Manoela Popescu
La mijlocul lunii ianuarie deputații europeni avertizau într-un nou raport asupra riscurilor influenței tot mai mari a Chinei asupra infrastructurii critice europene și solicitau acțiuni în acest sens. Textul respectivului raport examina modul în care China, prin așa-numita strategie de fuziune militar-civilă, câștigă tot mai mult acces și exercită influență asupra infrastructurii critice europene, cum ar fi infrastructura de transport, porturile, rețelele de telecomunicații și cabluri submarine. Potrivit eurodeputaților așa-numita strategie de fuziune militar-civil folosește toate nivelurile de stat și putere comercială pentru a întări și sprijini Partidul Comunist Chinez și aripa sa armată, Armata Populară de Eliberare. De asemenea, textul subliniază că strategia de fuziune militar-civilă a Chinei vizează transferul de tehnologie, cu scopul de a crește dominația Beijingului în țări străine și de a slăbi rivalii săi geopolitici. Conform raportului, strategia de fuziune militar-civilă a Chinei (FMC) reprezintă un program și planuri conduse și coordonate de stat de a utiliza toate pârghiile puterii de stat și comerciale pentru a întări și a sprijini Partidul Comunist Chinez (PCC) și aripa armată a acestuia, Armata de Populară de Eliberare (APE), mai ales prin achiziționarea și deturnarea unor tehnologii de vârf la nivel mondial, cu scopul de a întări regimul totalitar și a obține o poziție dominantă în plan militar.
Ca atare, deputații europeni au votat un proiect de rezoluție dedicat strategiei portuare europene, care precizează că influența străină în porturile UE ar trebui să fie limitată, solicitând Comisiei și guvernelor europene să realizeze o evaluare urgentă a riscului implicării Chinei și a altor țări terțe în infrastructura maritimă, precum și impactul acesteia asupra muncii și asupra mediului. Cu alte cuvinte se dorește o verificare obligatorie a investițiilor străine directe și o cooperare sporită între țările UE pentru a bloca investițiile suspecte în infrastructura critică a UE. Astfel, în Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la implicațiile în materie de securitate și apărare ale influenței Chinei asupra infrastructurii critice din Uniunea Europeană se specifică faptul că Europa trebuie să se protejeze împotriva riscurilor de securitate reprezentate de investițiile chineze în infrastructura europeană. În acest sens, UE și instituțiile sale ar trebui să efectueze o verificare sistematică a companiilor chineze care beneficiază direct sau indirect de programe europene și, dacă este necesar, să pună capăt participării acestora (https://www.europarl.europa.eu).
În acest sens, apelul grupului PPE înaintea votului din Parlamentul European asupra documentelor care detaliază influența Chinei asupra infrastructurii critice din UE și asupra strategiei portuare europene cuprinzătoare este clar și edificator. “Este timpul să nu mai fim naivi. Acțiunile Beijingului sunt determinate de obiectivul final al Partidului Comunist de a deveni prima putere mondială și de a schimba ordinea internațională”. Credința grupului PPE este că investițiile mari în infrastructura cheie a Europei permit Chinei să observe, să controleze și să influențeze activitățile UE în domenii cheie. Potrivit grupului PPE, protejarea infrastructurii critice, inclusiv a porturilor, a rețelelor energetice și a rețelelor digitale, este esențială pentru a consolida rezistența UE la amenințările tot mai mari din partea Chinei. Iar cheia pentru a realiza acest lucru este punerea în aplicare adecvată a legislației și a angajamentelor existente. Din perspectiva grupului PPE, consecințele unui regim totalitar care ar controla infrastructura europeană cheie ar fi dezastruoase. Tom Berendsen, care a redactat propunerea Parlamentului pentru o strategie portuară europeană, subliniază că “Porturile noastre sunt porțile Europei, așa că haideți să nu mai predăm cheile Chinei”. În respectivul document, Tom Berendsen își exprimă îngrijorarea cu privire la influența străină asupra infrastructurii europene, făcând o paralelă cu dependența energetică din trecut a continentului față de Rusia, așa că îndeamnă UE să gestioneze proactiv investițiile externe pentru a proteja transporturile sale vitale. În propunerea Parlamentului pentru o strategie portuară europeană se specifică faptul că, în timp ce cei mai mari trei acționari chinezi dețin active în aproape jumătate din porturile care sunt fie situate în apropierea bazelor navale, fie oferă sprijin logistic forțelor NATO, companiile de stat chineze dețin participații în porturile europene responsabile pentru manipularea a peste 10% din capacitatea totală de transport maritim de containere din Europa (https://www.eppgroup.eu).
Mai mult, China participă la construirea de infrastructuri finanțate de UE în diferite state membre ale UE. Se știe că firmele chineze sunt deja lideri în tehnologiile cheie utilizate în sectoare precum infrastructura fără fir 5G, dronele, bateriile, rachetele hipersonice, energia solară și eoliană, precum și criptomonedele. Iar utilizarea acestor tehnologii de către statele membre creează dependențele respectivelor statelor membre UE de China. Spre exemplu, 100% din RAN 5G în Cipru este compus din echipamente chinezești, această pondere fiind de 59% în cazul Germaniei. Multe state europene utilizează echipamente și software provenite de la producătorii ce își au sediul în China. Spre exemplu, Huawei a participat la 11 proiecte în cadrul programului Orizont Europa până în iunie 2023, primind astfel o finanțare totală de 3,89 milioane EUR.
În schimb, China restricționează participarea companiilor din afara Chinei la proiectele de infrastructură din cauza riscurilor de securitate și propune o legislație privind infrastructurile critice, cum ar fi Regulamentul privind protecția securității infrastructurilor critice de informații. Mai mult chiar, în perioada 2021-2022, China s-a angajat într-o blocadă economică împotriva Lituaniei ca răspuns la decizia Lituaniei de a se retrage din inițiativa „Belt and Road” (O centură și un drum) și de a deschide un birou de reprezentare taiwanez în Lituania. De asemenea, potrivit Rezoluției Parlamentului din 17 ianuarie 2024, China are obiective tot mai ambițioase în domenii strategice precum IA, cloud computing, semiconductorii sau hardware-ul (https://www.europarl.europa.eu).
Mai ales că, potrivit Rezoluției Parlamentului din 17 ianuarie 2024, China produce 70% din bateriile la nivel mondial (găzduind trei dintre primii cinci mari producători de baterii), reprezintă 60% din producția mondială de aluminiu și 75% din producția de siliciu, precum și 94% din producția mondială de galiu și circa 60% din producția de germaniu și este liderul rafinării litiului (60%) și prelucrează 70% din cupru, producând 84% din nichelul și 85% din cobaltul din întreaga lume. Iar societățile miniere chineze sunt active în Serbia (cupru și aur), în Republica Democratică Congo (cobalt), în Indonezia (nichel) și în Chile și Australia (litiu) și că cvasi-monopolul său în producția și prelucrarea acestor produse de bază critice creează dependențe cruciale și, prin urmare, reprezintă nu numai o provocare geopolitică acută pentru UE, ci și un risc uriaș pentru apărarea Europei și pentru alte sectoare industriale cheie, precum și pentru autonomia sa strategică deschisă și pentru strategia europeană de securitate economică (https://www.europarl.europa.eu). Ca atare, există riscul ca întreprinderile chineze, în special cele care au legături directe sau indirecte cu sistemul politic-militar sau cu sistemul de informații chinez, să se implice în activele strategice ale UE.
Îngrijorarea rezultă și din faptul că, în 2022, China a fost al doilea partener comercial al UE ca importanță în comerțul cu mărfuri, iar relația comercială și de investiții dintre UE și China este din ce în ce mai dezechilibrată. Acest dezechilibru fiind evidențiat și de deficitul comercial record al UE în cuantum de 396 de miliarde EUR în 2022 și de dependența UE de importurile și investițiile chineze în anumite sectoare critice. Ca atare, Parlamentul solicită Comisiei Europene ca în discuțiile cu China să ridice problema preocupărilor europene privind practicile sale de control al comerțului. În plus, îndeamnă UE și instituțiile europene să efectueze o examinare sistematică a întreprinderilor chineze care beneficiază direct sau indirect de programe europene de importanță strategică pentru UE și, atunci când este necesar, să pună capăt participării acestora. De asemenea, invită Comisia să propună standarde de securitate suplimentare pentru furnizorii chinezi de rețea 5G și de rețeaua 6G de generație următoare.
Ideea este că trebuie găsit un echilibru strategic între caracterul deschis al pieței unice a UE și atractivitatea acesteia pentru investiții, pe de o parte, și apărarea infrastructurii critice și a autonomiei UE, pe de altă parte. Însă, acest echilibru trebuie să țină cont de vulnerabilitățile în materie de securitate ale UE, în special în ceea ce privește constrângerea economică sau amenințările la adresa integrității infrastructurii critice a UE.
Ca urmare a Rezoluției Parlamentului din 17 ianuarie, comisarii europeni pentru concurență și comerț, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, au prezentat un pachet de cinci inițiative (inclusiv consolidarea mecanismului de control al investițiilor străine în Europa care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2020). Prin urmare, Comisia a anunțat o propunere legislativă pentru a se asigura că „toate statele membre au un mecanism de control” pentru aceste investiții străine, ceea ce nu este cazul în prezent și creează vulnerabilități. Anunțurile Comisiei Europene au fost prost primite de China, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, cerând Bruxelles-ului să nu accepte „antiglobalizarea” a subliniat că „Imaginea UE în sectoarele economice și comerciale internaționale este în joc”. Potrivit lui Wang Wenbin, „Comunitatea internațională este foarte îngrijorată de unilateralismul protecționist al UE în sectoarele economice și comerciale”. În același timp a avertizat că „tendințele actuale nu vor face decât să intensifice aceste preocupări. Sperăm că UE va respecta comerțul liber, libera concurență și cooperarea deschisă, care sunt norme fundamentale ale economiei de piață” (https://www.latribune.fr).
În timp ce, într-o conferință de presă de pe 22 februarie 2024, purtătorul de cuvânt al Afacerilor Externe , Mao Ning, afirma că Europa este o prioritate cheie a diplomației chineze și un partener important pentru modernizarea cu caracteristici chineze. De aceea, după vizita Ministrului de Externe, Wang Yi, în Europa, respectiv din Spania și Franța, și întâlnirile cu lideri și miniștri de externe ai mai multor țări europene, printre care Serbia, Germania, Regatul Unit, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, Statele Unite și Polonia, Mao Ning a invitat Europa să împărtășească oportunitățile oferite de piața chineză pe scară largă și să participe activ la deschiderea instituțională și la nivel înalt a Chinei. Potrivit ministrului de externe al Chinei, partea europeană sprijină consolidarea schimburilor la toate nivelurile dintre China și Europa și este entuziasmată de aprofundarea cooperării pragmatice, sperând că se vor obține rezultate mai concrete în cooperare în domenii precum economia și comerțul, energia, dezvoltarea verde și digitală, educația și schimburile interpersonale. Potrivit purtătorului de cuvânt al Afacerilor Externe, în viitor, cele două părți vor căuta un teren comun, punând deoparte și soluționând diferențele pentru a promova progresul constant și dezvoltarea pe termen lung a relațiilor China-Europa (https://fr.china-embassy.gov.cn).
Comisarul european, Valdis Dombrovskis, preciza pe 24 ianuarie că „Trebuie să ne îmbunătățim coordonarea pentru a ne proteja mai bine, pentru a face investițiile mai sigure și pentru a controla exportul de produse sensibile pentru a preveni ca acestea să cadă în mâini greșite”, deoarece cei douăzeci și șapte sunt îngrijorați de riscurile care afectează securitatea economică europeană, în special în ceea ce privește tehnologiile și infrastructurile sensibile pe care Europa nu dorește să le vadă în mâinile unor rivali precum China (https://www.latribune.fr). Comisarul european, Valdis Dombrovskis, sesizând foarte bine faptul că o coordonare slabă a UE a dus la fragmentarea UE în ceea ce privește comerțul cu China. Aceasta deoarece China s-a bazat pe statele membre în mod individual, spre exemplu, Germania, pentru a provoca fracturarea UE. Iar noile planuri ale UE vin pe fundalul unei fragmentări economice tot mai mari. La Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a subliniat în mod repetat că țările, în special cele din UE, acordă prioritate „securității” în raport cu „eficacitatea” în relațiile lor cu alte națiuni (https://www.euractiv.fr). Însă, doar îmbunătățirea coordonării, care nu a fost posibilă în trecut, nu poate să ducă la protejarea corespunzătoare a UE. Aceasta pare să fie totuși o viziune politică tactică pe termen scurt, determinată poate de faptul că 2024 este un an electoral, iar Comisia Europeană este mai precaută în privința unor state membre (precum Germania) în ceea ce privește capacitatea lor de a-și fundamenta propria strategie de securitate economică.
