Manoela Popescu
Zilele internaționale reprezintă ocazii favorabile mobilizării voinței și resurselor politice în vederea rezolvării problemelor globale ale omenirii, educării populației cu privire la respectivele probleme, dar și motiv de a sărbătorii și de a consolida realizările umanității. Iată de ce Ziua Internațională a Familiei (formă socială de bază a societății) sărbătorită astăzi, 15 mai, este o oportunitate pentru întreg mapamondul de a celebra o primă bătălie câștigată în lupta împotriva COVID-19, care a generat durere, confuzie, îngrijorare și stres la nivel global. Aceasta deoarece măsurile de restricționare a mișcării și de distanțare socială au fost respectate de către oameni cu gândul la familiile lor, la toți cei dragi, la siguranța acestora. De asemenea, Ziua Familiei trebuie să genereze un efort conjugat din partea tuturor celor implicați în vederea rezolvării tuturor problemelor socio-economice cu care se confruntă familiile în contextul pandemiei de COVID-19. Totodată este un prilej de promovare a valorilor familiei, a esenței existenței acestei instituții și a implicațiilor ei asupra dezvoltării individului și a societății, în general.
Ziua internațională a familiei aduce românilor prima zi de ridicare a stării de urgență. Astfel că, după ce timp de două luni de zile oamenii au suportat măsurile de restricționare a mișcării și a distanțării sociale, astăzi se pot bucura de prezența celor dragi, sărbătorind Ziua Familiei în familie. Un bilanț al pandemiei de COVID-19 la această dată (15.05.2020) arată un loc 34 deținut de țara noastră în ceea ce privește numărul de îmbolnăviri cu COVI-19, respectiv 16.247 de cazuri de COVID-19 confirmate dintr-un total de 4.443.986 de cazuri de COVID-19, înregistrate la nivel mondial, ceea ce reprezintă 0,36%. In ceea ce privește numărul de decese înregistrate, România ocupă un loc 23 cu 1.053 de decese, respectiv 0,35% din totalul de 302.468 de decese de COVID-19. Referitor la numărul de recuperări, țara noastră ocupă locul 25 cu un număr de 9.053 persoane recuperate dintr-un total de 1.588.502 de recuperări înregistrate la nivel mondial, ceea ce reprezintă 0,60% din numărul total al persoanelor însănătoșite.
Cunoscut este faptul că pe 20 septembrie 1993, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a proclamat Ziua Internațională a Familiei. Însă, ONU a început să își îndrepte atenția către problemele familiilor încă din anii ’80. Astfel, în 1983, pe baza recomandărilor Consiliului Economic și Social, Comisia pentru Dezvoltare Socială, ONU publică rezoluția “Rolul familiei în procesul de dezvoltare”. In respectiva rezoluție se solicită Secretarului General al ONU să îmbunătățească procesul de conștientizare al problemelor și nevoilor familiilor în rândul publicului și al factorilor de decizie. A urmat apoi proclamarea de către Adunarea Generală ONU, prin Rezoluția 44/82 din 9 decembrie 1989, a anului 1994 drept “Anul internațional al familiei”. Tema anului fiind „Familia: resurse și responsabilități într-o lume în schimbare”, iar motto-ul: „Construirea celei mai mici democrații în inima societății” (www.un.org). Abia în 1993 s-a decis de către aceeași Adunarea Generală, prin Rezoluția 47/237, ca data de 15 mai a fiecărui an să fie Ziua Internațională a Familiei.
De regulă Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei, în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție. Astăzi, în contextul pandemiei de COvid-19, sărbătoarea familiei capătă noi sensuri, datorită faptului că familia, care, din perspectivă sociologică este instituția fundamentală în toate societățile, devine importantă cel puțin prin suportul psihic și economic acordat indivizilor.
Ca pentru orice zi internațională, Secretarul General ONU alege un motto special pentru evenimentul respectiv. Motto-ul Zilei Internaționale a Familiei fiind instituit pentru a promova conștientizarea problemelor legate de familie, a proceselor sociale, economice și demografice care afectează familiile. Activitățile specifice acestei zile precum conferințele, seminariile, programele radio și TV, articolele de presă și programele culturale sunt organizate sub egida motto-ului respectiv. Privind retrospectiv, motto-urile anilor din urmă pentru Ziua Familiei au fost: „Familii și acțiuni climatice: concentrarea pe SDG13” în 2019, „Familii și societăți incluzive” în 2018, „Familii, educație și bunăstare” în 2017, „Familii, vieți sănătoase și viitor durabil” în 2016 și „Bărbați la conducere? Egalitatea de gen și drepturile copiilor în familiile contemporane” în 2015 (www.un.org). SDG13 fiind obiectivul numărul 13 („Îmbunătățirea educației, a conștientizării și a capacității umane și instituționale de a reduce efectele schimbărilor climatice, a reducerii impactului și de atenționare timpurie și Integrarea măsurilor legate de schimbările climatice în politicile publice, strategiile și planificarea națională”) din cele 17 obiective pentru dezvoltare durabilă incluse în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă adoptată, în unanimitate de cele 193 de state membre ale ONU, la data de 25 septembrie 2015. Setul de 17 obiective având drept scop eliminarea sărăciei, discriminării, abuzurilor și deceselor care pot fi prevenite, precum și stoparea distrugerii mediului înconjurător. Conform ONU, familiile, politicile publice și programele orientate spre familie fiind vitale pentru îndeplinirea celor 17 obiective ale dezvoltării durabile. Aceasta deoarece politicile familiale sunt un element principal al politicilor publice naționale, precum și cel mai semnificativ mijloc pentru guverne de a influența nivelul de viață al generațiilor viitoare.
Conform site-ului ONU (www.un.org), tema Zilei Internaționale a Familiei din acest an este „Familii în dezvoltare: Copenhaga și Beijing + 25”. Aceasta deoarece în acest an se serbează și cea de-a 25 aniversare a Declarației de la Copenhaga și a Platformei de acțiune de la Beijing. In contextul actual, pandemia de COVID-19 pune accentul pe importanța investițiilor în politici sociale care protejează persoanele și familiile cele mai vulnerabile, iar Platforma de acțiune de la Beijing continuă să ofere o foaie de parcurs vizionară spre un viitor în care egalitatea de gen va fi realizată și în care toți oamenii vor avea șanse egale de reușită, obiectiv pentru care grupul PPE militează. Datorită pandemiei de COVID-19, Ziua Internațională a Familie va fi marcată de un webinar online (între orele 10:30 şi11:45, ora New York), care se va concentra pe cercetările recente realizate de către Departamentul pentru afaceri economice și sociale al Națiunilor Unite (UNDESA), ONU Femei și UNICEF cu sprijinul Federației Internaționale pentru Dezvoltarea Familiei (IFFD) în ceea ce privește politica familială. Mai mult decât atât se va discuta despre politicile orientate către familii pe care le au în vedere guvernele în această perioadă în care familiile sunt afectate de criza pandemică și de efectele sale socio-economice. Alte subiecte care vor suscita interes sunt cele referitoare la impactul pandemiei de COVID-19 asupra familiilor și asupra procesului de integrare socială și de supraviețuire a familiilor care deja trăiau în sărăcie înainte de izbucnirea pandemiei.
Familia constituie unitatea de bază a societății și, prin urmare, necesită o atenție specială, mai ales în contextul prezentei crize pandemice. Ca atare, ONU solicită acordarea familiilor cea mai largă protecție și asistență, astfel încât să își poată asuma pe deplin responsabilitățile în cadrul comunității, în conformitate cu prevederile Declarației universale a drepturilor omului și a Pactelor internaționale pentru drepturile omului. Familiile sunt diverse sub aspectul formei, dar și prin funcțiile asumate în cadrul societății. Rapoartele ONU relevă faptul că familiile din întreaga lume se schimbă, devin mai mici, pe măsură ce numărul familiilor monoparentale crește. In prezent, doar 65% din numărul total al familiilor sunt familii de tip nucleu și familii extinse. ONU consideră că strategiile naționale orientate spre familie ar putea contribui la reducerea sărăciei. Astfel că multe guverne naționale depun eforturi pentru sprijinirea familiilor aflate în situații vulnerabile. Strategia asistenței pentru locuințe pentru gospodăriile cu venituri reduse atât în zonele rurale, cât și în cele urbane este aplicată în multe state membre ale UE, fiind o strategie eficientă pentru prevenirea sărăciei și a reducerii numărului persoanelor fără adăpost.
In contextul crizei socio-economice generată de pandemia de COVID-19, statele naționale trebuie să vină cu măsuri suplimentare pentru susținerea familiilor greu încercate sub toate aspectele de criza pandemică și de efectele ei negative. Franța face primul pas în această direcție și de Ziua International a Familiei virează în conturile familiilor afectate puternic de prezenta criză socio-economică un ajutor de solidaritate excepțional (Ladepeche). In Franța, în prezent, sunt 9,6 milioane de oameni aflați în șomaj parțial. Aceștia primesc doar 84% din salariul net. Conform Ministerului Sănătății și Solidarității, gospodăriile care și-au văzut veniturile în cădere liberă, gospodăriile care nu mai beneficiază de cantina aproape gratuită pentru copiii lor și pentru care mesele reprezintă o povară suplimentară sau gospodăriile care nu își pot asigura alimentele de bază au dreptul la ajutorul de solidaritate excepțional. Astfel că statul francez, prin Fondul de alocații pentru familii, va plăti astăzi 900 de milioane de euro drept ajutor excepțional celor mai sărace gospodării în număr de 4,1 milioane (care au în grijă 5 milioane de copii). Sumele, între 100 și 450 de EUR vor fi plătite direct în contul bancar al celor care îndeplinesc criteriile de primire a ajutorului, fără a fi necesare ale demersuri administrative. Evident, familiile sunt cele care suportă efectele crizei pandemice, de aceea este imperativ ca sprijinul acordat familiilor vulnerabile (cei care și-au pierdut veniturile, cei aflați în locuințe inadecvate, cei cu copii mici, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități) să se manifeste acum mai mult ca niciodată.
Datorită crizei socio-economice există o oportunitate reală nu doar de a regândi și de a transforma modul în care funcționează economiile și societățile, ci și de a dezvolta politici centrate pe familie în vederea combaterii sărăciei, a inegalității și a excluziunii sociale. Astfel încât să putem construi „o Europă mai ambițioasă și mai încrezătoare, în care fiecare are oportunități egale să reușească”, conform misiunii grupului PPE (www.eppgroup.eu). Eficiența acestor politici în realizarea Agendei 2030 a fost subliniată de către Comisia pentru Dezvoltare Socială la cea de-a cincisprezecea ședință desfășurată la New York, în perioada 11 – 21 februarie 2019, evidențiind caracterul cultural, importanța socială și economică a familiilor. Mai multe grupuri regionale s-au concentrat pe importanța asigurării echilibrului dintre muncă și familie și reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați. La aceeași ședință, Uniune Europeană menționa faptul că echilibrul dintre viața de familie și cea profesională a rămas o provocare pentru multe familii din Europa. Astfel că Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor publicată la data 12.07.2019 vine să completeze măsurile legislative insuficiente pentru a răspunde provocărilor legate de combinarea în mod corespunzător a obligațiilor profesionale și familiale în actualul mediu economic și social și pentru a asigura egalitatea între bărbați și femei în ceea ce privește șansele pe piața muncii și tratamentul la locul de muncă. Această Directivă fiind considerată de către grupul PPE drept o cărămidă a Europei sociale, care schimbă piața muncii, conceptul de familie și egalitatea de gen. Măsurile de asigurare a echilibrului muncă-familie, indispensabile pentru gospodării și copii, au influențat pozitiv participarea femeilor pe piața forței de muncă. Astăzi, mai mult decât oricând piața muncii este în schimbare, iar criza pandemică face ca echilibrul muncă-familie să fie și mai dificil de realizat. Oricum ar fi, trebuie să folosim această zi drept o oportunitate de sensibilizare a întregului mapamond în ceea ce privește procesele sociale, economice și demografice care afectează familiile.