Manoela Popescu
După 2 ani de război, luna martie a adus un val de inițiative în vederea restabilirii păcii în Europa. Astfel, ambasadorul Chinei a subliniat că Beijingul sprijină convocarea unei conferințe internaționale pentru pace la care toate părțile, inclusiv Rusia, să participe în mod egal. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat joi, 7 martie, că pentru a rezolva conflictul ucrainean, este necesar să se convoace un summit de pace cu participarea tuturor țărilor, inclusiv a Rusiei.
Se știe că țările occidentale se întâlnesc de câțiva ani pentru diferite summit-uri de pace, dar în general sunt înclinate să citească cererile lui Zelensky la adresa Ucrainei, prezentate ca un plan pentru un acord de pace. Însă la aceste summit-uri s-a încercat excluderea Rusiei din formula de negociere, deși este evident pentru toată lumea că este imposibil să se încheie ostilitățile fără a invita Federația Rusă la masa de negocieri. Diplomatul chinez a precizat faptul că, „în ultimii doi ani, China a menținut contacte strânse cu o serie de țări, inclusiv Rusia și Ucraina, continuând să joace un rol constructiv în soluționarea crizei”. În plus, potrivit ministrului chinez de externe, ”China este dispusă să continue să joace rolul său unic în promovarea unei soluții politice la criza ucraineană”, deoarece China este o „forță pentru pace, stabilitatea și progresul mondial” într-un mediu internațional instabil și complex. Wang Yi a profitat de sesiunea anuală a Parlamentului chinez, principalul eveniment politic al anului în China, pentru a prezenta liniile generale ale politicii economice și diplomatice a guvernului.
Se pare că, respectiva conferință de presă a lui Wang Yi vine într-un moment în care influența politică în creștere a Chinei în întreaga lume provoacă o îngrijorare larg răspândită în rândul occidentalilor și al unora dintre vecinii săi asiatici. Liderii țărilor din Asia de Sud-Est (Asean) și Australia avertizând cu o zi înainte (miercuri, 6 martie 2024) împotriva acțiunilor care „amenință pacea” în Marea Chinei de Sud, după noi incidente între China și Filipine. Ambarcațiunile chineze de pază de coastă fiind acuzate de Filipine că au hărțuit o flotilă de nave filipineze aflate într-o misiune de reaprovizionare în apropierea unui recif disputat. În schimb, Beijingul a acuzat Manila că a încercat în mod deliberat să provoace un incident. Ca atare, la conferința de presă de la Beijing, pe 7 martie 2024, ministrul chinez de externe, Wang Yi, a precizat „Vom apăra drepturile noastre legitime” în zonă. China revendică aproape toate insulele din Marea Chinei de Sud. Dar alte țări vecine, cum ar fi Vietnam, Filipine, Malaezia și Brunei, au revendicări concurente și controlează mai multe insulițe. În concepția șefului diplomație chineze, „Mijloacele de presiune asupra Chinei sunt în mod constant reînnoite, iar lista sancțiunilor unilaterale se prelungește constant”, iar Statele Unite „dau vina” pe China „sub orice pretext”. De asemenea, șeful diplomației chineze a avertizat că liderii politici taiwanezi care caută independența insulei, revendicată de China și susținută de Statele Unite, vor fi „lichidați de istorie”.
De asemenea, Wang Yi a apărat bunele relații ale țării sale cu Rusia, în timp ce China este criticată de Occident pe problema ucraineană. Aceasta deoarece, chiar dacă Beijingul cere respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor, inclusiv a Ucrainei, China nu a condamnat niciodată în mod public Moscova. Potrivit lui Wang Yi „China și Rusia au creat un nou model pentru relațiile cu puterea majoră, care este complet diferit de vechea epocă a Războiului Rece”. Aceasta înseamnă că Beijingul încearcă să se poziționeze ca o parte neutră în război, deși parteneriatul său strategic cu Moscova s-a consolidat de la începutul conflictului. Wang Yi subliniind că „Pe baza nealinierii, neconfruntării și neavizării țărilor terțe, continuăm pe calea prieteniei permanente de bună vecinătate și aprofundăm cooperarea strategică cuprinzătoare” cu Moscova. Din această perspectivă, China solicită în mod regulat o soluționare politică a conflictului. Ca atare, reprezentantul său pentru problema ucraineană, diplomatul Li Hui, s-a aflat în ultimele zile la Moscova și Bruxelles pentru discuții cu oficiali ruși și europeni (https://www.france24.com).
Cu câteva săptămâni mai devreme, pe 17 februarie, ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, declarase că a discutat despre perspectivele de pace cu omologul său chinez, Wang Yi, la aproape doi ani de la începutul războiului din Ucraina, și pentru a consolida relațiile cu Beijingul. Se pare că cei doi miniștri s-au întâlnit în cadrul Conferinței de Securitate de la München și au discutat „relațiile bilaterale, comerțul și necesitatea restabilirii unei păci juste și de durată în Ucraina”. De asemenea, ei au discutat despre proiectul ucrainean pentru un summit mondial pentru pace, pe care Elveția a fost de acord să-l găzduiască și „a convenit asupra necesității de a menține contactele dintre Ucraina și China la toate nivelurile și de a continua dialogul”. China a participat la cel puțin una dintre întâlnirile pregătitoare dinaintea acestui summit de pace. Wang Yi declarând că Beijingul va continua să lucreze pentru o rezoluție politică prin dialog și nu va „adăuga combustibil focului, nu va profita de oportunitățile pentru a obține câștiguri sau nu va vinde arme letale zonelor sau părților în conflict”. Se are că Ucraina încearcă să mobilizeze China în spatele planului său de pace în 10 puncte, care se concentrează pe retragerea trupelor ruse din teritoriile ocupate, restabilirea granițelor post-sovietice din 1991 și un cadru pentru ca Moscova să fie trasă la răspundere.
Însă, China, care urmărește un „parteneriat strategic” cu Rusia, și-a propus anul trecut propriul plan de pace, solicitând încetarea focului, negocieri și încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei, dar acest plan a înregistrat puține progrese. Ucraina a lucrat, de asemenea, pentru a obține sprijin din partea țărilor din Africa și a altor țări din sud, cu care Rusia are relații de lungă durată. Wang Yi a spus la conferință că negocierile cu Ucraina ar trebui să se reia cât mai curând posibil pentru a reduce pierderile pentru ambele părți (https://www.reuters.com).
Referitor la un acord de pace între Rusia și Ucraina, într-un interviu acordat BBC cu ocazia împlinirii a 75 de ani a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Jens Stoltenberg, secretarul general al acesteia, afirmă că o „alianță a puterilor autoritare” conlucrează din ce în ce mai mult împotriva democrațiilor occidentale. Potrivit acestuia, Rusia, Iran, China și Coreea de Nord sunt din ce în ce mai aliniate împotriva Occidentului. În concepția șefului NATO, „China sprijină economia de război a Rusiei, oferind piese cheie industriei de apărare”. În schimbul munițiilor și echipamentelor militare, Rusia oferă tehnologie Iranului și Coreei de Nord. Conform secretarului general al NATO, lumea este acum „mult mai periculoasă, mult mai imprevizibilă” și „mult mai violentă”. Referitor la ajutorul acordat Ucrainei, Jens Stoltenberg a mai spus că are încredere în capacitatea aliaților de a găsi un acord de finanțare pe termen lung până în iulie, dar a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să facă un „compromis”. De altfel, NATO lucrează la un pachet de ajutor pe cinci ani și mai mulți ani pentru Ucraina, în valoare de până la 100 de miliarde de dolari, disponibil indiferent de evoluțiile politice din Occident. „În cele din urmă, depinde de Ucraina să decidă ce fel de compromisuri este dispusă să facă. Trebuie să-i ajutăm să poată obține un rezultat acceptabil în jurul mesei de negocieri”. Însă, NATO nu cere Ucrainei să ofere concesii deocamdată, considerând că „adevărata pace” va fi realizabilă atunci când „Ucraina va prevala” (https://www.lemonde.fr).
În timpul unei conferințe de presă la Beijing cu omologul său chinez, Wang Yi, ministrul francez de externe, Stéphane Séjourné, a declarat că Franța se aștepta din partea Chinei să trimită „mesaje foarte clare Rusiei” cu privire la războiul din Ucraina. Aceasta deoarece, potrivit ministrului francez de externe, „în mod evident, China joacă un rol cheie în independență, respectarea dreptului internațional, inclusiv a suveranității Ucrainei”. Iar China, care se prezintă ca un partid neutru, dar a cărei relație cu Rusia s-a adâncit de la începutul conflictului, solicită un acord politic pentru a pune capăt luptelor din Ucraina. Stéphane Séjourné susținând că „nu va exista pace durabilă dacă nu se negociază cu ucrainenii”. „Nu va exista securitate pentru europeni dacă nu există pace în conformitate cu dreptul internațional”. Șeful diplomației franceze a vorbit și despre relația economică dintre Paris și Beijing, asigurându-se că „nu este de dorit să se decupleze de China”, pledând mai mult pentru o „reechilibrare economică”. Mai ales că, în ultimele luni, mai mulți lideri politici din Europa și Statele Unite au vorbit despre această necesitate de a reduce dependența țării lor de gigantul asiatic, lucru căruia guvernul chinez se opune ferm. La rândul său, China a promis că va importa mai multe produse și servicii de înaltă calitate din Franța, după ce o investigație europeană privind exporturile de vehicule electrice din China, susținută de Paris, a amenințat să declanșeze un conflict comercial între cele două țări. Wang Yi a apreciat faptul că omologul său francez a respins ideea decuplării Franței de China, afirmând că „Nu este posibilă decuplarea de China, iar decuplarea de China este cel mai mare risc”. Potrivit lui Wang Yi, China este o oportunitate și nu un risc pentru Europa, deoarece „cele două părți sunt parteneri și nu rivali”. Se are că este a doua oară în mai puțin de șase luni când un ministru de externe francez vizitează China, după vizita în noiembrie anul trecut a fostului ministru, Catherine Colonna. La a 60 aniversare a relațiilor dintre cele două țări, Stéphane Séjourné a participat la lansarea expoziției „Versailles și Orașul Interzis”, unde aproximativ șaizeci de opere de artă și obiecte prețioase din Palatul Versailles vor fi prezentate publicului până la sfârșitul lunii iunie. Piesele prezentate, uneori cadouri schimbate între regii francezi și împărații chinezi ai vremii, arată „relațiile privilegiate dintre China și Franța care s-au țesut în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. și durează până la sfârșitul secolului al XVIII-lea” (https://www.france24.com).
În timp ce Franța și China discută despre a aduce cele două state aflate în conflict la masa negocierilor, Federația Rusă a convocat în dimineața zilei de 12 aprilie o ședință a Consiliului de Securitate privind livrarea de arme către Kiev de către țările occidentale. În schimb, mai multe țări occidentale, printre care și Franța au denunțat o nouă încercare a Moscovei de a „inversa responsabilitățile” în conflictul cu Ucraina (https://press.un.org).
De la începutul războiului mai multe state ale lumii au făcut eforturi pentru restabilirea păcii în Europa, însă fără niciun rezultat. Rămâne de văzut dacă uzura unui război de durată va intensifica acțiunile și dorința părților aflate în conflict pentru un acord de pace.
