Manoela Popescu
Parlamentul European a sărbătorit la Strasbourg miercuri, 24 aprilie, 20 de ani de la cea mai mare extindere a Uniunii Europene, care a permis, la 1 mai 2004, aderarea simultană a zece țări din Europa centrală, de est și mediteraneeană: Cipru, Cehia. Republica, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia (https://agenceurope.eu).
Cu gândul la alegeri, deputații europeni s-au reunit în săptămâna 22-26 aprilie pentru o sesiune finală înainte ca mandatul lor să fie pus la dispoziția cetățenilor din întreaga Uniune Europeană. Cum anul acesta mulți europeni vor sărbători 20 de ani de la aderarea țării lor la UE, Parlamentul European a dorit să organizeze o ceremonie oficială de comemorare a 20 de ani de la cea mai mare extindere a Uniunii. Astfel că, eurodeputaților li s-au alăturat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și invitați de excepție: reprezentanți ai fiecăruia dintre cele zece noi state intrate în UE în 2004, actori ai aderării țării lor la UE, prim-miniștri, miniștri de externe, consilieri politici etc, fiecare însoțit de un tânăr născut în mai 2004.
În urmă cu douăzeci de ani, în mai 2004, a avut loc cea mai mare extindere pe care Uniunea Europeană a cunoscut-o vreodată: Europa celor 15 a devenit Europa celor 25 prin primirea a opt state din Europa Centrală și de Est, precum și a celor două state insulare Cipru și Malta. Un moment glorios din istoria UE, care a fost celebrat în plenul Parlamentului de la Strasbourg. Pentru grupul PPE, extinderea UE este o investiție în securitatea și prosperitatea Europei și cel mai eficient instrument pentru a transforma vecinătatea UE în democrații stabile și de succes. Președintele grupului PPE, Manfred Weber, subliniind: “Noi am făcut Europa de astăzi. Suntem mândri de realizările Europei. În același mod, grupul PPE este partidul pentru viitorul Europei și vom transforma viitorul proces de extindere într-o poveste de succes. Credința grupului PPE fiind aceea că 1 mai 2004 a marcat un nou capitol pentru continentul nostru și a pus capăt unei rupturi tragice în interiorul Europei. Manfred Weber apreciind că “Perspectiva aderării la UE a determinat statele aspirante să pună în aplicare schimbări economice, sociale și politice profunde. Aderarea lor la UE ne-a readus la pace, libertate, prosperitate și stabilitate. Trebuie să ne amintim acest lucru atunci când ne gândim la viitoarele extinderi” (https://www.eppgroup.eu).
Aniversarea celor 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE aduce un final pozitiv celei de-a 9-a legislatură a Parlamentului European presărată de scandalurile care au impactat negativ mandatul de 5 ani al eurodeputaților. Mai ales că, în ultimii cinci ani, Parlamentul European a modelat o mare parte din legislația care a avut un impact direct asupra vieții a 450 de milioane de europeni. Ultima sesiune plenară dinaintea alegerilor europene din iunie a fost marcată de un maraton de voturi, cu nu mai puțin de 89 de texte legislative și șapte rezoluții, în patru zile. La deschiderea sesiunii, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-a rezumat evaluarea mandatului: „Am ascultat, am învățat, am ieșit din bulele de la Bruxelles și Strasbourg pentru a ne angaja și a ajunge la cetățenii tuturor statelor membre. Am muncit din greu pentru a face această casă mai eficientă, mai eficientă și mai potrivită scopului, am făcut-o mai deschisă și mai independentă”. Cu toate acestea, până și ultima sesiune plenară a fost marcată de noi acuzații de ingerință străină, în urma așa-numitelor scandaluri „Qatargate” și „Russiagate”. În prima zi, un alt scandal, „Chinagate” s-a manifestat, în urma acuzațiilor poliției că un asistent al unui parlamentar german de extremă-dreapta spiona pentru China.
În mod sigur, 20 de ani nu înseamnă mult timp în istorie, dar cred că putem spune deja că experiența a fost foarte pozitivă pentru țările care au aderat la Uniunea Europeană. Rezumată în câteva cuvinte, experiența europeană pentru cele 10 state intrate în UE la 1 mai 2004 a însemnat stabilitate și prosperitate. Majoritatea acestor țări au înregistrat o creștere economică foarte dinamică care, pe termen lung, ar putea duce la o convergență durabilă cu țările vest-europene (https://fr.euronews.com).
Evenimentul a fost marcat de o sesiune solemnă organizată miercuri (24 aprilie) dimineață, la care au fost prezenți europarlamentarii, reprezentanții UE și ai statelor membre, precum și tinerii născuți în mai 2004. La sesiunea solemnă a Parlamentului au participat președinta Parlamentului, Roberta Metsola, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, fostul președinte al Parlamentului, Pat Cox, și fostul președinte al Comisiei, Romano Prodi. pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a extinderii UE în 2004. În timpul ceremoniei, invitații au răspuns la întrebările unui grup de tineri născuți la sau în jurul datei de 1 mai 2004 în noile state membre, care au participat la sesiune. Ceremonia s-a încheiat cu Oda bucuriei a lui Beethoven, interpretată de corul a cappella „Voix de Stras” (https://www.europarl.europa.eu).
În cadrul ceremoniei, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat: „În ultimele două decenii, Europa s-a confruntat cu provocări fără precedent. Împreună, am reușit să le depășim. Știu cât de mult a fost tentant, în cele mai grele vremuri, pentru ca fiecare dintre noi să meargă singur, și totuși am rezistat pentru că am înțeles că și cu toate frustrările și imperfecțiunile ei, Uniunea Europeană rămâne cea mai bună garanție pentru toți concetățenii noștri”. Conform Robertei Metsola nu există nicio îndoială cu privire la efectul transformator al extinderii UE asupra vieții generațiilor de europeni. Aceasta deoarece apartenența la Uniunea Europeană nu se limitează la transpunerea legislației. Este mult mai profund și merge mult mai departe. De asemenea, președinta Parlamentului European a evidențiat unitatea și diversitatea, apreciind că europenii sunt mândri de diferențele lor, de tradițiile, culturile și limbile lor, unice. În accepțiunea Robertei Metsola, „Europa își propune să întâmpine diferențele, garantând în același timp șanse egale. Toată lumea ar trebui să aibă aceeași oportunitate, nu neapărat același punct de vedere. Aceasta este puterea noastră. Aceasta este Europa noastră. Și de aceea calitatea de membru este benefică pentru toată lumea”. În același timp, a subliniat faptul că nu doar UE a schimbat fiecare dintre statele sale membre din 2004, ci și fiecare dintre aceste state membre au transformat UE și Europa (https://www.eppgroup.eu).
Privind retrospectiv, la 1 mai 2004, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la Uniunea Europeană. Aceasta a fost cea mai mare extindere din istoria UE. În prezent, a menține flacăra democrației și a valorilor europene pe care țările le-au îmbrățișat când au aderat la Uniune în 2004 este tot mai dificilă. Astăzi, cele zece foste „noi state” se confruntă cu amenințări serioase la adresa conservării statului de drept. Fie în Europa Centrală, unde Robert Fico și Viktor Orbán amenință un pic mai mult democrația slovacă și maghiară în fiecare zi, în Malta, unde acuzațiile care implică partidul guvernamental în asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia încă nu au fost ridicate, fie chiar în Cipru, unde problema reunificării încă împiedică orice progres în consolidarea valorilor europene. Poate de aceea, Georgios Iacovou, fostul ministru de externe cipriot, i-a spus lui Kyriakos, un tânăr cipriot născut în mai 2004, „Sper că generația dumneavoastră va putea obține ceea ce propria mea generație nu a putut obține”.
În timp ce ultima extindere a avut loc în 2013, odată cu aderarea Croației, iar ultima extindere majoră a avut loc în 2004, liderii politici europeni, atât foști cât și actuali, au dorit cu toții să reamintească importanța extinderii pentru Uniune și pentru țările care urmăresc acest lucru. Din start, Roberta Metsola a cerut „să nu se îndrepte privirea [în special în ceea ce privește] candidaturile Georgiei, Ucrainei și Moldovei”. O situație mai mult decât actuală care a fost așadar în mintea tuturor celor prezenți în hemiciclu. Însă președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen a putut afirma astfel că extinderea din 2004 a fost a cincea extindere a Uniunii, cea mai mare, însă, „cu siguranță, nu ultima”. De fapt, nu doar Ursula von der Leyen, ci și Pat Cox, președintele Parlamentului European în 2004, și Romano Prodi, președintele Comisiei Europene în 2004, au vorbit despre o viitoare extindere a UE către Ucraina și Balcanii de Vest, solicitând de asemenea o „reformă ambițioasă” a instituțiilor europene care să permită UE să se adapteze la noile realități geopolitice (https://www.taurillon.org).
Celebrarea celei mai mari extinderi a UE a fost un spectacol de tip ritual, toți cei prezenți luând cuvântul pe rând, în ideea de a trece torța UE aprinsă pentru noi extinderi la cei din generația celor născuți în 2004. Cu toate acestea, politicienii nu au pierdut ocazia să atace situațiile oponenților politici din țările lor. Spre exemplu, reprezentantul polonez, Leszek Miller, prim-ministrul Poloniei în funcție în 2004, a vorbit despre o UE a securității și a valorilor, cu referire directă la revenirea unui guvern liberal în Polonia. Iar reprezentantul ungar, Péter Medgyessy, nu a ezitat să atace guvernul Orbán, deoarece, potrivit fostului prim-ministru maghiar, poporul maghiar a decis să adere la Uniunea Europeană din două motive principale: sentimentul puternic de apartenență al maghiarilor la Europa și convingerea profundă că suveranitatea Ungariei nu poate exista decât „într-un spațiu mai larg”, european de suveranitate. Comentariile sale vizând în mod clar concepția naționalistă a suveranității a lui Viktor Orbán.
În mod clar, cu douăzeci de ani mai târziu, miza este într-adevăr tot mai mare, deoarece simpla transmitere a unei torțe aprinse nu garantează și menținerea unei flăcări vii a comunității europene.
