Manoela Popescu
Alegerile s-au încheiat duminică, 9 iunie 2024, cu o creștere relativă a extremei drepte în Europa și un declin al grupărilor ecologiste. Astfel, un nou capitol se deschide, la Strasbourg și Bruxelles, pentru cei 720 de europarlamentari responsabili de reprezentarea celor aproximativ 450 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene. În acest context, următoarele luni vor fi marcate de multiple negocieri, alegeri de comisii, funcții și posturi, primul Consiliu European, succesiunea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene etc..
La fiecare cinci ani după alegerile europene, mandatele mai multor instituții importante ale Uniunii Europene se încheie, iar șefii de stat și de guvern trebuie să cadă de acord cu privire la alocarea de poziții cheie în UE. Procesul nu este deloc ușor, deoarece șefii de stat și de guvern trebuie să poarte discuții pe baza rezultatelor alegerilor europene, încercând totodată să se găsească un echilibru între orientările politice ale guvernelor statelor membre, originea geografică a candidaților sau chiar genul acestora. Cele patru posturi cheie ale UE sunt: funcția de președinte al Comisiei Europene, al Parlamentului European, al Consiliului European și postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Cu alte cuvinte, înainte de încheierea mandatului său, președintele Consiliului European, Charles Michel, va trebui să orchestreze discuții între șefii de stat și de guvern ai Uniunii cu privire la funcțiile de președinte al Comisiei Europene (ocupată în prezent de Ursula von der Leyen), al Consiliului European și al Parlamentului European (Roberta Metsola), precum și pe postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell).
Deci, printre cele mai râvnite funcții ale UE se numără președinția Comisiei Europene. Actualul președinte al instituției, Ursula von der Leyen ar putea să reușească să obțină un nou mandat pentru că, familia sa politică, Partidul Popular European (PPE, conservatori), a ajuns din nou în fruntea scrutinului. În plus, ea este un „spitzenkandidat” al PPE, și anume principalul candidat al acestuia la președinția Comisiei Europene, ceea ce o plasează pe o poziție foarte bună printre opțiunile liderilor europeni. Pentru a prelua șeful Comisiei timp de cinci ani, Ursula von der Leyen va avea nevoie și de aprobarea majorității eurodeputaților nou aleși în iunie, adică 361 de voturi din 720. Însă, acest lucru nu este cert pentru că, deși majoritatea sa în Parlamentul European (conservatori, social-democrați și centriști) a obținut peste 400 de locuri, unii europarlamentari din cadrul acestei coaliții ar putea să refuze să o susțină. Este vorba, în special de acei conservatori care critică Green Deal, foaia de parcurs de mediu a UE. Spre exemplu, europarlamentarii francezi Les Républicains au anunțat că nu o vor vota (https://www.francetvinfo.fr).
Ca atare, președintele Consiliului European, Charles Michel, a început deja să organizeze consultări informale cu liderii europeni pentru a lua pulsul în capitale. Având în vedere noul peisaj politic apărut după alegerile europene și noul echilibru de putere din Europa rezultat în urma războiului din Ucraina, provocarea va fi găsirea unui echilibru între partidele politice, geografii și genuri în rândul candidaților pentru aceste funcții de nivel înalt. Primele locuri vor trebui repartizate între cele trei partide care au obținut cele mai multe voturi la alegerile europene, și anume Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, Socialiștii și Democrații Europeni (S&D) și liberalii Renew. Cu toate acestea, ascensiunea extremei drepte ar putea complica această distribuție. În acest context, Charles Michel a subliniat necesitatea ca liderii europeni „să ia o decizie înainte de sfârșitul lunii iunie”, astfel încât Parlamentul European să poată confirma această alegere în iulie (https://www.euractiv.fr).
O altă poziție cheie a UE este funcția de președinte al Consiliului European. De data aceasta, principalul concurent nu este titularul postului, belgianul Charles Michel, deoarece a îndeplinit două mandate de doi ani și jumătate, maximul permis. Un nume apare adesea printre cei care ar putea la rândul lor să-și asume această funcție, care constă în prezidarea reuniunilor Consiliului European și coordonarea activității acestuia și anume candidatura lui António Costa, fost prim-ministru social-democrat al Portugaliei. Numirea sa ar garanta o funcție pentru familia sa politică, care rămâne pe locul doi ca număr de reprezentanți aleși în Parlamentul European. O altă opțiune a șefilor de stat și de guvern ar fi Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru italian.
În ceea ce privește Parlamentul European, actualul său președinte, malteza Roberta Metsola (PPE), ar putea fi renumită pentru un mandat de doi ani și jumătate, mai ales că victoria familiei sale politice la alegerile europene îi întărește poziția.
În cele din urmă, funcția cheie de șef al diplomației europene, oficial „înalt reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate”, este de asemenea pusă în joc. Potrivit presei, prim-ministrul estonian Kaja Kallas ar putea foarte bine să obțină această „slujbă de top”, acesta remarcându-se în special pentru rolul său în sprijinirea Ucrainei. În special, la propunerea sa, cei douăzeci și șapte au lansat un program de achiziții și livrări comune de muniție la Kiev. Liderul estonian aparține și familiei centriste, a treia forță din Parlamentul European, care ar putea beneficia astfel de atribuirea acestei poziții (https://www.politico.eu).
În vederea ocupării acestor patru poziții cheie din UE, luni, 17 iunie, seara, șefii de stat și de guvern se vor întâlni pentru o cină informală la Bruxelles. Aceasta este o oportunitate pentru cei 27 de șefii de stat și de guvern de a discuta despre nominalizări pentru „locurile de top”. Ei se vor reuni apoi din nou pe 27 și 28 iunie, pentru tradiționalul Consiliu European din iunie, o întâlnire oficială programată de patru ori pe an. Cu ocazia Consiliului European din 27 și 28 iunie, liderii statelor membre vor trebui să se pună de acord asupra unui set de poziții cheie printre care și cea a președinților Comisiei Europene și ai Consiliului European.
Dacă cei 27 de șefii de stat și de guvern sunt singurii factori de decizie pentru Președintele Consiliului European, liderii celor 27 vor trebui să obțină acordul europarlamentarilor pentru celelalte funcții. Parlamentul European va organiza prima sesiune plenară a mandatului 2024-2029 în perioada 16-19 iulie la Strasbourg. În acest moment, parlamentarii își vor vota președintele și vicepreședinții, poate și președintele Comisiei Europene. Candidatul trebuie să obțină majoritatea absolută la acest vot pentru a fi ales (jumătate din deputați plus unu, ceea ce reprezintă 361 de voturi în următorul mandat care va avea 720 de aleși). Dacă Parlamentul respinge personalitatea aleasă de Consiliul European, acesta din urmă are la dispoziție o lună pentru a propune un nou nume. După alegerea sa de către deputați, titularul postului de președinte al Comisiei își formează echipa de comisari, inclusiv șeful diplomației, în consultare cu statele membre. Fiecare stat membru UE propune un candidat. Odată ce echipa a fost creată și portofoliile atribuite, deputații europeni organizează audiții pentru toți comisarii candidați. Apoi europarlamentarii trebuie apoi să aprobe noua Comisie prin vot. Acesta poate prelua mandatul cel mai devreme pe 1 noiembrie 2024.
În principiu, următorul președinte al Comisiei Europene ar trebui să vină din partea partidului european care iese în fruntea alegerilor. Cu sistemul Spitzenkandidat („șeful listei” în germană), candidatul oficial al acestui partid este cel care ar trebui să ocupe automat această funcție. Această metodă de alegere a fost deja implementată o dată în 2014, dar nu este obligatorie. Nimic nu împiedică Consiliul European să propună un candidat complet diferit fără a lua în considerare Spitzenkandidaten (https://www.francetvinfo.fr).
Dacă nu este ales pe 16 iulie, în perioada 16-19 septembrie 2024 va avea loc alegerea noului președinte al Comisiei Europene. Odată desemnat din rândurile partidului care a câștigat cele mai multe locuri la alegerile europene și la propunerea Consiliului European, președintele Comisiei este ales cu majoritatea membrilor Parlamentului European. Președintele Comisiei este ales pentru un mandat de 5 ani și are mai multe competențe precum definirea principalelor orientări ale Comisiei pe o perioadă de 5 ani, desemnarea vicepreședinților acesteia dintre membrii Comisiei și acordarea portofoliilor acestora celor 28 de state europene. comisari.
Candidații la președinția Parlamentului European sunt prezentați de grupul lor politic sau de cel puțin 38 de europarlamentari. La sfârșitul primului tur, dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută de voturi (50% din voturi plus unu), se organizează un al doilea tur. A doua rundă se desfășoară în aceleași condiții ca prima. La finalul acestui tur de scrutin, dacă nimeni nu a reușit încă să obțină majoritatea absolută, se organizează un al treilea tur, identic cu primele două. Dacă niciun candidat nu câștigă alegerile în această etapă, se organizează un al patrulea și ultim tur între cei doi candidați care au ajuns primii la votul anterior. În cazul unei egalități perfecte în turul al patrulea, cel mai în vârstă candidat câștigă. Președintele conduce activitățile Parlamentului European, moderează dezbaterile prin asigurarea respectării regulamentelor interne și reprezintă instituția în relațiile cu celelalte instituții europene. De asemenea, prezidează Biroul (organul de conducere al Parlamentului European) și Conferința președinților. Acesta din urmă, alcătuit din președinții grupurilor politice, pregătește calendarul și ordinea de zi a ședințelor plenare și repartizează locurile deputaților în hemiciclu. Președintele poate alege să delege anumite funcții celor 14 vicepreședinți ai Parlamentului European, aleși și ei în prima sesiune plenară din iulie.
În perioada octombrie-noiembrie 2024 au loc audierile și voturile de aprobare ale comisarilor europeni desemnați. Președintele Comisiei Europene este primul comisar ales, înaintea celorlalți membri ai colegiului său. Atunci Consiliul UE, de comun acord cu noul președinte, adoptă lista celorlalți candidați pentru funcțiile de comisari. În practică, fiecare stat membru propune un candidat din țara sa, apoi au loc discuții cu viitorul președinte al Comisiei pentru a atribui câte un portofoliu fiecăruia. Odată ce lista este finalizată, toți comisarii propuși sunt „supusi, ca colegiu, unui vot de aprobare din partea Parlamentului European”. Dar pentru a preveni ca întregul colegiu de comisari să fie „respins” de europarlamentari, înainte de votul de aprobare are loc un întreg proces de verificare a aptitudinilor și probității viitorilor comisari. Audierile comisarilor se desfășoară în public de către comisiile Parlamentului European.
Președintele Consiliului European este ales de statele membre ale Consiliului European cu majoritate calificată consolidată pentru o perioadă de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoită o singură dată. Putem vorbi de o majoritate calificată consolidată atunci când 72% dintre statele membre își exprimă un vot favorabil (adică 20 de state din 27) și reprezintă cel puțin 65% din populația UE. Rolul Președintelui Consiliului European constă în a prezida și conduce lucrările Consiliului European, asigurând pregătirea și continuitatea acestor lucrări în cooperare cu Președintele Comisiei Europene și pe baza lucrărilor Consiliului Afaceri Generale, lucrând pentru a facilita coeziunea și consensul în cadrul Consiliului European și prezintă Parlamentului European un raport după fiecare reuniune, precum și un raport anual scris. El își poate exercita doar funcția și nu poate acumula niciuna (https://www.touteleurope.eu).
Între 16-19 decembrie 2024 va avea loc prezentarea colegiului comisarilor, votul Parlamentului European privind învestirea Comisiei Europene și alegerea mediatorului european. Mediatorul european sau „Ombudsmanul” este ales prin vot secret cu majoritatea voturilor exprimate. Acesta este ales dintre candidații susținuți de cel puțin patruzeci de deputați, proveniți din cel puțin două state membre.
Odată ce colegiul comisarilor și portofoliile acestora sunt prezentate de către președintele Comisiei Europene, Parlamentul votează pentru aprobarea sau respingerea Comisiei cu majoritatea voturilor exprimate, prin apel nominal. Cu toate acestea, Parlamentul European poate amâna votul pentru o sesiune ulterioară. Dacă președintele Comisiei este ales înainte de septembrie, votul colegiului ar putea avea loc și mai devreme. Aceasta înseamnă că, anul 2025 va începe sub auspiciile ocupării celor patru funcții de top de la Bruxelles.
