Parlamentul European adoptă noi reguli menite să protejeze jurnaliștii, activiștii, cadrele universitare și organizațiile lor de procesele abuzive menite să îi reducă la tăcere. Prin aceste decizii, eurodeputații își reconfirmă hotărârea de a proteja aceste categorii expuse pericolului.
Parlamentul European a aprobat, potrivit unui comunicat de presă, cu 546 voturi pentru, 47 împotrivă și 31 abțineri o nouă lege, convenită cu Consiliul pe 30 noiembrie 2023, care va asigura că persoanele și organizațiile care se ocupă de chestiuni de interes public, cum ar fi drepturile fundamentale, acuzațiile de corupție, protejarea democrației sau combaterea dezinformării, beneficiază de protecție din partea Uniunii în fața proceselor nefondate și abuzive. Protecția se va aplica tuturor cauzelor transfrontaliere. Excepție fac cazurile în care atât pârâtul, cât și reclamantul și instanța sesizată sunt din aceeași țară a Uniunii sau în care cauza este relevantă pentru un singur stat membru.
Garanții financiare disuasive
Pentru a se asigura că victimele beneficiază de o protecție mai solidă, eurodeputații au introdus două garanții: respingerea rapidă a cauzelor nefondate și posibilitatea de a-i solicita reclamantului să achite costurile estimate ale procedurii, inclusiv reprezentarea legală a pârâtului, precum și despăgubiri. Dacă pârâtul solicită respingerea rapidă a acțiunii, reclamantul va trebui să dovedească că există motive întemeiate pentru care procedura judiciară trebuie să continue. Instanța poate impune și alte sancțiuni la adresa reclamanților, care sunt adeseori politicieni, corporații sau grupuri de lobby. Acestora li se va putea ordona și să plătească despăgubiri pentru eventualele prejudicii.
Măsuri reparatorii pentru procesele din afara UE și accesul la informații
Pentru a evita alegerea unei instanțe mai favorabile, la care reclamantul ar putea recurge pentru a-și asigura cele mai mari șanse de succes, noile norme prevăd că sentințele pronunțate în țări din afara Uniunii în procese nefondate sau abuzive împotriva unor persoane sau instituții din Uniune nu vor fi recunoscute.
Guvernele statelor membre se vor asigura și că victimele potențiale ale proceselor abuzive au acces într-un loc unic la informații despre garanțiile procedurale și măsurile reparatorii.
Sunt prevăzute și măsuri de asistență juridică și un sprijin financiar și psihologic. Statele membre vor trebui să asigure că se oferă asistență juridică în cazul acțiunilor civile transfrontaliere. Ele ar trebui și să publice toate sentințele definitive în procesele SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice) și să colecteze informații detaliate despre acestea.
Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională. (A.S.)
