Manoela Popescu
Se știe că, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au convenit în unanimitate, la 30 decembrie 2023, să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime cu România și Bulgaria în spațiul Schengen. Această decizie a intrat în vigoare la 31 martie 2024. Spațiul Schengen reunea, la 31 martie 2024, 27 de state, inclusiv 23 de țări UE și patru state nemembre (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Odată cu includerea României și Bulgariei, zona de liberă circulație se extinde la 4,5 milioane km2 și are o populație de 450 milioane. Spațiul Schengen fără frontiere garantează libera circulație a 450 de milioane de cetățeni ai UE, împreună cu cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți sau în scopuri de afaceri (orice persoană prezentă legal în UE). Libera circulație a persoanelor permite fiecărui cetățean UE să călătorească, să lucreze și să locuiască într-o țară din UE fără formalități speciale. Schengen susține această libertate permițând cetățenilor să se deplaseze în spațiul Schengen fără a fi supuși controalelor la frontieră.
În prezent, spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor UE, cu excepția Ciprului și Irlandei. Bulgaria și România au devenit cele mai noi state membre care au aderat la spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că orice persoană care trece frontierele aeriene și maritime interne nu va mai fi supusă verificărilor. Cu toate acestea, o decizie unanimă privind ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne este încă de așteptat să fie luată de către Consiliu la o dată ulterioară, care nu a fost stabilită încă. Deși, Bulgaria și România, membre ale UE din 2007, au aplicat deja părți din cadrul legal Schengen, în special cele legate de controalele la frontierele externe ale UE, cooperarea polițienească și utilizarea sistemului Schengen Informații Schengen (SIS) (https://home-affairs.ec.europa.eu). Pentru celelalte părți ale acquis-ului Schengen, integrarea Bulgariei și României rămâne parțială. Ridicarea controalelor la frontierele interne este eficientă pentru frontierele maritime și aeriene, dar nu se va aplica, în această etapă, pentru frontierele terestre.
Integrarea parțială a celor două state are o valoare simbolică, Comisia Europeană considerând că această aderare va avea un impact pozitiv asupra „călătoriilor, comerțului și turismului”, consolidând astfel piața internă a UE (https://www.vie-publique.fr). Astfel, Bulgaria și România își adâncesc astfel integrarea europeană la 31 martie 2024, la 17 ani de la intrarea lor în UE. În plus, potrivit grupului PPE, aderarea parțială a României și Bulgariei reprezintă “un mare pas înainte pentru Europa”. Credința grupului PPE fiind aceea că, odată cu aderarea în sfârșit a Bulgariei și a României la Schengen, „putem să ne protejăm mai bine frontierele externe și să consolidăm întregul spațiu Schengen” (https://www.eppgroup.eu).
Prin urmare, controalele de identitate sunt ridicate la frontierele aeriene și maritime, dar cele de la frontierele terestre dintre aceste țări și vecinii lor din spațiul Schengen sunt menținute până la o dată nedeterminată (https://www.touteleurope.eu). Tehnic, aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen pe 31 martie 2024, a permis celor 450 de milioane de cetățeni să circule liber între statele membre, începând cu 1 aprilie, pe cale aeriană. Deci, ce se schimbă? Ei bine, în primul rând, călătorii bulgarii și românii care doresc să meargă într-o altă țară din spațiul Schengen, de exemplu Franța, pe cale aeriană sau maritimă, nu mai trebuie să-și prezinte pașaportul la sosire. Cel puțin dacă iau avionul sau barca. Pentru că la frontierele terestre deocamdată se mențin controale de identitate. Și, desigur, funcționează și invers: orice cetățean din spațiul Schengen poate călători în România și Bulgaria fără a fi supus controalelor la frontierele aeriene și maritime. În Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România din 30 decembrie 2023 se prevede că începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen menționate în anexă se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană. Iar la articolul 2 se specifică faptul că vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile în cursul perioadei de valabilitate a acestora, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii preconizate pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în măsura în care acestea au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în scopurile respective, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE (https://www.consilium.europa.eu).
Comisia Europeană a salutat cu entuziasm această realizare, o concretizare a deciziei istorice a Consiliului din decembrie 2023. Aderarea la spațiul Schengen a celor două state membre aduce o extindere semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne, sporindu-i atractivitatea. Potrivit președintei Comisiei Europene, Bulgaria și România s-au alăturat familiei Schengen. „Acesta este un mare succes pentru ambele țări. Și un moment istoric pentru spațiul Schengen – cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică și mai unită pentru toți cetățenii noștri”. Din luna decembrie 2023, ambele state membre UE au luat toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea fără probleme a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. Cadrele de cooperare lansate la începutul lunii martie de către Comisie împreună cu Bulgaria și România s-au bazat pe implementarea cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil și returnare. Credința președintei Comisiei este că România și Bulgaria, cu aceste cadre de cooperare, vor contribui în continuare la consolidarea cooperării în materie de frontiere și migrație, precum și la eforturile europene comune de abordare a securității UE la frontierele externe și a provocărilor legate de migrație. În plus, a fost lansata o inițiativă regională privind cooperarea polițienească între statele membre aflate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest și a rutei est-mediteraneene, adică între Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia. Astfel, țările vor putea căuta împreună soluții durabile la provocări conexe precum criminalitatea transfrontalieră (https://ec.europa.eu). Categoric, Bulgaria și România au demonstrat un angajament susținut pentru asigurarea unei protecții adecvate a frontierelor externe ale UE și au jucat constant un rol important în securitatea internă a spațiului Schengen.
Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Mai ales că, în Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România din 30 decembrie 2023, la articolul 1, se precizează: Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. În acest sens, Comisia va continua să ofere Președinției Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024.
În mod evident, dincolo de valoarea simbolică a aderării parțiale a celor două state membre UE, există puternice nemulțumiri. Astfel, Vassil Velev, președintele organizației BICA (Asociația Capitalului Industrial Bulgar), principalul sindicat patronal bulgar precizează că doar „3% din mărfurile bulgare sunt transportate pe calea aerului și pe mare, restul de 97% se deplasează pe uscat”. De asemenea, sindicatele românești din sector subliniază că transportatorii rutieri așteaptă „de la 8 la 16 ore” la granița cu Ungaria, „de la 20 la 30 de ore cu Bulgaria, cu vârfuri de trei zile” în ambele cazuri (https://www.tf1info.fr).
Înlăturarea controalelor la frontieră pentru europeni nu este singura consecință, în special pentru călătorii care vin de pe alte continente. Aceștia pot obține acum o viză Schengen în România sau Bulgaria și, prin urmare, pot călători mai ușor dintr-o țară în alta pentru o perioadă de 90 de zile. În schimb, țările membre, în special Bulgaria și România, trebuie să își monitorizeze mai bine frontierele externe, în special împotriva migrației ilegale. De altfel, toate țările pot solicita restabilirea, pentru o perioadă limitată, a controalelor la frontierele lor naționale dacă ordinea publică sau securitatea internă sunt amenințate. Aceasta este ceea ce Franța a făcut de mai multe ori, ca și alte țări, în special în timpul atacurilor teroriste și a crizei migrației din 2015 sau în timpul pandemiei de COVID-19. Prin urmare, atunci când este necesar, statele pot recăpăta controlul asupra frontierelor lor.
