de Manoela Popescu
Cu trei zile înainte de Ziua Europei, adică pe 6 mai 2020, Comisia Europeană a prezentat previziunile economice pentru primăvara anului 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, sub semnul unei recesiuni profunde și neuniforme, cu o redresare incertă. Această situație fără precedent creată de pandemia de COVID-19 a modificat radical nu doar perspectivele economiei europene ci și pe cele ale economiei mondiale. Încercările de protejarea a sănătății oamenilor a condus la măsuri de restricționare a mișcării și de distanțare socială, fapt ce a generat scăderea cu aproximativ o treime a activității economice a UE. Aceasta deși guvernele au pus în aplicare programe fundamente pentru a susține entitățile fizice și juridice: sprijin pentru asigurarea lichidității firmelor în vederea evitării falimentului și, implicit, a pierderii de locuri de muncă, sprijin pentru lucrători în vederea reducerii pierderilor de venituri, precum și măsuri pentru evitarea blocajului financiar. Măsurile și acțiunile statelor membre fiind completate de acțiunile luate la nivelul UE referitoare la flexibilizarea utilizării fondurilor structurale rămase din perioada 2014-2020 și a acordurilor politice privind crearea unui sistem de sprijin de 100 de miliarde de EUR pentru atenuarea riscurilor de șomaj, un fond de garanție de 25 de miliarde de EUR pentru IMM-uri. Cu toate acestea, așa cum se precizează în comunicatul de presă al Comisie, „în ciuda răspunsului politic rapid și amplu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, economia UE va cunoaște anul acesta o recesiune de proporții istorice”.
Datele furnizate în „Prognoza economică europeană Primăvara 2020”, conform declarației vicepreședinte executiv pentru „O economie în serviciul cetățenilor”, Valdis Dombrovskis, prezintă cu „aproximație amploarea și gravitatea șocului provocat” de pandemia de COVID-19 asupra economiilor statelor membre UE. Astfel, potrivit acestor previziuni, economia UE se va contracta cu 7½ % în 2020 și va crește cu aproximativ 6 % în 2021. Ceea ce înseamnă că economia UE se va recupera până la sfărşitului anului 2021, dar cu investiţii modeste şi cu o piaţă a forţei de muncă neredresată în totalitate. Rata şomajului estimată în UE fiind de 9% în acest an şi de 8% în anul următor (2021), fără însă a se reveni la nivelul anului trecut (adică o rată a şomajului de 6,7% în 2019). De asemenea,, previziunile Comisiei estimează că PIB-ul global (exclusiv UE) se va contracta până la aproximativ 3% anul acesta, ceea ce reprezintă o scădere mai accentuată decât în timpul crizei globale din perioada 2008-2009. Aşteptările sunt de recuperare a PIB-ului în anul următor cu 5%, ceea ce implică faptul că producția globală ar trebui să-și revină peste nivelul anului 2019, dar să rămână mult sub nivelul proiectat în prognoza toamnei 2019.
Previziunile economice ale Comisiei Europene trebuie însă privite prin lentile pozitive, ținând cont de faptul că acestea reprezintă doar niște scenarii posibile, aşa cum se și precizează în documentul „European Economic Forecast Spring 2020”. Proiecțiile economice marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei ar putea fi diferite în funcție de măsurile ce vor fi luate în perioada următoare de statele lumii, precum și de eficacitatea acestor măsuri. Mai mult decât atât, deși COVID-19 s-a răspândit în toată lumea cu repeziciune, statele lumii au fost afectate în mod diferit, fiind supuse acelorași provocări, dar cu intensități și ritmuri diferite, ceea ce conduce la ideea că și capacitatea de redresare va prezenta variații de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui țări va depinde nu numai de evoluția pandemiei de COVID-19 din țara respectivă, ci și de structura economiei, de capacitatea de reacție prin politici de stabilizare și de forța fiecărui popor în parte. De asemenea, globalizarea, respectiv interdependența statelor lumii, face ca evoluția redresării unei țări să afecteze în același timp capacitățile de redresare și evoluțiile altor țări.
Pornind de la evoluția pandemiei de COVID-19, s-ar părea că previziunile Comisiei Europene nu sunt departe de realitate. Situația prezentă (6.05.2020) a pandemiei relevând un număr de 3.682.968 de cazuri de COVID-19, din care în top 10 țări sunt: SUA cu 1.204.475 de cazuri înregistrate, Spania cu 219.329 de cazuri înregistrate, Italia cu 213.013 de cazuri înregistrate, Regatul Unit cu 196.243 de cazuri înregistrate, Franța cu 170.694 de cazuri înregistrate, Germania cu 167.007 de cazuri înregistrate, Rusia cu 165.929 de cazuri înregistrate, Turcia cu 129.491 de cazuri înregistrate, Brazilia cu 115.953 de cazuri înregistrate și Iran cu 101.650 de cazuri înregistrate. In ceea ce privește numărul de recuperări, la nivel global sunt 1.208.139 de cazuri de COVID-19 recuperate, top 10 fiind structurat astfel: 189.791 de persoane recuperate sunt înregistrate în SUA, 137.400 în Germania, 123.486 în Spania, 85.231 în Italia, 81.587 în Iran, 78.895 în China, 73.285 în Turcia, 52.859 în Franța, 48.221 în Brazilia și 27.006 de persoane recuperate după îmbolnăvirea cu COVID sunt înregistrate în Canada. In topul celor 10 țări care au înregistrat cele mai multe decese de COVID-19, din totalul de 258.051 de decese înregistrate la nivel global, se află SUA cu 71.078 de decese, Regatul Unit cu 29.501 de decese, Italia cu 29.315 de decese, Spania cu 25.613 de decese, Franța cu 25.538, Belgia cu 8.339 de decese, Brazilia cu 7.966 de decese, Germania cu 6.993 de decese, Iran cu 6.418 de decese și Olanda cu 5.221 de decese. Belgia a înregistrat un număr de 50.781 de cazuri de COVID-19 și 12.731 de persoane recuperate. In țara noastră numărul de cazuri de îmbolnăviri de COVID-19 este de 14.107, cu 5.788 de persoane însănătoșite și 858 de decese.
Referitor la structura economiei, este clar că statele membre ale UE dependente de sectorul turismului se vor redresa mai greu, dacă luăm în considerarea doar acest factor, dar care altfel poate fi contracarat de rapiditatea cu care pot fi ridicate măsurile de izolare, precum și de resursele financiare ale țării respective. In acest sens, veștile bune vin tocmai din aceste țări (Grecia, Croația, Cipru, Portugalia, Spania, Italia, Austria, Germania), care deja au anunțat sau au luat măsuri de redeschiderea cafenelelor, barurilor și restaurantele, cu respectarea regulilor de distanțare socială, a hotelurilor, magazinelor, muzeelor, bibliotecilor, a saloanelor de înfrumusețare. Potrivit Forumului economic mondial, top 10 țări cele mai vizitate în 2019 au fost: Spania, Franța, Germania, Japonia, SUA, Regatul Unit, Australia, Italia, Canada, Elveția. Ținând cont de rapiditatea ridicării măsurilor de izolare, cu menținerea regulilor de distanțare socială, din aceste state pot fi reconsiderate previziunile sumbre ale Comisiei Europene, privind spre scenarii mai puțin apocaliptice. Desigur că vom avea recesiune şi că aceasta reprezintă un șoc după lovitura pandemică pe care o trăim, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să privim optimiști spre viitor.
Aceasta deoarece în încercările statelor lumii de redresare a economiei nu trebuie neglijată forța de renaștere a fiecărui popor și gradul lui de adaptabilitate la situații de acest fel. Este adevărat că pentru țara noastră se estimează de către Comisie o scăderea bruscă a PIB-ului în 2020 (cu 6%), după câțiva ani de creștere puternică, dar nu trebuie uitată capacitatea mare de refacere a poporului român. Se așteaptă o scădere a consumului privat, cel care a stat la baza creșterii economice din ultimii ani, concomitent cu o scădere a investițiilor din cauza incertitudinii mediului de afaceri și o creștere a șomajului de la minimul istoric de 3,9 % în 2019 la 6,5% în 2020, cu o scădere preconizată în 2021 până la 5,4%. Aceasta în condițiile în care previziunile arată că rata șomajului în UE va crește de la 6,7 % în 2019 la 9 % în 2020 și apoi va scădea la aproximativ 8 % în 2021. De asemenea, ca urmare a scăderii semnificative a prețului petrolului se estimează o inflației de 2,5% în acest an, pentru ca în 2021 să ajungă la 3,1%. Însă, ca răspuns la criza socio-economică, Banca Națională a României și-a redus rata de politică monetară esențială de la 2,5% la 2% și a început să achiziționeze titluri de stat în lei pe piața secundară pentru a susține finanțarea economiei reale și a sectorului public.
Consumul privat, care este coloana vertebrală a creșterii economice în Europa, a scăzut în toată această perioada de izolare, în principal, datorită închiderii magazinelor, preconizându-se că va scădea și dincolo de această perioadă datorită incertitudinilor și îngrijorărilor specifice perspectivelor reduse de angajare. Cu alte cuvinte, înclinația marginală spre consum va scădea, crescând înclinația spre economisire. Conform previziunilor Comisie, în 2021 vom înregistra o creștere a PIB-ului real (cu 4,2%), fără însă a atinge nivelul anterior crizei socio-economice globale. Deficitul bugetar va crește (la aproximativ 9¼% din PIB în 2020) datorită măsurilor fiscale necesare combaterii crizei generate de pandemia de COVID-19 (mai ales datorită cheltuielile cu prestațiile șomajului tehnic și cele de urgență), care se va suprapune pe derapajele fiscale deja existente din trecut (în special, creștere suplimentară de 40% a pensiilor programată pentru septembrie 2020). Pornind de la acești factori, scenariu negativ ar fi schimbat dacă va crește consumul privat, respectiv dacă românii vor achiziționa nu doar alimente, ci și mobilier, produse de înfrumusețare şi servicii (inclusiv servicii de turism în țară), spre exemplu.
In ceea ce privește redresarea economiilor statelor membre, provocarea majoră cu care se va confrunta UE este tocmai capacitatea de redresare inegală a statelor membre, dar care poate fi combătută printr-o acțiune comună, decisivă la nivel european, așa cum a susținut grupul PPE. In primul rând, ar trebui fundamentată și pusă în aplicare strategia de ieșire coordonată din situația dezastruoasă generată de pandemia de COVID-19 solicitată de Esteban González Pons, vicepreședinte al grupului PPE, dovedind astfel solidaritate și unitate europeană. Grupul PPE propunând în acest sens un Pact de solidaritate pentru redresarea și reconstrucția economiei UE. Avem nevoie de solidaritate și de uniune la nivel european, deoarece entitățile fizice și juridice au nevoie acum să nu se simtă singuri în fața adversităților generate de pandemia de COVID-19. Uniunea Europeană trebuie să fie atentă acum mai mult ca niciodată la diferențele și decalajele create de această criză socio-economică, astfel încât să „nu lase pe nimeni în urmă”. UE poate juca rolul de „manager” al celor 27 de state membre, cu rol important în prevenirea „singurătății” în rândul celor 27 de coechipieri.
Trebuie precizat faptul că, previziunile Comisiei sunt fundamentate pe un set de ipoteze în ceea ce privește evoluția pandemiei de COVID-19 și măsurile de restricționare a mișcării și de distanțare socială, considerându-se drept premisă luna mai a.c. pentru relaxarea respectivelor măsuri. Evident, există diverse riscuri legate de decalajele economice, financiare și sociale între statele membre ale UE, schimbările drastice și cu caracter permanent ale atitudinilor față de lanțurile valorice globale și cooperarea internațională, fapt care ar afecta economia europeană, foarte deschisă și interconectată. Pandemia de COVID-19 afectând deja consumul, producția, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare. De asemenea, pandemia de COVID-19 va lăsa urme adânci în mentalul colectiv, prin pierderile de vieți omenești, prin falimentele unor entități, cu repercusiuni asupra tuturor piețelor (forței de muncă, capitalurilor, bunurilor și serviciilor, externă).
Cu toate aceste, trebuie să recunoaștem că eforturile masive în materie de sănătate și de politică macroeconomică realizate în majoritatea economiilor statelor lumii limitează impactul negativ asupra economiei globale.
Aceste previziuni de primăvară sunt primele previziuni realizate de Comisia Europeană pentru anul 2020, deoarece aceasta publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro. Ca atare, așteptăm cu interes următoarele previziuni intermediare ale Comisiei, care sunt programate pentru publicare în iulie 2020, dar și previziunile complete de toamnă (noiembrie 2020), dat fiind faptul că prezentele previziuni au luat în considerare informațiile disponibile până la data de 22 aprilie a.c.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat: „Europa se confruntă cu un șoc economic fără precedent de la Marea Depresiune încoace. Atât amploarea recesiunii, cât și capacitatea de redresare vor fi inegale, condiționate de rapiditatea cu care pot fi ridicate măsurile de izolare, de importanța unor servicii precum turismul în fiecare economie și de resursele financiare ale fiecărei țări.
Aceste diferențe constituie o amenințare pentru piața unică și pentru zona euro, însă ele pot fi atenuate prin acțiuni comune și decisive la nivel european. Trebuie să facem toate eforturile pentru a înfrunta această provocare.”
Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4¼ % în Polonia la -9¾ % în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta.
