de Manoela Popescu
Pandemia de COVID-19 a pus la grea încercare guvernele naționale, instituțiile europene, entitățile fizice și juridice atât prin amploarea și rapiditatea manifestării, dar mai ales prin efectele socio-economice generate la scară globală. Pandemia de COVID-19 a determinat modificări comportamentale, de paradigmă, de credințe și de mentalități într-un registru destul de larg. Spre exemplu, criza pandemică a generat panică, comportament egoist, dar și empatie, solidaritate și unitate. Conform psihologului Anne Böckler-Raettig de la Universitatea Würzburg, expertă în ce privește comportamentul prosocial, acesta are drept motivație altruismul sau empatia și compasiunea (potrivit psihologului Charlotte Grosse Wiesmann de la Institutul Max Planck din Leipzig) (www.dw.com). La prima vedere solidaritatea manifestată în această perioadă în care umanitatea se luptă cu pandemia de COVID-19 și cu efectele pe care le generează va dispărea odată cu dizolvarea condițiilor care au creat-o. Însă, specialiștii sunt de părere că, pe măsură ce oamenii manifestă un comportament prosocial mai des și pe o perioadă mai mare de timp, acesta tinde să se permanentizeze. De asemenea, impactul distanțării fizice (care a încetinit răspândirea virusului și a salvat vieți), ca răspuns la pandemia de COVID-19, asupra comportamentului uman necesită ample cercetări, dat fiind faptul că singurătatea este o maladie contagioasă (conform studiilor profesorului de psihiatrie la Clinica Universitară din Ulm, dr. med. Manfred Spitzer).
O prezentare la acest moment (22.05.2020) a manifestării pandemiei de COVID-19 sub forma numărului de îmbolnăvirii și a deceselor cauzate relevă un număr de 5.106.686 de cazuri de COVID-19 înregistrate și 331.001 de decese. In top zece la numărul de îmbolnăviri cu COVID-19 se află SUA cu 1.577.287 de cazuri, Rusia cu 317.554 de cazuri, Brazilia cu 310.987 de cazuri, Regatul Unit cu 252.246 de cazuri, Spania cu 233.037 de cazuri, Italia cu 228.006 de cazuri, Franța cu 181.951 de cazuri, Germania cu 179.021 de cazuri, Turcia cu 153.548 de cazuri și Iran cu 129.341 de cazuri de COVID-10 înregistrate (https://www.rtl.be/info/progression-coronavirus-temps-reel.htm). Fapt îmbucurător pentru statele membre UE, deoarece acestea nu mai ocupă primele trei locuri ale clasamentului. In ceea ce privește clasamentul morții, primele zece locuri sunt ocupate, în ordine, de SUA cu 94.702 de decese, Regatul Unit cu 36.124 de decese, Italia cu 32.486 de decese, Franța cu 28.218 de decese, Spania cu 27.940 de decese, Brazilia cu 20.047 de decese, Belgia cu 9.186 de decese, Germania cu 8.212 de decese, Iran cu 7.249 de decese și Mexic cu 6.510 de decese înregistrate. Cu un total de 1.951.459 de recuperări, topul celor zece țări se prezintă astfel: SUA cu 298.418 de persoane recuperate, Germania cu 158.427 de persoane recuperate, Spania cu 150.376 de persoane însănătoșite, Italia cu 134.560 de persoane recuperate, Brazilia cu 125.960 de persoane recuperate, Turcia cu 114.990 de persoane însănătoșite, Iran cu 100.564 de persoane recuperate, Rusia cu 92.681 de persoane recuperate, China cu 79.329 de persoane recuperate și Franța cu 63.976 de persoane însănătoșite.
Această situație fiind rezultatul eforturilor conjugate ale tuturor părților interesate în lupta împotriva pandemiei pe toate fronturile. Se cunoaște faptul că guvernele naționale și instituțiile europene au declanșat un răspuns solidar, coerent și unitar pentru stoparea răspândirii COVID -19, pentru sprijinirea sistemelor de sănătate naționale, pentru a proteja și salva vieți și pentru a contracara impactul socio-economic al pandemiei. In special, răspunsul UE s-a concentrat pe sprijinirea cercetării pentru tratament, diagnosticare și vaccinuri. Astfel, Comisia Europeană a investit 352 de milioane de EUR în dezvoltarea de vaccinuri, tratamente noi, teste de diagnosticare, respectiv: 48,2 milioane EUR pentru 18 proiecte și 151 de echipe de cercetare din cadrul programului de finanțare a cercetării și inovării Orizont 2020; 72 de milioane EUR pentru Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI) din programul Orizont 2020 (sumă suplimentată apoi cu alte 45 de milioane de EUR din partea industriei farmaceutice, a partenerilor IMI asociați și a partenerilor implicați în proiecte); 150 de milioane EUR pentru proiectul pilot „Accelerator” al Consiliului European pentru Inovare, dedicat inovațiilor pentru combaterea epidemiei (suma completând cele 164 de milioane EUR oferite deja în baza celei mai recente cereri de propuneri din cadrul instrumentului Accelerator al CEI). Aceasta după ce în luna martie a acestui an, grupul PPE cerea mobilizarea a 4,1 miliarde de EUR din bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei de COVID-19, respectiv pentru finanțarea cercetării în vederea găsirii unui vaccin, pentru achiziționarea de echipamente medicale, dar și pentru ajutorarea celor aflați în nevoie, conform principiului solidarității. Mai mult decât atât, grupul PPE a propus un Fond European de Solidaritate în valoare de 50 de miliarde de EUR, având drept obiectiv îmbunătățirea sistemului medical din Europa, care să fie inclus în noua variantă a Bugetului Uniunii Europene 2021-2027.
Anunțul Comisiei Europene de pe 12 mai a.c. preciza că cele 117 milioane de EUR vor fi investite în 8 proiecte în domeniul diagnosticării și al tratării, prin intermediul Inițiativei privind medicamentele inovatoare și al măsurilor de sprijinire a ideilor inovatoare, prin intermediul Consiliului european pentru inovare. Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI) este un parteneriat public-privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică reprezentată de Federația Europeană a Industriei și a Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), având drept scop îmbunătățirea sănătății prin accelerarea dezvoltării medicamentelor inovatoare și accesul pacienților la acestea (mai ales în zonele în care există o necesitate medicală sau socială nesatisfăcută).
Respectivele proiecte fiind selectate în cadrul unei cereri accelerate de propuneri lansate în luna martie de Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI). Dintre cele 8 proiecte finanțate, 5 proiecte se axează pe metode de diagnosticare rapide (14-40 de minute), intenția declarată prin proiect fiind de a dezvolta dispozitive care pot fi utilizate oriunde (fie în cabinete medicale, fie la locația pacientului), în timp ce 3 proiecte se vor concentra asupra dezvoltării de tratamente (mai ales pentru actuala pandemie de COVID-19). Conform informațiilor oferite publicului larg de Comisia Europeană, cele 8 proiecte reunesc 94 de organizații, respectiv universități organizații de cercetare, întreprinderi și organisme publice. In cadrul acestor proiecte se remarcă, de asemenea, o implicare puternică a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă peste 20 % din participanți și care vor primi 17 % din buget. O analiză a celor 8 proiecte câștigătoare (Outcome of IMI fast-track call for coronavirus outbreak: 8 new projects) relevă faptul că România nu face parte nici dintre liderii parteneriatelor și nici dintre țările partenere. Instituțiile lider pentru cele 8 proiecte sunt Universitair Medisch Centrum Utrecht (NL), GNA Biosolutions (DE), Oncoradiomics (BE), BG Research (UK), GeneFirst Limited (UK), Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale – INSERM (FR), Exvastat (IE), Statens Veterinaermedicinska Anstalt (SE).
In data de 19 mai a.c., Comisia Europeană a mobilizat încă 122 de milioane de EUR din programul de cercetare și de inovare, Orizont 2020 pentru activitățile de cercetare necesare în ceea ce privește COVID-19. Această alocare de resurse contribuie la angajamentul Comisie în valoare de 1,4 miliarde de EUR în favoarea inițiativei lansată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pe 4 mai 2020 (Răspunsul mondial la COVID-19). Resursele vor fi utilizate pentru dezvoltarea de metode de diagnosticare, de tratamente și de vaccinuri prin consolidarea capacității de producție și prin implementarea unor soluții ușor disponibile pentru a rezolva rapid nevoile urgente. Ce este interesant la acest pachet de acţiuni de cercetare şi inovare al UE este faptul că cercetările vor îmbunătăți înțelegerea impactului comportamental și socio-economic al pandemiei de COVID-19, care ar contribui astfel la ameliorarea strategiilor de tratament și de prevenire.
Acest al doilea apel pentru exprimarea interesului pune în aplicare Acțiunea 3 a Planului de acțiune SARS-CoV- 2, care a rezultat din dialogurile dintre serviciile Comisiei și ministerele naționale în perioada martie-aprilie 2020. Se dorește astfel răspunsuri rapide (în termen de 3 – 36 de luni), inovatoare și relevante pentru societate, în vederea atenuării focarului, o mai bună îngrijire a pacienților, supraviețuitorilor, grupurilor vulnerabile, personalului de îngrijire și comunităților acestora (în special în următoarele 18 luni), accesibile ca preț pentru toți, în conformitate cu principiile răspunsului mondial la COVID-19. Ca atare, acest al doilea apel de exprimare a interesului va acoperi următoarele cinci domenii: transformarea proceselor de fabricație în vederea producerii de materiale și de echipamente medicale vitale (cu un buget orientativ de 23 de milioane EUR); tehnologii medicale, instrumentele digitale și analize de inteligență artificială pentru a îmbunătăți supravegherea și îngrijirea la niveluri ridicate de maturitate tehnologică (cu un buget orientativ de 56 de milioane EUR); impacturile comportamentale, sociale și economice ale răspunsurilor la pandemie (cu un buget orientativ de 20 de milioane EUR); cohorte paneuropene relevante pentru COVID-19 (cu un buget orientativ de 20 de milioane EUR) și colaborarea dintre cohortele existente la nivelul UE și la nivel internațional cu relevanță pentru COVID-19 (cu un buget orientativ de 3 milioane EUR). In granturile rezultate în urma cererilor depuse de solicitanți, Comisia are în vederea includerea unor clauze de partajare rapidă a datelor pentru a se asigura că rezultatele și constatările pot fi utilizate imediat. Solicitările de granturi pe aceste cinci domenii de acțiune pot fi depuse până pe data de 11 iunie 2020.
In ceea ce privește impactul răspunsurilor la pandemia de COVID-19 din perspectivă comportamentală și socio-economică propunerile de granturi trebuie să aibă în vedere modul de atenuare a impactului social și economic al răspunsului la focare legate de sistemele de sănătate (luând în considerare structurile sociale și culturale), precum și identificarea consecințelor neintenționate ale deciziilor privind controlul epidemiei. De asemenea, propunerile ar trebui să analizeze efectele și eficiența acestor răspunsuri (inclusiv factorii de rezistență), guvernanța democratică, cooperarea pe mai multe niveluri, lacunele critice și diversele strategii de ieșire din criză, metodologiile de bază și adaptările regionale ale acestora. Se preconizează că propunerile vor dezvolta linii directoare și cele mai bune „practici viitoare” și vor implementa intervenții pentru atenuarea impactului și stimularea bunăstării. Mai mult decât atât, propunerile de granturi în acest domeniu de cercetare și inovare al UE ar trebui să abordeze impactul imediat și pe termen lung asupra sănătății mintale în raport cu, de exemplu, izolarea și distanțarea fizică, timpul petrecut în interior, consumul repetat de media și tehnologie și perturbarea echilibrului muncă-viață sau școală-viață. In vederea obținerii de rezultate viabile, mult așteptate de toți cei interesați, solicitanții sunt încurajați să integreze mai multe discipline medicale, sociale și de științe umane, inclusiv antropologie, psihologie, sociologie, epidemiologie, jurnalism și comunicare, economie și științe politice, precum și studii de gen.
Astfel, vom obține o mai bună înțelegere a impactului, eficacității, pregătirii sănătății publice și a măsurilor (ca răspunsuri la pandemia de COVID-19) care au fost luate la diferite niveluri de guvernare în termeni de acceptabilitate, fezabilitate, eficiență, costuri de implementare, acoperire, durabilitatea diagnosticului și managementul clinic al pacienților și supraviețuitorilor infectați de COVID-19, precum și a lucrătorilor din prima linie și a comunităților.
