Solidaritatea internațională – fundament al răspunsului umanitar global al UE la pandemia de COVID-19

de dr. Manoela Popescu
Astăzi, lumea se confruntă cu o criză globală de sănătate și, implicit, cu o criză socio-economică fără precedent în istoria ei, deoarece COVID-19 amenință întreaga umanitate, răspândind suferință, tristețe, sărăcie și deznădejde. Ca atare, întreaga umanitate trebuie să lupte conjugat, coordonat, solidar și în mod eficient la combaterea pandemiei, precum și a efectelor sale directe și indirecte. Pandemia de COVID-19 a provocat deja decesul a 286.355 de persoane în lumea întreagă, raportându-se un număr de 4.178.346 de cazuri de infestare cu COVID-19.
COVID-19 s-a extins cu viteză în toate colțurile lumii, iar din martie a.c. a început să se răspândească și în țările care se confruntau deja cu crize umanitare din cauza conflictelor, dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice. Astfel că Organizația Națiunilor Unite (ONU) a lansat în martie a.c. un răspuns umanitar la nivel global, finanțat cu 2 miliarde de dolari, pentru combaterea COVID-19 în 51 de țări din America de Sud, Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Planul global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19 este coordonat de către Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare. Acesta este un plan de răspuns interinstituțional la pandemia de COVID-19 care agregă și actualizează apelurile umanitare existente relevante ale altor organizații precum: Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (FNUAP), Programul ONU pentru Așezări Umane (UN-Habitat), Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Programul Alimentar Mondial (PAM). Spre exemplu, pentru demararea planului au fost alocate 60 de milioane de dolari din Fondul central de răspuns în situații de urgență al ONU (CERF), fond care sprijină Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea lanțurilor de aprovizionare și transportul lucrătorilor umanitari și al ajutoarelor umanitare, precum și OMS să oprească răspândirea pandemiei, precum și alte agenții să acorde ajutor umanitar și protecție persoanelor celor mai afectate de pandemie, inclusiv femeilor și fetelor, refugiaților și persoanelor deplasate intern. Sprijinul include demersuri în domeniul securității alimentare, al sănătății fizice și psihice, al apei și salubrității, al nutriției și al protecției tuturor indivizilor.
Prin intermediul Planului global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19, lansat virtual, se manifestă efortul conjugat al lumii în vederea reducerii impactului pandemiei în țările vulnerabile și stopării răspândirii virusului la nivel mondial. Acest plan susține totodată apelurile umanitare existente ce ajută deja peste 100 de milioane de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU. Adresându-se nevoilor suplimentare de combatere a pandemiei de COVID-19, planul nu aduce atingere operațiunilor umanitare în curs de desfășurare, deoarece oamenii vizaţi de planurile umanitare (considerate situaţii de urgenţă) vor fi cei mai afectaţi direct şi indirect de această pandemie. Potrivit directorul executiv al UNICEF, Henrietta H. Fore victimele ascunse ale pandemiei de COVID-19 sunt copiii, deoarece izolarea şi închiderea şcolilor le afectează educaţia, sănătatea mintală şi le îngrădeşte accesul la servicii medicale de bază (https://www.unicef.org/). De asemenea, impactul economic al pandemiei de COVID-19 va influenţa semnificativ negativ grupurile vulnerabile, inclusiv refugiaţii, migranţii, femeile şi copiii, datorită pierderii mijloacelor de trai (a veniturilor, a locurilor de muncă) şi a creşterii insecurităţii alimentare.
La nivel global, UE a elaborat planuri de sprijinire a eforturilor țărilor partenere în combaterea pandemiei de COVID-19. Acțiunea colectivă a UE s-a concentra pe “răspunsul la criza sanitară imediată și la nevoile umanitare ce decurg din aceasta, pe consolidarea sistemelor de sănătate, de aprovizionare cu apă și de canalizare ale țărilor partenere, pe sporirea capacităților acestora de cercetare și de pregătire pentru a face față pandemiei, precum și pe atenuarea impactului socio-economic” (https://www.consilium.europa.eu/). Uniunea Europeană conştientă fiind că lupta împotriva pandemiei de COVID-19 nu poate fi câştigată doar în interiorul graniţelor sale, ci necesită o abordare globală, dată fiind aspectul mondial al crizei de sănătate, a lansat în aprilie a.c. pachetul “Echipa Europa” în valoare de 15,6 de miliarde EUR din resursele existente. UE considerând, aşa cum preciza Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, că pandemia de COVID-19 poate fi învinsă numai la nivel mondial, printr-o acţiune globală, unită, rapidă şi decisivă.
De asemenea, se cunoaşte deja că UE consideră solidaritatea drept soluţie la prezenta pandemie. Unitatea și sprijinul reciproc fiind considerate două dintre căile prin care poate fi câștigat războiul împotriva crizei declanșate de pandemia de COVID-19, aceasta după ce, iniţial, solidaritatea europeană a fost pusă la încercare de ascensiunea interesului național. Deşi, conform grupului PPE, unitatea și solidaritatea europeană reprezintă cel mai eficace mod de a învinge pandemia de COVID-19 și de a ieși din criză, deoarece împreună suntem mai puternici.
La nivel european, Fondul european de solidaritate reprezintă una dintre manifestările concrete ale solidarităţii europene. Acesta funcţionează conform scopului propus, chiar dacă eforturile prezente sunt concentrate pe soluţii necesare combaterii pandemiei de COVID-19 şi a efectelor sale socio-economice. Fondul european de solidaritate îi permite UE să susţină financiar un stat membru, o ţară în curs de aderare sau o regiune în caz de catastrofă naturală majoră. Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene este de a permite Uniunii să răspundă în mod rapid, eficient și flexibil la situațiile de urgență, pentru a-și manifesta solidaritatea cu populația din regiunile afectate de dezastre naturale. Astfel, spre exemplu, pe 30.04.2020, Comisia Europeană a propus un sprijin financiar de 279 de milioane de euro pentru Portugalia, Spania, Italia și Austria, pentru a ajuta populația din mai multe regiuni ale acestor patru țări afectate de dezastrele naturale în 2019. Această finanțare se adaugă celor 800 de milioane de euro pentru 2020 disponibile în cadrul Fondului european de solidaritate. Evident, propunerea de acordare a unei asistențe financiare din Fondul european de solidaritate Portugaliei, Spaniei, Italiei și Austriei trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu.
Ca urmare însă a extinderii domeniului de aplicare pentru a acoperi situațiile de urgență majoră de sănătate publică, Fondul de solidaritate al UE (FSUE) are un rol important în cadrul răspunsului coordonat comun la prezenta pandemie de COVID-19, demonstrând solidaritatea UE față de statele membre în eforturile lor de a face față acestei situații de urgență. In această linie se înscrie şi apelul grupului PPE de crearea Fondului European de Solidaritate pentru Coronavirus, în valoare de cel puțin 50 miliarde EUR pentru îmbunătăţirea sistemului medical din Europa pentru a face faţă mai bine crizelor de sănătate de tipul celei cu care mapamondul se confruntă astăzi. De asemenea, Pactul european de solidaritate ambițios și cuprinzător susţinut de grupul PPE, aşa cum se precizează în Rezoluţia Parlamentului European referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de Covid-19 și a consecințelor acesteia semnată în numele grupului de către Manfred Weber şi Esteban González Pons, este absolut necesar pentru: o reacție sanitară unitară, acțiuni coordonate pentru aplatizarea curbei, exploatarea potențialului cercetării din UE, ajutorarea persoanelor cel mai afectate, abordarea consecințelor economice, consolidarea democrației și a modului nostru de viață european, sprijinirea partenerilor noștri globali și planificarea pentru viitor. Aceasta deoarece solidaritatea internaţională este necesară pentru a câştiga lupta împotriva COVID-19, rămânând fideli valorilor europene. Criza pandemică reprezintă o oportunitate de a promova valorile europene la nivel internaţional, demonstrând că europeni uniţi şi solidari atât la nivel european, cât şi internaţional manifestă responsabilitate în abordarea globală a actualei crize de sănătate şi socio-economică cu care umanitatea se confruntă.
Cum virusul nu cunoaşte graniţe, solidaritatea internaţională a UE se manifestă prin intermediul sprijinului financiar în valoare de peste 15,6 miliarde EUR acordat țărilor partenere (din care 3,25 miliarde EUR sunt direcționate către Africa), precum şi prin redirecționarea a peste 3,8 miliarde EUR din fondurile prevăzute pentru Balcanii de Vest și vecinii UE din est și din sud către nevoile reale cu care aceştia se confruntă în prezent (pentru răspunsul urgent la criza sanitară, pentru consolidarea sistemelor de sănătate și pentru atenuarea impactului socio-economic generat de pandemie). Acest răspuns global din partea UE la criza pandemică combină resursele din partea UE, a statelor membre UE şi a instituţiilor financiare (Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), având drept obiectiv sprijinirea ţărilor partenere pe termen scurt (în ceea ce priveşte nevoile imediate ale acestora create de pandemia de COVID-19) şi pe termen lung (referitor la efectele socio-economice ale pandemiei, inclusiv impactul structural asupra societăţii şi economiei). Astfel că primele pachete „Echipa Europa” au fost deja aplicate în vecinătatea imediată a UE, respectiv în Balcanii de Vest, în est și în sud.
Mai mult decât atât, pe 22 aprilie a.c. în vederea limitării impactului economic al crizei socio-economice din țările partenere, Comisia a propus un pachet de asistență macrofinanciară în valoare de 3 miliarde EUR (care se adaugă strategiei “Echipa Europa” cu un buget de 15,6 miliarde EUR) pentru zece țări partenere din cadrul politicii europene de extindere și din vecinătate: Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Regatul Hașemit al Iordaniei, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Republica Tunisiană și Ucraina.
De asemenea, în luna mai a.c. ca răspuns umanitar global imediat la pandemia de COVID-19, UE a creat un pod aerian umanitar, care va permite transportul ajutoarelor în zonele care nu sunt aprovizionate din cauza dificultăților legate de tranzitul mondial. Astfel, primul trasport aerian organizat de UE (în cooperarea cu Franţa) a plecat pe data de 8 mai a.c. la ora 5.30 (ora Franţei) de la Lyon cu destinația spre Bangui, în Republica Centrafricană, pentru a transporta personal (75 de persoane de naţionalităţi diferite) și 8 tone de echipamente (medicamente, măști, mănuși, gel hidroalcoolic, echipament ortopedic pentru persoane cu handicap locomotor) către ONG-urile de acolo (https://france3-regions.francetvinfo.fr/). In această săptămână fiind programate alte două zboruri, care vor livra 32 de tone de echipamente suplimentare către Bangui. Ajutorarea țărilor africane este indispensabilă în condițiile prezentei pandemii de COVID-19, OMS estimând că 100 de milioane de măști și mănuși, 25 de milioane de aparate de respirat și 2,5 milioane de teste de diagnostic pentru COVID-19 vor fi necesare în fiecare lună pentru a permite celor mai sărace țări să facă față pandemiei. Africa, conform estimărilor ONG-urile are nevoie urgent de 5.300.000 de măști pentru a proteja persoanele care luptă în prima linie împotriva pandemiei de COVID-19. La întoarcere, zborurile din cadrul podului aerian vor transporta cetățeni ai UE și alți pasageri din Republica Centrafricană, în contextul unei acțiuni de repatriere. Spre exemplu, zborul de pe 8 mai a.c. a permis revenirea în Franța a 150 de resortisanți (https://www.francaisaletranger.fr/).
UE, în calitate de actor mondial și de principal donator la sistemul de ajutor internațional, va promova un răspuns multilateral coordonat, în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite, cu instituțiile financiare internaționale. Spre exemplu, va contribui cu 502 milioane de EUR la planurile de răspuns ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizației Națiunilor Unite, precum și apelului Mișcării de Crucea Roșie și Semiluna Roșie pentru a îmbunătăți gradul de pregătire și capacitatea de răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate mai precare și în țările care se confruntă cu crize umanitare.