1 Mai (o sărbătoare a omagierii și a răbdării) în lumina magnitudinii pandemiei de COVID-19

Mulțumim celor care lucrează în beneficiul tuturor!

de dr. Manoela Popescu

Magnitudinea pandemiei de COVID-19 este fără precedent și are implicații largi asupra întregii societăți, în special în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor. Ziua de 1 Mai este un prilej pentru a mulțumi celor care muncesc în aceste condiții precare (de muncă și de viață) și de a discuta despre provocările demografice în contextul pandemiei de COVID-19, despre măsurile naționale și europene necesare pentru atenuarea consecințelor negative grave asupra pieței muncii și a economiilor naționale, în general. Aceasta deoarece piața muncii a suferit un șoc atât la nivelul ofertei prin închiderea sau restrângerea activității multor întreprinderi, cât și ca urmare a scăderii cererii prin numărul mare de decese înregistrate la nivel global. Se știe că numărul mare de decese s-a înregistrat în rândul persoanelor în vârstă, ceea ce contribuie la scăderea nivelului pieței muncii. Intr-un raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisie Europene și al Consiliului din 17 decembrie 2019 se preciza faptul că, în al treilea trimestru al anului 2019, piața muncii a UE se afla la cel mai înalt nivel atins vreodată, cu 241,5 milioane de persoane în câmpul muncii. Principalii factori ai creșterii ocupării forței de muncă fiind lucrătorii în vârstă și cei cu înaltă calificare. Tot în trimestrul trei al anului 2019, șomajul atinsese un minim record de 6,3 %.

De asemenea, există implicații negative ale crizei socio-economice asupra pieței muncii și ca urmare a incertitudinii privind planurile de investiții și a impactului constrângerilor de lichidități asupra întreprinderilor. Efectele imediate ale pandemiei de COVID-19 în ceea ce privește mobilitatea, distanțarea socială și schimburile comerciale au generat repercusiuni asupra unui număr din ce în ce mai mare de întreprinderi din toate sectoarele (indiferent de mărimea lor), asupra angajaților și gospodăriilor, precum și asupra piețelor financiare mondiale. In acest context, statele membre au la dispoziție diferite opțiuni pentru ajutorul cetățenilor și întreprinderilor pe care le-au aplicat deja:  măsuri pentru întreprinderi în materie de subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor la asigurările sociale ori sprijinul financiar direct acordat consumatorilor (spre exemplu pentru serviciile sau biletele anulate care nu sunt rambursate de către operatorii în cauză). La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre inclusiv ajutoare sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale, ajutoare sub formă de garanții pentru împrumuturi, ajutoare sub formă de subvenționare a ratelor dobânzii pentru împrumuturi, ajutoare sub formă de garanții și împrumuturi care sunt canalizate prin intermediul instituțiilor de credit sau al altor instituții financiare, precum și asigurarea creditelor la export pe termen scurt. Comisia Europeană, conform cerințelor grupului PPE, continuă să colaboreze strâns cu statele membre în vederea coordonării și eficientizării măsurilor naționale, în conformitate cu normele UE.

O analiză statică a situației pandemiei de COVID-19 relevă un număr de 3.257.660 de persoane infectate cu COVID-19 la nivel global. Bilanțul nu este unul îmbucurător, dat find cele 233.429 de decese înregistrate și doar 1.014.931 de persoane însănătoșite de COVID-19. Pe primul loc în ceea ce privește numărul de cazuri de COVID-19 înregistrate se află SUA cu 1.070.026 de persoane. Următoarele locuri sunt ocupate de Spania (213.435 de cazuri), Italia (205.463 de cazuri), Regatul Unit (172.481 de cazuri), Franța (167.299) și Germania (163.009 de cazuri). Eforturile SUA pentru depistarea tuturor cazurilor de COVID-19 fiind recunoscute, acestea anunțând un număr total de 6.231.182 de teste efectuate. In clasamentul morții, Italia ocupa tot primul loc cu 27.967 de decese, urmata însă de Regatul Unit cu 26.771 de decese, locul trei fiind ocupat de Spania cu 24.543 de decese de COVID-19 (https://www.rtl.be/info/progression-coronavirus-temps-reel.), Franța ocupă locul patru în lume cu 18.069 de decese înregistrate. Îngrijorător, Belgia ocupă locul șase cu 6.623 de decese înregistrate dintr-un număr de îmbolnăviri de 48.519 de persoane, 11.567 de persoane fiind recuperate. In ceea ce privește persoanele recuperate de COVID-19, cele mai multe sunt înregistrate în SUA cu un număr de 153.947 de persoane însănătoșite, Germania cu 112.500 de persoane, Spania cu 78.523 de persoane recuperate, China cu 75.945 de persoane, Italia cu 75.103 de persoane. Franța înregistrând un număr de 48.886 de persoane recuperate până la aceasta dată (1.05.2020). In țara noastră există un număr de 12.240 de cazuri de COVID-19 înregistrate oficial, 4.017 de persoane recuperate și un număr de 717 de decese.

Tot mapamondul știe că astăzi, 1 Mai, se sărbătorește Ziua Internațională a Muncii. Dacă pe 28 aprilie s-a sărbătorit Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă, ziua de 1 Mai este dedicată muncii, fiind celebrată începând cu anul 1889. Ziua de 1 Mai este recunoscută oficial de Uniunea Europeană. Însă, Organizația Internațională a Muncii (OIM) nu sărbătorește această zi, a cărei semnificație este reducerea normei orare zilnice. Sărbătorită în peste 80 de țări ale lumii (în Austria, Elveția și SUA nu este sărbătoare oficială), Ziua Internațională a Muncii este o sărbătoare câmpenească legată mai mult de lupta de clasă decât de importanța și semnificația muncii. De aceea, OIM celebrează pe 28 aprilie Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă. Cum o mare parte din populația lumii își petrece cea mai mare parte din ziua lor la muncă este evidentă importanța acordată siguranței și securității muncii. Aceasta înseamnă că mediul de muncă și locul de muncă au un impact puternic asupra condițiilor noastre de viață, a stării noastre de bine și a familiilor noastre. Însă, în contextul pandemiei de COVID-19, pentru o parte din populația lumii locul de muncă nu mai există, iar pentru alții acesta a devenit propriul cămin. Spre exemplu, în Franța, ministrul Muncii, Muriel Pénicaud declara la sfârșitul lunii aprilie pentru France Inter (ladepeche.fr) că 11,3 milioane de francezi sunt în șomaj parțial, din cauza scăderii activității legate de epidemia de COVID-19. Creșterea șomajului are repercusiunii negative asupra zonei euro, care a înregistrat o scădere economică istorică de 3,8% în primul trimestru al anului 2020. Printre cele mai afectate țări sunt Franța și Spania, în Germania, deși șomajul a crescut, economia este stabilă. SUA anunță o scădere economică cu 4,8% în primul trimestru al acestui an, drept cea mai mare scădere economică din ultimii 10 ani. Cu toate acestea, lucrătorii din întreaga lume trebuie să se poată simți în siguranță la locurile lor de muncă, securitatea și sănătatea în muncă reprezentând un aspect esențial al muncii decente, care ar trebui să fie universal garantat. După toate statisticile astăzi mulți dintre noi ar trebui să sărbătorim ziua internațională a telemuncii, cu răbdare, în izolare și pe rețelele de socializare.

In speranța revenirii la viață și a relansării economiei, conform Organizație Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ jumătate dintre statele membre UE și-au relaxat restricțiile impuse pentru limitarea și stoparea răspândirii COVID-19. Astfel, potrivit directorului OMS Hans Kluge, în conferința săptămânală de presă, la Copenhaga, 44 de state europene au stabilit restricții de mișcare parțiale sau totale, iar, în prezent, 21 dintre acestea au început să-și relaxeze respectivele restricții. Tările cele mai afectate de pandemie de COVID-19 (Italia, Marea Britanie, Franța) au așteptat să treacă de vârful acesteia pentru a anunța strategiile (științific și realist fundamentate și elaborate) privind relaxarea și eliminarea restricțiilor. Spre exemplu, premierul Regatului Unit, Boris Johnson, potrivit CNN, a declarat la prima ședință de guvern, după ce a ieșit din spital (unde se afla fiind confirmat cu COVID-19), că țara sa a trecut de vârful pandemiei de COVID-19 și că va pregăti un plan amplu pentru redeschiderea școlilor, reluarea activității economice, astfel încât britanicii să revină la locurile lor de muncă, în condiții de siguranță și securitate. Însă a avertizat că o nerăbdare a ieșirii din izolare, care să conducă la ridicarea restricțiilor prea devreme, ar putea duce la un nou val de îmbolnăviri. In vederea eliminării pericolului numit COVID-19, țările își propun efectuarea unui număr cât mai mare de teste de depistare a persoanelor infectate cu COVID-19. Spre exemplu, în Regatul Unit s-au efectuat într-o singură zi 81.000 de teste, fiind cel mai mare număr de teste efectuate până acum în 24 de ore.

Cu toate acestea, lumea nu mai are răbdare și este din ce în ce mai greu pentru oamenii să păstreze distanțarea socială și restricțiile de mișcare. Aceasta deoarece, spiritul de „întreprindere” există în esența ființei umane, indiferent de nivelul la care-l raportăm, datorită pe de o parte naturii sale acţionale, iar pe de altă parte, datorită naturii sale cooperaționale. Cu alte cuvinte, omul a fost dintotdeauna adeptul dezvoltării, acțiunii, a întreprinderii de acțiuni pentru a obține tot ceea ce are nevoie. Pe de altă parte, conștientizarea faptului că puterea sa de a răspunde forțelor conjugate ale mediului extern este oarecum limitată (nu de caracteristicile sale, ci de un anumit context socio-economic, așa cum este cazul acum), îl determină pe individ, ca entitate izolată, să construiască, să organizeze forme și structuri în care să atragă capacități colective necesare desfășurării cu succes a unor activități generatoare de beneficii. Însă nu poate face toate acestea în izolare, individul având nevoie de spațiu de acțiune, de organizare și de structurare. Dar, specialiștii avertizează faptul că trebuie respectate criteriile de relaxare stabilite de OMS și de Comisia Europeană înainte ca un stat să înceapă reducerea și eliminarea restricțiilor cauzate de pandemia de COVID-19.

Oricum, astăzi de 1 Mai trebuie să mulțumim și să-i omagiem pe cei care muncesc în plină pandemie (profesioniștii din domeniul sănătății, din domeniul asigurărilor sociale, din domeniul transporturilor, din agricultură, din comerț, din diferitele industrii, din domeniul serviciilor sanitare, oamenii de suflet din diferitele organizații și asociații), în așteptarea unor vremuri mai bune, concentrându-ne pe subiecte precum: asigurarea sănătății și securității în muncă, creșterea ocupării în muncă, investiții în cea mai importantă resursă – resursa umană. Astfel, putem crea acea Europă puternică și competitivă din viziunea grupului PPE,  în care toți să aibă șanse egale de reușită în construirea vieții pe care și-o doresc, iar cei aflați în dificultate să aibă o plasă de siguranță.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top