus. Emmanuel Macron și Angela Merkel au organizat o conferință de presă comună în care au făcut cunoscută inițiativa franco-germană referitoare la sănătate, redresare economică, tranziție ecologică și digitală și suveranitate industrială. Inițiativa, care este în prezent doar o propunere, va fi prezentată Comisiei Europene, care va trebui să decidă asupra sa. Conform Europalibera.org , Franța și Germania propun să ofere fonduri sectoarelor și regiunilor Uniunii cel mai afectate de criza coronavirusului și de repercusiunile sale, printr-un „fond de stimulare” de 500 de miliarde de euro euro. … Banii „nu vor fi rambursați de beneficiari”, ci împărțiți între statele membre, distribuția lor urmând să se calculeze pe baza „ponderii statelor în bugetul comun”.
Cele 500 de miliarde vor fi utilizate pentru alocări bugetare și prin urmare, vor fi finanțate pe baza datoriei comune, spune Macron. Banii ar putea fi folosiți, de exemplu, pentru susținerea turismului în Italia sau în „multe alte sectoare”, Comisia Europeană fiind cea care va trebui să clarifice detaliile.
Dacă ar fi validat de Bruxelles, planul s-ar adăuga celui de 500 de miliarde de euro deja decis de miniștrii finanțelor din zona euro, Europa urmând să deblocheze, astfel, aproximativ 1000 de miliarde de euro.
„Obiectivul este de a garanta că Europa va ieși printr-o coeziune consolidată și solidaritate din această criză”, a comentat Angela Merkel. Președintele francez a recunoscut că este necesar acordul statelor membre pentru a valida atât fondul cât și împărțirea sa. Firesc, am putea spune.
Normal, o atare inițiativă era de sperat că se va bucura de numeroase aprecieri. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat ” propunerea constructivă făcută de Franţa şi Germania. Iniţiativa este o recunoaştere a amplorii şi dimensiunii provocării economice cu care se confruntă Europa, punând accentul corect pe necesitatea elaborării unei soluţii care să aibă în centru bugetul european”. Și nu a fost singura desigur.
Dar…surpriza s-a produs la sfârșitul săptămânii în curs. Austria, Suedia, Danemarca si Olanda au prezentat o contrapropunere la initiativa franco-germana pentru un plan de reconstructie pentru Uniunea Europeana dupa pandemia de coronavirus, relateaza sambata Dpa.
Cele patru tari conservatoare din punct de vedere fiscal sunt in favoarea unui fond de urgenta unic pentru consolidarea economiei UE. Este deosebit de important ca statele sa limiteze acest ajutor de urgenta la doi ani, potrivit unui comunicat difuzat sambata de cancelaria austriaca.
In contrapropunere, anuntata deja de mai multe ori, cele patru state clarifica de asemenea ca nu vor fi de acord cu mutualizarea datoriilor si cresterea bugetului UE, aflăm de la aktual24.ro . Cel mai direct în a exprima acest refuz s-a dovedit cancelarul austriac Sebastia Kurz potrivit căruia „In mod clar, spunem da ajutorului de urgenta pentru coronavirus, dar ceea ce respingem este o uniune a datoriilor prin usa din spate”. Devine limpede că termenul de solidaritate cunoaște o varietate de accepțiuni.
De ce am apelat, în introducerea intervenției de față, la extrasul din Platforma Partidului Popular European? Din simplul motiv că aici găsim o foarte de bun simț definire a conceptului de solidaritate. Și ce vedem astăzi? Două state, membre importante ale Uniunii Europene, Olanda și Austria, conduse de partide populare europene, votate de un masiv vot popular, se opun sau să zicem interpretează în mod propriu un concept esențial al Uniunii Europene, solidaritatea!
Nu vedem deloc în această atitudine acel necesar suport ce se cere din partea tuturor celor responsabili în fața nu puținelor cassandre mai mult sau mai puțin plângăcioase gata oricând să verse o lacrimă pentru o construcție europeană ce o văd clătinându-se.